Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Monografii: Obiceiuri de nuntă la Petriş

Monografii: Obiceiuri de nuntă la Petriş

Obiceiurile de nuntă în comuna Petriş erau foarte frumoase. Se mai păstrează şi astăzi la unele nunţi elemente autentice: steagul, dolia, jocul miresei, cântecul miresei, mersul la creangă, mărul şi strigarea cinstelor. Peţitul miresei Pregătirile pentru nuntă începeau cu peţitul miresei. De obicei, peţitorul era o persoană din afara familiei, care lua legătura cu părinţii fetei, pentru a afla dacă aceştia erau de acord sau nu să-şi dea fata după feciorul respectiv. Peţitul se făcea de regulă duminica când întreaga familie era acasă. Dacă părinţii fetei erau de acord peţitorii stabileau data când să se întâlnească părinţii tinerilor. La acea…
Citește mai mult
Monografii: Portul popular la Birchiș

Monografii: Portul popular la Birchiș

Portul popular din comuna Birchiș este unul dintre cele mai izbutite din punct de vedere artistic. În el se reflectă măiestria artistică a acestor oameni și diferă după vârstă, anotimp, sex și diferite ocazii. Costumul femeiesc din Birchiș se bazează pe jocul suprafețelor de alb și negru, care îi conferă o mare sobrietate. Ornamentele sunt dispuse în partea de jos a poalelor și mai ales pe mânecile spăcelului sub forma specifică de „pui tablă” compacte. De asemenea, pe mâneci și pe poale se întâlnesc șiruri verticale cu găurele cusute cu arămiz alb, motiv numit „cheia”. Cipca (dantela) croșetată manual cu…
Citește mai mult
Monografii: Campanie electorală şi alegeri în Micălaca, în anul 1904

Monografii: Campanie electorală şi alegeri în Micălaca, în anul 1904

Un moment politic deosebit pentru locuitorii comunei Micălaca (actualul cartier Micălaca) s-a petrecut în anul 1904, cu prilejul alegerilor parlamentare parţiale din data de 26 august, în cercul electoral Pecica. Fruntaşii Partidului Naţional Român din Arad au întrevăzut o oportunitate de promovare a unui candidat naţional, în persoana lui Gheorghe Popa. Tribuniştii arădeni au declanşat o campanie de presă în susţinerea candidatului român: „A murit Vasarhelyi Laszlo. Duşmanul de moarte al poporului românesc. Pe care românii cu voturile lor l-au ales deputat. Care în casa ţării a ajutat să se facă legile cele mai asupritoare pentru români. Care în casa…
Citește mai mult
Monografii: Alimentaţia în cartierul Aradul Nou

Monografii: Alimentaţia în cartierul Aradul Nou

În cartierul Aradul Nou, în trecut, pâinea se făcea la modul general, din făină de grâu, oamenii consumau frecvent carne de vită, iar la vremea potrivită se mânca viţel şi carne de oaie, de pasăre, de porc. Cele două specii din urmă proveneau din creştere proprie, care erau îngrăşate şi apoi tăiate în lunile noiembrie şi decembrie. Carnea era pusă în saramură, slănina se topea în untură. Carnea sărată se consuma, adesea, numai iarna şi primăvara. Dintre mâncărurile din făină se pregăteau găluşcuţe, tăiţei, mai puţin găluşte (mari) şi plăcintă întinsă „ştrudel”, de sărbători, chec „Kugelhupf”, în zile de post…
Citește mai mult
Monografii: Moara şi Fabrica de Spirt şi Drojdie

Monografii: Moara şi Fabrica de Spirt şi Drojdie

În 1851, fraţii Ede (Eduard) şi Alfred Neuman, la care se va adăuga ulterior şi Daniel, au edificat, în partea sud-estică a Gaiului, pe Calea Aurel Vlaicu nr. 274-276, o mică fabrică de spirt, firma extinzându-se ulterior şi în alte domenii economice. Proprietarii, descindeau dintr-o familie de evrei imigranţi, săraci, cu mai mulţi copii, originară din Buzinka, judeţul Abauj –Ungaria, care s-a stabilit în Arad, prin 1840. Deşi, la început, cu o producţie zilnică modestă, de doar 20 hl alcool, cererile crescânde ale pieţei şi abundenţa materiilor prime au determinat, în scurt timp, mărirea capacităţii intreprinderii. Astfel, după un deceniu,…
Citește mai mult
Monografii: Fabrica „Refacerea“ din Sînicolaul Mic

Monografii: Fabrica „Refacerea“ din Sînicolaul Mic

Fabrica de Conserve „Refacerea” era vestită în partea de vest a ţării pentru calitatea conservelor, o bună parte din producţie fiind destinată exportului. Mulţi producători de legume, îndeosebi de roşii, îşi puteau vinde produsele la această fabrică. Fabrica avea o secţie la Gurahonţ, care colecta fructele din zonă, aici se produceau compoturi şi mai ales cunoscuta marmeladă de Gurahonţ. Fabrica avea şi un caracter sezonier, prin faptul că pe lângă muncitorii calificaţi aici lucrau mulţi muncitori sezonieri, timp de şase, şapte luni pe an. Tot în această fabrică făceau practică de producţie elevii şcolii profesionale de industrie alimentară şi cei…
Citește mai mult
Monografii: Casa tradiţională din Secusigiu

Monografii: Casa tradiţională din Secusigiu

Casa tradiţională din Secusigiu, județul Arad, a evoluat în timp, atât ca material de construcţie, cât şi ca aspect şi mod de amenajare a spaţiului. Cele mai vechi case, din prima vatră a satului, se numeau zamoiniţe şi au fost case semiîngropate în pământ. Abia din secolul al XVIII-lea, după eliberarea zonei de austrieci, oamenii au început să-şi construiască casele la suprafaţă. Multă vreme, ele au fost exclusiv din pământ bătut şi cu acoperişul în două ape, din trestie. Planul acestor case a fost elaborat la Viena, iar indicaţia a fost, conform ordinelor imperiale, să fie aşezate perpendicular pe stradă,…
Citește mai mult
Monografii: Sigiliile târgului Şimand

Monografii: Sigiliile târgului Şimand

De la această localitate cu rang de târg, se păstrează patru vestigii sigilare, datate: unul din 1828, iar altul din 1838 şi două din1866. Primul sigiliul, sigiliul rotund avea o imagine cu o movilă pe care era o plantă cu două ramificaţii înspicate, flancată în dextra şi senestra de câte un brăzdar de plug, fiecare aşezat cu lama în poziţie inversă. Deasupra imaginii, iniţialele: erau însemnele CI, iar sub terasă: 1828, anul confecţionării tiparului sigilar. Legenda s-a scris cu litere majuscule în limba latină: SIGILLUM SIMAND OPPIDI (SIGILIUL TÂRGULUI ŞIMAND). Semnificaţia: agricultura, lucratul pământului, cultura cerealelor. Al doilea sigiliu era…
Citește mai mult
Monografii: Călugării piarişti la Sântana

Monografii: Călugării piarişti la Sântana

Iniţial, nobilul Bibics şi-a îndreptat atenţia asupra călugărilor franciscani din Bosnia, cărora le-a fãcut oferta de a le construi, pe domeniul său de la Sântana, o mănăstire şi un gimnaziu, unde să aibă loc educarea fiilor de nobili în spiritul „Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană”. Însă, propunerea magnatului s-a lovit de împotrivirea autorităţilor imperiale, care îşi doreau, la Sântana, preoţi care să vorbească limba populaţiilor din zonă. Dând ascultare episcopului de Cenad, Engel Antal, care l-a sfătuit să-i aducă la Sântana pe călugării piarişti de la Szeged, Bibics a procedat întocmai, mai ales că, de această dată, primise şi…
Citește mai mult
Monografii: Carnavalul (Fasching) în Aradul Nou și la Secusigiu

Monografii: Carnavalul (Fasching) în Aradul Nou și la Secusigiu

Cuvântul Fasching, atestat la germani încă din 1283, îşi are originea în vaschang, o formă coruptă a lui fastnacht, cu înţelesul de timp de petrecere şi distracţie, în care erau practicate jocuri cu măşti. În această perioadă, în Aradul Nou se organizau seri de dans şi baluri, precum „Balul alb“ (Weissenball), la care domnişoarele erau îmbrăcate complet în alb, „Kanafas ball“ (jocuri cu mingea), „Balul agricutorilor“. Adeseori erau şi baluri improvizate numite Baluri la casă (Hausbälle). Perioada de distracţii se încheia cu îngroparea rituală a ierni, simbolizată de o păpuşă de paie, care era transportată de un alai de măşti,…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.