Ziarul electronic al arădenilor

Tag: monografii

Monografii: Tradiţii de Sânziene în judeţul Arad

Monografii: Tradiţii de Sânziene în judeţul Arad

Actualitati
Sânzienele se serbează, în fiecare an, în 24 iunie, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. În credinţa populară, Sânzienele erau zâne bune, care umblau noaptea şi dădeau roadă holdelor. La Covăsânţ Ziua de Sânziene este prima sărbătoare de vară în calendarul popular. În această zi se fac cununiţe împletite din flori de sânziene cu drimoc sau cu usturoi şi măr dulce. Ele se pun în cuie pe peretele casei şi pe stâlpul de la poartă. În trecut, se făceau cununiţe şi pentru fiecare membru al familiei şi se aruncau pe casă şi pentru cel a cărei coroniţă cădea se considera că nu-i semn bun. Până la Sânziene era interzis să se taie mere cu cuţitul, „ca să nu bată piatra”. La Păuliş Sânzienele – Drăgaica (dezlegare la peşte) este sărbătoarea specifică fetelo
Monografii: Tradiţii de Rusalii în judeţul Arad

Monografii: Tradiţii de Rusalii în judeţul Arad

Actualitati
Rusaliile este o sărbătoare necreştină la origini, sărbătoarea rozelor la romani, numită „Rozarii”. Ulterior, peste ea s-a suprapus sărbătoarea creştină „Pogorârea Duhului Sfânt”, numită şi Cincezimea. Este o sărbătoare care are o dată mobilă, în funcţie de Paşti. La Covăsânţ La Rusalii se împodobeşte biserica cu frunze de stejar, iar pe jos se presară iarbă verde. În lunea de Rusalii se iese cu litia la holda de grâu, la troiţa din dealul Tornea şi se sfinţeşte dealul. Marţea se ţinea odinioară prin nelucrare pentru grindină. La Păuliş Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile constituie o sărbătoare împortantă din viaţa credincioşilor ortodocşi. A doua zi de Rusalii avea loc procesiunea de sfinţire a dealului şi a câmpului. Cele mai multe procesiuni au avut loc la coliba cioşilor (lâng
Monografii: Portul popular la Birchiș

Monografii: Portul popular la Birchiș

Actualitati
Portul popular din comuna Birchiș este unul dintre cele mai izbutite din punct de vedere artistic. În el se reflectă măiestria artistică a acestor oameni și diferă după vârstă, anotimp, sex și diferite ocazii. Costumul femeiesc din Birchiș se bazează pe jocul suprafețelor de alb și negru, care îi conferă o mare sobrietate. Ornamentele sunt dispuse în partea de jos a poalelor și mai ales pe mânecile spăcelului sub forma specifică de „pui tablă” compacte. De asemenea, pe mâneci și pe poale se întâlnesc șiruri verticale cu găurele cusute cu arămiz alb, motiv numit „cheia”. Cipca (dantela) croșetată manual cu diferite modele florale este aplicată la mâneci și în partea de jos a poalelor. Peste spăcel, femeile purtau laibăr cusut pe „somot” (catifea neagră) cu arămiz galben. Peste poale se a
Monografii: Campanie electorală şi alegeri în Micălaca, în anul 1904

Monografii: Campanie electorală şi alegeri în Micălaca, în anul 1904

Actualitati
Un moment politic deosebit pentru locuitorii comunei Micălaca (actualul cartier Micălaca) s-a petrecut în anul 1904, cu prilejul alegerilor parlamentare parţiale din data de 26 august, în cercul electoral Pecica. Fruntaşii Partidului Naţional Român din Arad au întrevăzut o oportunitate de promovare a unui candidat naţional, în persoana lui Gheorghe Popa. Tribuniştii arădeni au declanşat o campanie de presă în susţinerea candidatului român: „A murit Vasarhelyi Laszlo. Duşmanul de moarte al poporului românesc. Pe care românii cu voturile lor l-au ales deputat. Care în casa ţării a ajutat să se facă legile cele mai asupritoare pentru români. Care în casa comitatului Arad a cutezat să arunce în faţa românilor insulta că Avram Iancu a fost tâlhar. A murit, odihnească-se în pace şi Dumnezeu să
Monografii: Alimentaţia în cartierul Aradul Nou

Monografii: Alimentaţia în cartierul Aradul Nou

Actualitati
În cartierul Aradul Nou, în trecut, pâinea se făcea la modul general, din făină de grâu, oamenii consumau frecvent carne de vită, iar la vremea potrivită se mânca viţel şi carne de oaie, de pasăre, de porc. Cele două specii din urmă proveneau din creştere proprie, care erau îngrăşate şi apoi tăiate în lunile noiembrie şi decembrie. Carnea era pusă în saramură, slănina se topea în untură. Carnea sărată se consuma, adesea, numai iarna şi primăvara. Dintre mâncărurile din făină se pregăteau găluşcuţe, tăiţei, mai puţin găluşte (mari) şi plăcintă întinsă „ştrudel”, de sărbători, chec „Kugelhupf”, în zile de post clătite şi cornuleţe, parţial fierte, parţial coapte. Din legume, varză, varză creaţă, conopidă, morcovi, cartofi, fasole verde şi mazăre, se făceau toate felurile de mâncăruri: ia
Monografii: Moara şi Fabrica de Spirt şi Drojdie

Monografii: Moara şi Fabrica de Spirt şi Drojdie

Actualitati
În 1851, fraţii Ede (Eduard) şi Alfred Neuman, la care se va adăuga ulterior şi Daniel, au edificat, în partea sud-estică a Gaiului, pe Calea Aurel Vlaicu nr. 274-276, o mică fabrică de spirt, firma extinzându-se ulterior şi în alte domenii economice. Proprietarii, descindeau dintr-o familie de evrei imigranţi, săraci, cu mai mulţi copii, originară din Buzinka, judeţul Abauj –Ungaria, care s-a stabilit în Arad, prin 1840. Deşi, la început, cu o producţie zilnică modestă, de doar 20 hl alcool, cererile crescânde ale pieţei şi abundenţa materiilor prime au determinat, în scurt timp, mărirea capacităţii intreprinderii. Astfel, după un deceniu, în 1862, clădirilor iniţiale, dezvoltate şi modernizate pentru producţia de spirt şi drojdie, li s-au adăugat o moară cu aburi. În urma unui incendi
Monografii: Paștile morților, în județul Arad

Monografii: Paștile morților, în județul Arad

Actualitati
Paştile Morţilor este o sărbătoare populară cu dată mobilă, celebrată în prima duminică după Paști și numită Duminica Tomii. Este o sărbătoare dedicată morţilor, o zi în care se fac pomeni. La Bârsa Este foarte greu de stabilit vechimea obiceiului numit „druscele”, care se desfăşoară, an de an, în localitatea Bârsa, în Duminica Tomii, prima după sărbătoarea Paştilor. Femeile merg dimineaţa la biserică şi „aduc paus”. Pausul este un colac ce se dă pomană de ziua morţilor celor ce sunt prezenţi la slujba religioasă în acea zi. Pe vremuri, după împărţirea colacilor urma o petrecere, cu joc şi muzică în bătătura bisericii. În perioada interbelică, după apariţia Căminului cultural, după paus, femeile (tinere, bătrâne, mări tate sau nu) se îndreaptă spre Căminul cultural. Acolo druşcele (feme
Monografii. Învierea și Paștile, în județul Arad

Monografii. Învierea și Paștile, în județul Arad

Actualitati
La Covăsînț Slujba de înviere s-a ţinut, în trecut, la ora 4.00 dimineaţa, dar de 20 de ani se ţine la miezul nopţii. Obiceiul este şi azi ca, de Paşti, toată lumea să vină cu haine noi la biserică. După slujba religioasă în trecut copii şi tinerii ciocneau ouă în faţa bisericii. Cel care spărgea oul celuilalt, îl câştiga. Referitor la ziua de Paşti, era interzis să dormi în această zi, fiindcă, dacă aveai grâu, te prindea vremea rea şi nu mai apucai să-l tai. La Șicula În noaptea de Înviere, credincioşii merg la biserică, de unde iau în mod simbolic, lumină şi asistă la ceremonia de înviere. De la Paşti până la Ispas (Înălţarea Domnului), timp de 40 de zile, salutul creştinilor este „Hristos a înviat”, iar răspunsul este „Adevărat a înviat”. În Şicula, în trecut, în ziua de Paşti s
Monografii: Tradiții în Joia și Vinerea Mare, în județul Arad

Monografii: Tradiții în Joia și Vinerea Mare, în județul Arad

Actualitati
La Covăsînț În trecut, în sat se zicea că ouăle vopsite în Joia Mare nu se stricau. De asemenea, lumânările aprinse în biserică, în Vinerea Mare, când se făcea mormântul Domnului, se duceau acasă şi dacă bătea piatra se aprindeau, ca să se oprească grindina. Aceleaşi puteri de apărare împotriva duhurilor rele le aveau şi lumânările aprinse la Înviere. Ele trebuiau îngrijite în fiecare casă fiindcă „era bune la toate celea”. La Șicula Încă din Joia Mare se înroşesc ouăle, care sunt mâncare secramentală în ziua de Paşti. În percepţia creştinilor se susţine că acestea sunt înroșite pentru că peste coşurile cu ouă a curs sângele lui Hristos, când mama lui Iisus le-ar fi dus în dar romanilor de la Golgota. Se mai crede că, ouăle înroşite sunt o dovadă a Înviieri Lui Hristos, deoarece, atu
Monografii: Floriile în localități din județul Arad

Monografii: Floriile în localități din județul Arad

Actualitati
Sărbătoarea Floriilor este aşteptată cu mult interes şi bucurie în localitățile județului Arad și este numită sărbătoarea primăverii, a bogăţiei şi frumuseţii florilor, mai ales a florilor, pomilor fructiferi, înseamând trezirea întregii vegetaţii din amorţeala iernii. La Covăsînț În sâmbăta Floriilor, în trecut, copii ieşeau cu preotul, cu praporii, cu corul, pe vale în jos după sălcii. Se cânta tot drumul cântece religioase. Crengile adunate se duceau la biserică, unde erau sfinţite şi împărţite în ziua de Florii credincioşilor. Acasă, din aceste crengi de salcie se făceau coroniţă şi se păstrau la oglindă, la icoane. În caz de vreme rea, de tunete, fulgere, se rupea un mugur de salcie şi se ardea, ca să se oprească stihia. La Șicula De Florii se obișnuieşte ca la biserică să fie ad