Ziarul electronic al arădenilor

Tag: monografii

Monografii: Șezătorile în județul Arad

Monografii: Șezătorile în județul Arad

Actualitati
Șezătoarea are loc de obicei la sate și este o adunare de femei, bărbați și copii, unde fiecare are ceva de lucru, dar, pe lângă muncă, se cântă, se povestește și se glumește. La Șepreuș Șezătorile aveau loc la Șepreuș din postul Crăciunului până în Câșlegi, lunea, miercurea și joia și ele se țineau la câte o casă. Odinioară, aproape pe fiecare uliță se făcea șezătoare la cineva. La o casă se adunau câte 10 - 15-16 fete, verișoare, prietene, vecine. O asemenea casă de șezătoare a fost la „A Nușchii”. Cele mai multe au fost șezători de tors, depănat, cusut. Fetele aduceau pe rând petrol pentru lampă. La șezători veneau și feciorii. Furau fusul sau acul de cipcă al fetelor și acestea „ca să-l scoată” de la fecior trebuia să îl sărute. De asemenea, era obiceiul să se joace „D‘a fântânuța
Monografii: Obiceiuri de Bobotează în județul Arad

Monografii: Obiceiuri de Bobotează în județul Arad

Actualitati
Boboteaza sau Epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de credincioșii ortodocși și catolici. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. La Covăsînț La Covăsânţ, mai demult, la Bobotează, când cânta părintele Iordanul şi trăgea clopotul la biserică, unii, care se pricepeau, citeau semnele vremii. Ei erau atenţi mai ales din ce direcţie suflă vântul, dacă suflă dă cătă Mureş, dă cătă Şiria sau dă cătă deal, şi în funcţie de acesta ştiau cum va fi Anul. De asemenea, în perioada interbelică, era obiceiul să umble copii prin sat cu „Ciuralexa”. În fiecare gospodărie sunau din clopoţei, făcând mare larmă şi strigând: „Ciuralexa – lexa/C-a murit Alexa/P-o scândură veche/D-zeu să-l ierte”. Obiceiul, atestat atât în Moldova, cât şi în Tr
Monografii. Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Monografii. Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Actualitati
Calendarul de ceapă, Țurca, Plugușorul sunt doar câteva dintre obiceiurile străvechi, păstrate și în zilele noastre, în multe dintre localitățile județului Arad. La Covăsânț În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul. În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau bărbaţi care mergeau dimineaţa pe la vecini, ca acestora să le meargă bine tot anul. La fel se credea că nu e bine să
Monografii: Preparate culinare din Chişineu Criş

Monografii: Preparate culinare din Chişineu Criş

Actualitati
La Chişineu Criş, alimentaţia avea la bază produsele agricole cultivate în grădini, livezi şi ogoare. Alimentele de bază au fost şi rămân în lumea satelor cartoful, fasolea, varza şi mălaiul. Alimentele erau şi sunt preparate după obiceiul local având un anume specific de la o zonă la alta. Mâncarea era gustoasă şi nutritivă. Ea se prepara numai pentru prânz şi cină. La amiază se mânca pâine, clisă (slănină) şi ceapă. Prepararea alimentelor era legată de anumite zile din săptămână sau anumite sărbători. Peste săptămână, joia şi duminica, se tăiau pui sau se pregătea carne de oaie sau de porc, din care se făcea o supă cu tăiţei, bănuşei (aluat tăiat cubuleţe) sau răzăleau (aluat ras). Felul doi era carne fiartă, sos de părădici (roşii), de ai (usturoi), de ceapă, de gutui sau de vişine
Monografii: Obiceiuri de Crăciun în județul Arad

Monografii: Obiceiuri de Crăciun în județul Arad

Actualitati
Obiceiurile legate de Crăciun se mai păstrează și astăzi în unele localități din județul Arad. Cele mai importante sunt: colindatul, mersul cu steaua, căluşarii. La Covăsânț Crăciunul reprezintă cel mai mare praznic al anului. Prunci mergeau să colinde pe la case, încă din dimineaţa de Ajun. Ei intrau strigând „Bună dimineaţa lui Ajun”. După urări, primeau de la gazde colaci, bani, nuci. În Ajun, în trecut, sub masă, se punea fân care simboliza ieslea. Mâncarea era una de post. În seara de Ajun şi Crăciun feciorii umblau la colindat până către dimineaţă. În perioada interbelică, ceata era însoţită de muzică şi de Țurcă. Când ajungeau la o casă colindătorii întrebau „Slobod îi a colinda?”. Dacă li se spunea că-i slobod, începeau să cânte colinda de intrare. Repertoriul cetei de colindăt
Monografii: Obiceiuri de Ignat, în județul Arad

Monografii: Obiceiuri de Ignat, în județul Arad

Actualitati
În preajma zilei de 20 decembrie, când este Ignatul, în gospodăriile din județul Arad se taie porcul, din care se prepară diverse produse pentru iarnă. La Șepreuș O activitate în care era implicată toată familia la Şepreuş era tăiatul porcului. Odinioară, tăierile aveau loc în jurul datei de 20 decembrie, adică „de Ignat”. Activitatea începea dimineaţa devreme. Vecinii şi prietenii se adunau la casa celui ce urma să-şi taie porcul. După ce beau un păhărel de rachiu să îşi facă curaj, mergeau la coteţ, prindeau porcul şi unul din familie sau un om cu care s-a vorbit dinainte îl înjunghea. Pârjolitul se făcea, mai demult, cu paie. Acum se foloseşte lampa cu gaz sau butelia. După pârjolit, porcul eta curăţat şi spălat, până pielea îi devine roz, apoi era băgat în „casa în care stăteau” ş
Monografii: Moara cu aburi din cartierul Gai

Monografii: Moara cu aburi din cartierul Gai

Actualitati
În 1921, Fraţii Neuman erau proprietarii a două unităţi agroalimentare: Fabrica de spirt - Drojdie şi Moara. Moara, cu un capital social de 10 milioane lei, şi 220 muncitori, avea o capacitate zilnică pentru măcinat 35 vagoane de cereale. În anii următori, numărul angajaţilor firmei, muncitori şi funcţionari, a crescut la 500. Conducerea a fost asigurată prin directorul general Horan Emanuel, directorul economic Herman Gyula, secondaţi de Arnold Fux şi directorul tehnic, Specht. Pentru desfacerea produselor în România, Fraţii Neuman au înfiinţat o reprezentanţă la Bucureşti, fără a renunţa la cea din Viena. Produsele morii, griş, făină, tărâţe erau comercializate, în continuare, pe întreg cuprinsul ţării, prin intermediul reţelei de depozite şi agenţii, înfiinţate în întreaga ţară, mai
Monografii: Paza (Poliţia) de câmp în Gai

Monografii: Paza (Poliţia) de câmp în Gai

Actualitati
Încă din Legea articolului XXII din 1886 se prevedea în agenda Comunelor dreptul de a administra Poliţia de câmp. Organizarea acestui sector poliţienesc a suferit, însă, de-a lungul timpului, diferite modificări. Ca măsură de încurajare a agriculturii, în 18 septembrie 1939, prin Decizia nr. 6077, a fost aprobat Regulamentul referitor la organizarea şi reglementarea pazei bunurilor agricole, din hotarul municipiului Arad. În conformitate cu acest act normativ, au fost numiţi, pe lângă Sectorul Administrativ Gai, un număr de 12 paznici agricoli publici şi un comandant. Toţi erau plătiţi de oraş, dintr-un fond special alimentat prin taxa de hotar sau de jugăr cadastral. Cei numiţi au depus imediat jurământul, în faţa primarului – generalul Alexandru Vlad, asistat de Nicolae Ionescu, preo
Monografii: Meşteşugurile populare la Şicula

Monografii: Meşteşugurile populare la Şicula

Actualitati
Meşteşugurile populare sunt ocupaţii mai noi, în comparaţie cu ocupaţiile de bază, agricultura şi creşterea animalelor. Meşteşugarii, cum ar fi şubarii, cizmarii, au apărut în „peisajul ocupaţional tradiţional” în Şicula la începutul secolului al XX-lea, venind din Ţara Beiuşului, satul Şârbeşti, renumit pentru şubarii săi. Aceşti meşteri au fost numiţi de către băştinaşi cu nume ce reflectă ocupaţia lor. Astfel, au fost numiţi şubari, cizmari, pantofari. În prezent, în Şicula, există mai multe familii care se numesc Cizmaş, acest nume derivând de la meşteşugul de cizmar. Cizmarii lucrau la obţinerea cizmelor sau opincilor cu material (piele), iar şubarul, cu „postav dubit” dat de locuitorii care doreau asemenea piese de costum popular. Urmaşii acestor familii de meşteşugari trăiesc şi
Monografii: Obiceiuri în postul Crăciunului

Monografii: Obiceiuri în postul Crăciunului

Actualitati
Postul Crăciunului a început în 15 noiembrie și ține până în ziua de Crăciun. Este un interval de curățare sufletească și trupească în care nu se mai organizau nunți, baluri, joc duminical iar oamenii renunțau la mâncarea de dulce. La Șicula De când începea postul oamenii corindau seara. În săptămâna Crãciunului femeile făceau curățenie mare în casă. Odinioară văruiau, murluiau. De asemenea se fãcea mai multă pâine, fiindcă între Crăciun și Bobotează nu se cocea, fiindcă se credea că este păcat. Tot acum se coceau și colacii care urmau să se dea colindătorilor. La Chișineu Criș Din data de 15 noiembrie, timp de şase săptămâni se desfăşoară postul Crăciunului, perioadă în care sunt interzise nunţile, petrecerile şi jocurile. Postul încetează a doua zi de Crăciun, când se dezleagă „ch