Tag: arad

Sep122020 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Coptul pâinii în județul Arad

Toate casele din județul Arad au avut în trecut, unele mai au și azi, câte un cuptor de pâine, coptul pâinii fiind o activitate obișnuitã în toate gospodăriile țărănești. Tradiția se păstreazã în unele gospodării și azi, femeile continuând să facă pâine o dată pe săptămână, după cum au învățat din bătrâni. La Șepreuș La Șepreuș, aluatul se fãcea de seara, în jumătate de troacă. Făina se strângea grămadă și se făcea un aluat cu apă călduță și cu cumnău sau, mai nou, drojdie, ca să dospească. Aluatul era acoperit cu o măsăriță peste care se punea o perină și era lăsat așa până dimineața, pe la patru-cinci ceasuri. Atunci era învârtit bine, se încălzea apă și se învăluia cu toată făina și se punea un pumn de sare și apă caldă, câtă trebuia, și se frământa bine, bine, până făcea bășici și

Aug222020 by Actualități AradNo Comments

Monografii: Tramvaiul electric în Arad

Actualitati

La 16 februarie 1942, Ministerul Afacerilor Interne a consultat conducerea Intreprinderii Comunale din Arad despre posibilitatea şi oportunitatea introducerii în Arad a tramvaiului electric, ca mijloc de transport în comun. La răspunsul afirmativ, cu propunerea traseului Gai – Gara CFR – Aradul Nou, au fost demontate de pe străzile Odesei şi aduse în Arad, instalaţii vechi, din 1911, compuse din 16 km de şină tip Phoenix şi Vignol, 250 de diferiţi stâlpi metalici, tubulari, profilaţi şi cu zăbrele, 12 macazuri, 8 vagoane cu remorci pe un ecartament de 1 m şi 2 staţii de redresare. A fost cea mai neinspirată încercare de reabilitare a transportului în comun arădean. În 1945, corespunzător punctului 12 din Convenţia de armistiţiu dintre Guvernul Român şi Puterile Aliate din 12 septembrie

Jun242020 by Actualități AradNo Comments

Monografii: Tradiţii de Sânziene în judeţul Arad

Actualitati

Sânzienele se serbează, în fiecare an, în 24 iunie, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. În credinţa populară, Sânzienele erau zâne bune, care umblau noaptea şi dădeau roadă holdelor. La Covăsânţ Ziua de Sânziene este prima sărbătoare de vară în calendarul popular. În această zi se fac cununiţe împletite din flori de sânziene cu drimoc sau cu usturoi şi măr dulce. Ele se pun în cuie pe peretele casei şi pe stâlpul de la poartă. În trecut, se făceau cununiţe şi pentru fiecare membru al familiei şi se aruncau pe casă şi pentru cel a cărei coroniţă cădea se considera că nu-i semn bun. Până la Sânziene era interzis să se taie mere cu cuţitul, „ca să nu bată piatra”. La Păuliş Sânzienele – Drăgaica (dezlegare la peşte) este sărbătoarea specifică fetelo

Jun62020 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Tradiţii de Rusalii în judeţul Arad

Actualitati

Rusaliile este o sărbătoare necreştină la origini, sărbătoarea rozelor la romani, numită „Rozarii”. Ulterior, peste ea s-a suprapus sărbătoarea creştină „Pogorârea Duhului Sfânt”, numită şi Cincezimea. Este o sărbătoare care are o dată mobilă, în funcţie de Paşti. La Covăsânţ La Rusalii se împodobeşte biserica cu frunze de stejar, iar pe jos se presară iarbă verde. În lunea de Rusalii se iese cu litia la holda de grâu, la troiţa din dealul Tornea şi se sfinţeşte dealul. Marţea se ţinea odinioară prin nelucrare pentru grindină. La Păuliş Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile constituie o sărbătoare împortantă din viaţa credincioşilor ortodocşi. A doua zi de Rusalii avea loc procesiunea de sfinţire a dealului şi a câmpului. Cele mai multe procesiuni au avut loc la coliba cioşilor (lâng

May92020 by Actualități AradNo Comments

Monografii: Plutaşii din Micălaca

Actualitati

Cercetând documentele păstrate la Arhivele Statului din Arad, istoricii şi cercetătorii arădeni Mircea Timbus şi Ioan Popovici au întocmit un studiu privind intitulat „Documente inedite despre navigaţia pe Mureş”, care scoate în evidenţă principala activitate a micălăcenilor, plutăritul. Încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, documentele relevă acţiunile întreprinse de autoritatea comitatului Arad în vederea curăţirii albiei râului Mureş, de copaci şi mărăciniş, cu scopul de a deschide drum, pe luciul apei, la început plutelor încărcate cu sare. (…) Faptul că plutăritul pe Mureş devenise, în perimetrul arădean şi, mai ales pentru locuitorii din Micălaca, o ramură distinctă de activitate o confirmă, pe de o parte, nevoia recrutării unui apreciabil număr de plutaşi pentru trans

Apr252020 by Actualități AradNo Comments

Monografii: Paștile morților, în județul Arad

Actualitati

Paştile Morţilor este o sărbătoare populară cu dată mobilă, celebrată în prima duminică după Paști și numită Duminica Tomii. Este o sărbătoare dedicată morţilor, o zi în care se fac pomeni. La Bârsa Este foarte greu de stabilit vechimea obiceiului numit „druscele”, care se desfăşoară, an de an, în localitatea Bârsa, în Duminica Tomii, prima după sărbătoarea Paştilor. Femeile merg dimineaţa la biserică şi „aduc paus”. Pausul este un colac ce se dă pomană de ziua morţilor celor ce sunt prezenţi la slujba religioasă în acea zi. Pe vremuri, după împărţirea colacilor urma o petrecere, cu joc şi muzică în bătătura bisericii. În perioada interbelică, după apariţia Căminului cultural, după paus, femeile (tinere, bătrâne, mări tate sau nu) se îndreaptă spre Căminul cultural. Acolo druşcele (feme

Apr232020 by Actualități AradNo Comments

Monografii: Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, în județul Arad

Actualitati

Sângeorzul reprezintă zeul vegetaţiei, protector al animalelor şi holdelor semănate, identificat în Panteonul românesc cu Cavalerul Trac, peste care creştinismul a suprapus pe Marele Mucenic Gheorghe. La Covăsînț De Sângeorz, feciorii din sat căpăreau muzica şi plecau pe la fete „să le ude”. Fata se ascundea în casă, de unde era scoasă de feciori, între care unul era drăguţul ei, şi dusă în curte la fântână. Muzica începea să cânte „La mulţi ani” şi drăguţul o stropea cu apă, ca să fie sănătoasă tot anul. De prin anii 1960-‘70, apa a început să fie înlocuită cu parfum. Pentru udat, fata îi servea pe toţi cu prăjituri, după care feciorii mergeau la altă casă. Fetele udate însoţeau şi ele alaiul. În această zi, covăsânţenii se duc la Feredeu, la hramul paraclisului. La Șicula În Crişa

Apr182020 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Învierea și Paștile, în județul Arad

Actualitati

La Covăsînț Slujba de Înviere s-a ţinut, în trecut, la ora 4.00 dimineaţa, dar de 20 de ani se ţine la miezul nopţii. Obiceiul este şi azi ca, de Paşti, toată lumea să vină cu haine noi la biserică. După slujba religioasă în trecut copii şi tinerii ciocneau ouă în faţa bisericii. Cel care spărgea oul celuilalt, îl câştiga. Referitor la ziua de Paşti, era interzis să dormi în această zi, fiindcă, dacă aveai grâu, te prindea vremea rea şi nu mai apucai să-l tai. La Șicula În noaptea de Înviere, credincioşii merg la biserică, de unde iau în mod simbolic, lumină şi asistă la ceremonia de înviere. De la Paşti până la Ispas (Înălţarea Domnului), timp de 40 de zile, salutul creştinilor este „Hristos a înviat”, iar răspunsul este „Adevărat a înviat”. În Şicula, în trecut, în ziua de Paşti s

Apr112020 by Actualități AradNo Comments

Monografii: Floriile în localități din județul Arad

Actualitati

Sărbătoarea Floriilor este aşteptată cu mult interes şi bucurie în localitățile județului Arad și este numită sărbătoarea primăverii, a bogăţiei şi frumuseţii florilor, mai ales a florilor, pomilor fructiferi, înseamând trezirea întregii vegetaţii din amorţeala iernii. La Covăsînț În sâmbăta Floriilor, în trecut, copii ieşeau cu preotul, cu praporii, cu corul, pe vale în jos după sălcii. Se cânta tot drumul cântece religioase. Crengile adunate se duceau la biserică, unde erau sfinţite şi împărţite în ziua de Florii credincioşilor. Acasă, din aceste crengi de salcie se făceau coroniţă şi se păstrau la oglindă, la icoane. În caz de vreme rea, de tunete, fulgere, se rupea un mugur de salcie şi se ardea, ca să se oprească stihia. La Șicula De Florii se obișnuieşte ca la biserică să fie ad

Mar82020 by Actualități AradNo Comments

Monografii: Ziua Sfinților 40 de mucenici, în județul Arad

Actualitati

Prima sărbătoare din Postul Paştelui este în ziua de 9 martie, când sunt prăznuiţi Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia, martirizaţi în ţinutul Capadochiei, în timpul împăratului roman Licinius. Sărbătoarea Mucenicilor marchează începutul anului agrar, un hotar între iarnă şi vară, între zilele reci specifice babei Dochia şi vremea călduroasă din zilele Moşilor. În trecut, în unele localităţi din judeţul Arad se respectau anumite obiceiuri în această zi. La Covăsânţ În ziua Sfinţilor 40 de mucenici, oamenii începeau să sape în grădini. Datina era să se aprindă focuri şi să se afume gospodăria, ca să nu se apropie şerpii. În trecut, copii băteau pământul cu maiul, să iasa căldura. În Covăsânţ, în jurul acestei sărbători, se semăna orzul. La Căprioara La „Sfinţi 40 de mucenici”, în Căp