Tag: arad

Jan52023 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Obiceiuri de Bobotează în județul Arad

Boboteaza sau Epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de credincioșii ortodocși și catolici. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. La Covăsînț La Covăsânţ, mai demult, la Bobotează, când cânta părintele Iordanul şi trăgea clopotul la biserică, unii, care se pricepeau, citeau semnele vremii. Ei erau atenţi mai ales din ce direcţie suflă vântul, dacă suflă dă cătă Mureş, dă cătă Şiria sau dă cătă deal, şi în funcţie de acesta ştiau cum va fi Anul. De asemenea, în perioada interbelică, era obiceiul să umble copii prin sat cu „Ciuralexa”. În fiecare gospodărie sunau din clopoţei, făcând mare larmă şi strigând: „Ciuralexa – lexa/C-a murit Alexa/P-o scândură veche/D-zeu să-l ierte”. Obiceiul, atestat atât în Moldova, cât şi în Tr

Dec302022 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Actualitati

Calendarul de ceapă, Țurca, Plugușorul sunt doar câteva dintre obiceiurile străvechi, păstrate și în zilele noastre, în multe dintre localitățile județului Arad. La Covăsânț În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul. În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau bărbaţi care mergeau dimineaţa pe la vecini, ca acestora să le meargă bine tot anul. La fel se credea că nu e bine să

Dec232022 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Obiceiuri de Crăciun în județul Arad

Actualitati

Obiceiurile legate de Crăciun se mai păstrează și astăzi în unele localități din județul Arad. Cele mai importante sunt: colindatul, mersul cu steaua, căluşarii. La Covăsânț Crăciunul reprezintă cel mai mare praznic al anului. Prunci mergeau să colinde pe la case, încă din dimineaţa de Ajun. Ei intrau strigând „Bună dimineaţa lui Ajun”. După urări, primeau de la gazde colaci, bani, nuci. În Ajun, în trecut, sub masă, se punea fân care simboliza ieslea. Mâncarea era una de post. În seara de Ajun şi Crăciun feciorii umblau la colindat până către dimineaţă. În perioada interbelică, ceata era însoţită de muzică şi de Țurcă. Când ajungeau la o casă colindătorii întrebau „Slobod îi a colinda?”. Dacă li se spunea că-i slobod, începeau să cânte colinda de intrare. Repertoriul cetei de colindăt

Dec192022 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Obiceiuri de Ignat, în județul Arad

Actualitati

În preajma zilei de 20 decembrie, când este Ignatul, în gospodăriile din județul Arad se taie porcul, din care se prepară diverse produse pentru iarnă. La Șepreuș O activitate în care era implicată toată familia la Şepreuş era tăiatul porcului. Odinioară, tăierile aveau loc în jurul datei de 20 decembrie, adică „de Ignat”. Activitatea începea dimineaţa devreme. Vecinii şi prietenii se adunau la casa celui ce urma să-şi taie porcul. După ce beau un păhărel de rachiu să îşi facă curaj, mergeau la coteţ, prindeau porcul şi unul din familie sau un om cu care s-a vorbit dinainte îl înjunghea. Pârjolitul se făcea, mai demult, cu paie. Acum se foloseşte lampa cu gaz sau butelia. După pârjolit, porcul eta curăţat şi spălat, până pielea îi devine roz, apoi era băgat în „casa în care stăteau” ş

Jun232022 by Actualități AradNo Comments

Monografii: Tradiţii de Sânziene în judeţul Arad

Actualitati

Sânzienele se serbează, în fiecare an, în 24 iunie, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. În credinţa populară, Sânzienele erau zâne bune, care umblau noaptea şi dădeau roadă holdelor. La Covăsânţ Ziua de Sânziene este prima sărbătoare de vară în calendarul popular. În această zi se fac cununiţe împletite din flori de sânziene cu drimoc sau cu usturoi şi măr dulce. Ele se pun în cuie pe peretele casei şi pe stâlpul de la poartă. În trecut, se făceau cununiţe şi pentru fiecare membru al familiei şi se aruncau pe casă şi pentru cel a cărei coroniţă cădea se considera că nu-i semn bun. Până la Sânziene era interzis să se taie mere cu cuţitul, „ca să nu bată piatra”. La Păuliş Sânzienele – Drăgaica (dezlegare la peşte) este sărbătoarea specifică fetelo

Jun112022 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Tradiţii de Rusalii în judeţul Arad

Actualitati

Rusaliile este o sărbătoare necreştină la origini, sărbătoarea rozelor la romani, numită „Rozarii”. Ulterior, peste ea s-a suprapus sărbătoarea creştină „Pogorârea Duhului Sfânt”, numită şi Cincezimea. Este o sărbătoare care are o dată mobilă, în funcţie de Paşti. La Covăsânţ La Rusalii se împodobeşte biserica cu frunze de stejar, iar pe jos se presară iarbă verde. În lunea de Rusalii se iese cu litia la holda de grâu, la troiţa din dealul Tornea şi se sfinţeşte dealul. Marţea se ţinea odinioară prin nelucrare pentru grindină. La Păuliş Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile constituie o sărbătoare împortantă din viaţa credincioşilor ortodocşi. A doua zi de Rusalii avea loc procesiunea de sfinţire a dealului şi a câmpului. Cele mai multe procesiuni au avut loc la coliba cioşilor (lâng

Apr302022 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Paștile morților, în județul Arad

Actualitati

Paştile Morţilor este o sărbătoare populară cu dată mobilă, celebrată în prima duminică după Paști și numită Duminica Tomii. Este o sărbătoare dedicată morţilor, o zi în care se fac pomeni. La Bârsa Este foarte greu de stabilit vechimea obiceiului numit „druscele”, care se desfăşoară, an de an, în localitatea Bârsa, în Duminica Tomii, prima după sărbătoarea Paştilor. Femeile merg dimineaţa la biserică şi „aduc paus”. Pausul este un colac ce se dă pomană de ziua morţilor celor ce sunt prezenţi la slujba religioasă în acea zi. Pe vremuri, după împărţirea colacilor urma o petrecere, cu joc şi muzică în bătătura bisericii. În perioada interbelică, după apariţia Căminului cultural, după paus, femeile (tinere, bătrâne, mări tate sau nu) se îndreaptă spre Căminul cultural. Acolo druşcele (feme

Apr232022 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Învierea și Paștile, în județul Arad

Actualitati

La Covăsînț Slujba de Înviere s-a ţinut, în trecut, la ora 4.00 dimineaţa, dar de 20 de ani se ţine la miezul nopţii. Obiceiul este şi azi ca, de Paşti, toată lumea să vină cu haine noi la biserică. După slujba religioasă în trecut copii şi tinerii ciocneau ouă în faţa bisericii. Cel care spărgea oul celuilalt, îl câştiga. Referitor la ziua de Paşti, era interzis să dormi în această zi, fiindcă, dacă aveai grâu, te prindea vremea rea şi nu mai apucai să-l tai. La Șicula În noaptea de Înviere, credincioşii merg la biserică, de unde iau în mod simbolic, lumină şi asistă la ceremonia de înviere. De la Paşti până la Ispas (Înălţarea Domnului), timp de 40 de zile, salutul creştinilor este „Hristos a înviat”, iar răspunsul este „Adevărat a înviat”. În Şicula, în trecut, în ziua de Paşti s

Apr232022 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, în județul Arad

Actualitati

Sângeorzul reprezintă zeul vegetaţiei, protector al animalelor şi holdelor semănate, identificat în Panteonul românesc cu Cavalerul Trac, peste care creştinismul a suprapus pe Marele Mucenic Gheorghe. La Covăsînț De Sângeorz, feciorii din sat căpăreau muzica şi plecau pe la fete „să le ude”. Fata se ascundea în casă, de unde era scoasă de feciori, între care unul era drăguţul ei, şi dusă în curte la fântână. Muzica începea să cânte „La mulţi ani” şi drăguţul o stropea cu apă, ca să fie sănătoasă tot anul. De prin anii 1960-‘70, apa a început să fie înlocuită cu parfum. Pentru udat, fata îi servea pe toţi cu prăjituri, după care feciorii mergeau la altă casă. Fetele udate însoţeau şi ele alaiul. În această zi, covăsânţenii se duc la Feredeu, la hramul paraclisului. La Șicula În Crişa

Apr162022 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Floriile în localități din județul Arad

Actualitati

Sărbătoarea Floriilor este aşteptată cu mult interes şi bucurie în localitățile județului Arad și este numită sărbătoarea primăverii, a bogăţiei şi frumuseţii florilor, mai ales a florilor, pomilor fructiferi, înseamând trezirea întregii vegetaţii din amorţeala iernii. La Covăsînț În sâmbăta Floriilor, în trecut, copii ieşeau cu preotul, cu praporii, cu corul, pe vale în jos după sălcii. Se cânta tot drumul cântece religioase. Crengile adunate se duceau la biserică, unde erau sfinţite şi împărţite în ziua de Florii credincioşilor. Acasă, din aceste crengi de salcie se făceau coroniţă şi se păstrau la oglindă, la icoane. În caz de vreme rea, de tunete, fulgere, se rupea un mugur de salcie şi se ardea, ca să se oprească stihia. La Șicula De Florii se obișnuieşte ca la biserică să fie ad