Ziarul electronic al arădenilor

Tag: arad

Monografii: Șezătorile în județul Arad

Monografii: Șezătorile în județul Arad

Actualitati
Șezătoarea are loc de obicei la sate și este o adunare de femei, bărbați și copii, unde fiecare are ceva de lucru, dar, pe lângă muncă, se cântă, se povestește și se glumește. La Șepreuș Șezătorile aveau loc la Șepreuș din postul Crăciunului până în Câșlegi, lunea, miercurea și joia și ele se țineau la câte o casă. Odinioară, aproape pe fiecare uliță se făcea șezătoare la cineva. La o casă se adunau câte 10 - 15-16 fete, verișoare, prietene, vecine. O asemenea casă de șezătoare a fost la „A Nușchii”. Cele mai multe au fost șezători de tors, depănat, cusut. Fetele aduceau pe rând petrol pentru lampă. La șezători veneau și feciorii. Furau fusul sau acul de cipcă al fetelor și acestea „ca să-l scoată” de la fecior trebuia să îl sărute. De asemenea, era obiceiul să se joace „D‘a fântânuța
Prima proiecție a unui film în Arad a fost în 1897

Prima proiecție a unui film în Arad a fost în 1897

Actualitati
Prima proiecţie cinematografică prezentată la Arad a fost o producție a fraților Lumiere, în 13 ianuarie 1897 și a stârnit un val de curiozitate. Filmul cu durata de jumătate de oră a fost programat să fie proiectat în cursul a trei zile. Însă, ca urmare succesului avut la public, caravana a fost nevoită să-şi amâne plecarea, rămânând 12 zile în oraş, fiind făcute 13 proiecții. În cartea sa intitulată „File din istoria urbanizării Aradului“, istoricul Ujj Janos menționează că la fiecare reprezentanţie, „sala mare a Hotelului Crucea Albă (în prezent Hotel Ardealul (foto) - n.r.) era plină până la refuz“. Istoricul arădean mai scrie în cartea sa că următoarele reprezentanţii au fost organizate de omul de afaceri vienez Josef Stiffler, în iunie 1897, când au fost prezentate publicului 20 d
Monografii: Obiceiuri de Bobotează în județul Arad

Monografii: Obiceiuri de Bobotează în județul Arad

Actualitati
Boboteaza sau Epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de credincioșii ortodocși și catolici. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. La Covăsînț La Covăsânţ, mai demult, la Bobotează, când cânta părintele Iordanul şi trăgea clopotul la biserică, unii, care se pricepeau, citeau semnele vremii. Ei erau atenţi mai ales din ce direcţie suflă vântul, dacă suflă dă cătă Mureş, dă cătă Şiria sau dă cătă deal, şi în funcţie de acesta ştiau cum va fi Anul. De asemenea, în perioada interbelică, era obiceiul să umble copii prin sat cu „Ciuralexa”. În fiecare gospodărie sunau din clopoţei, făcând mare larmă şi strigând: „Ciuralexa – lexa/C-a murit Alexa/P-o scândură veche/D-zeu să-l ierte”. Obiceiul, atestat atât în Moldova, cât şi în Tr
Monografii. Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Monografii. Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Actualitati
Calendarul de ceapă, Țurca, Plugușorul sunt doar câteva dintre obiceiurile străvechi, păstrate și în zilele noastre, în multe dintre localitățile județului Arad. La Covăsânț În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul. În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau bărbaţi care mergeau dimineaţa pe la vecini, ca acestora să le meargă bine tot anul. La fel se credea că nu e bine să
Monografii: Obiceiuri de Crăciun în județul Arad

Monografii: Obiceiuri de Crăciun în județul Arad

Actualitati
Obiceiurile legate de Crăciun se mai păstrează și astăzi în unele localități din județul Arad. Cele mai importante sunt: colindatul, mersul cu steaua, căluşarii. La Covăsânț Crăciunul reprezintă cel mai mare praznic al anului. Prunci mergeau să colinde pe la case, încă din dimineaţa de Ajun. Ei intrau strigând „Bună dimineaţa lui Ajun”. După urări, primeau de la gazde colaci, bani, nuci. În Ajun, în trecut, sub masă, se punea fân care simboliza ieslea. Mâncarea era una de post. În seara de Ajun şi Crăciun feciorii umblau la colindat până către dimineaţă. În perioada interbelică, ceata era însoţită de muzică şi de Țurcă. Când ajungeau la o casă colindătorii întrebau „Slobod îi a colinda?”. Dacă li se spunea că-i slobod, începeau să cânte colinda de intrare. Repertoriul cetei de colindăt
Monografii: Obiceiuri de Ignat, în județul Arad

Monografii: Obiceiuri de Ignat, în județul Arad

Actualitati
În preajma zilei de 20 decembrie, când este Ignatul, în gospodăriile din județul Arad se taie porcul, din care se prepară diverse produse pentru iarnă. La Șepreuș O activitate în care era implicată toată familia la Şepreuş era tăiatul porcului. Odinioară, tăierile aveau loc în jurul datei de 20 decembrie, adică „de Ignat”. Activitatea începea dimineaţa devreme. Vecinii şi prietenii se adunau la casa celui ce urma să-şi taie porcul. După ce beau un păhărel de rachiu să îşi facă curaj, mergeau la coteţ, prindeau porcul şi unul din familie sau un om cu care s-a vorbit dinainte îl înjunghea. Pârjolitul se făcea, mai demult, cu paie. Acum se foloseşte lampa cu gaz sau butelia. După pârjolit, porcul eta curăţat şi spălat, până pielea îi devine roz, apoi era băgat în „casa în care stăteau” ş
În Arad vor fi amplasate peste 20 de stații pentru închirierea bicicletelor. VEZI unde

În Arad vor fi amplasate peste 20 de stații pentru închirierea bicicletelor. VEZI unde

Actualitati
În municipiul Arad vor fi amplasate mai multe stații pentru închirierea de biciclete, se arată într-un proiect de hotărâre al municipalității, care urmează să fie supus votului în Consiliul Local Municipal Arad. În documentul citat se arată că „punerea în aplicare a acestui proiect va duce la dezvoltarea unui transport public ecologic și în același timp sănătos, relativ mai ieftin, care va aduce locul de muncă mai aproape de locuințele oamenilor și va asigura o calitate mai bună a vieții în oraș“. În proiectul care urmează să fie supus votului consilierilor municipali se menționează că vor fi 22 de stații pentru închirieri de biciclete, în mai multe zone din municipiul Arad. Lucrări de bază care vor fi realizate în cadrul proiectului constau în realizarea platforme pentru stațiile bicic
Monografii: Pieţe, târguri, oboare în municipiul Arad

Monografii: Pieţe, târguri, oboare în municipiul Arad

Actualitati
Ca peste tot, şi în zona Aradului, târgurile (bâlciurile), funcţionau, la anumite date, de regulă primăvara, la începutul muncilor agricole sau toamna la încheierea lor. În perioada interbelică, Târgul de primăvară se ţinea în Arad în vinerea celei de a doua săptămâni din martie, cel de vară, în vinerea următoare Sfinţilor Petru şi Pavel (începutul lui iulie), iar cel de toamnă, înaintea datei de 5 noiembrie. Deşi au fost reglementate prin Ordinul Ministrului maghiar al comerţului nr. 60848, abia în 1915, numărul târgurilor a fost limitat la trei într-un an, cu o durată de maximum cinci zile. Bâlciurile sunt cunoscute în Arad încă din perioada medievală, ele punând la îndemâna societăţii produsele ce nu erau cu putinţă a fi găsite pe loc. S-au dezvoltat şi cu sprijinul bisericii, care
Monografii: Tradiţii de Sânziene în judeţul Arad

Monografii: Tradiţii de Sânziene în judeţul Arad

Actualitati
Sânzienele se serbează, în fiecare an, în 24 iunie, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. În credinţa populară, Sânzienele erau zâne bune, care umblau noaptea şi dădeau roadă holdelor. La Covăsânţ Ziua de Sânziene este prima sărbătoare de vară în calendarul popular. În această zi se fac cununiţe împletite din flori de sânziene cu drimoc sau cu usturoi şi măr dulce. Ele se pun în cuie pe peretele casei şi pe stâlpul de la poartă. În trecut, se făceau cununiţe şi pentru fiecare membru al familiei şi se aruncau pe casă şi pentru cel a cărei coroniţă cădea se considera că nu-i semn bun. Până la Sânziene era interzis să se taie mere cu cuţitul, „ca să nu bată piatra”. La Păuliş Sânzienele – Drăgaica (dezlegare la peşte) este sărbătoarea specifică fetelo
Monografii: Tradiţii de Rusalii în judeţul Arad

Monografii: Tradiţii de Rusalii în judeţul Arad

Actualitati
Rusaliile este o sărbătoare necreştină la origini, sărbătoarea rozelor la romani, numită „Rozarii”. Ulterior, peste ea s-a suprapus sărbătoarea creştină „Pogorârea Duhului Sfânt”, numită şi Cincezimea. Este o sărbătoare care are o dată mobilă, în funcţie de Paşti. La Covăsânţ La Rusalii se împodobeşte biserica cu frunze de stejar, iar pe jos se presară iarbă verde. În lunea de Rusalii se iese cu litia la holda de grâu, la troiţa din dealul Tornea şi se sfinţeşte dealul. Marţea se ţinea odinioară prin nelucrare pentru grindină. La Păuliş Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile constituie o sărbătoare împortantă din viaţa credincioşilor ortodocşi. A doua zi de Rusalii avea loc procesiunea de sfinţire a dealului şi a câmpului. Cele mai multe procesiuni au avut loc la coliba cioşilor (lâng