Ziarul electronic al arădenilor

Tag: arad

Monografii: Obiceiuri de Bobotează în județul Arad

Monografii: Obiceiuri de Bobotează în județul Arad

Actualitati
Boboteaza sau Epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de credincioșii ortodocși și catolici. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. La Covăsînț La Covăsânţ, mai demult, la Bobotează, când cânta părintele Iordanul şi trăgea clopotul la biserică, unii, care se pricepeau, citeau semnele vremii. Ei erau atenţi mai ales din ce direcţie suflă vântul, dacă suflă dă cătă Mureş, dă cătă Şiria sau dă cătă deal, şi în funcţie de acesta ştiau cum va fi Anul. De asemenea, în perioada interbelică, era obiceiul să umble copii prin sat cu „Ciuralexa”. În fiecare gospodărie sunau din clopoţei, făcând mare larmă şi strigând: „Ciuralexa – lexa/C-a murit Alexa/P-o scândură veche/D-zeu să-l ierte”. Obiceiul, atestat atât în Moldova, cât şi în Tr
Monografii. Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Monografii. Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Actualitati
Calendarul de ceapă, Țurca, Plugușorul sunt doar câteva dintre obiceiurile străvechi, păstrate și în zilele noastre, în multe dintre localitățile județului Arad. La Covăsânț În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul. În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau bărbaţi care mergeau dimineaţa pe la vecini, ca acestora să le meargă bine tot anul. La fel se credea că nu e bine să
Monografii: Obiceiuri de Crăciun în județul Arad

Monografii: Obiceiuri de Crăciun în județul Arad

Actualitati
Obiceiurile legate de Crăciun se mai păstrează și astăzi în unele localități din județul Arad. Cele mai importante sunt: colindatul, mersul cu steaua, căluşarii. La Covăsânț Crăciunul reprezintă cel mai mare praznic al anului. Prunci mergeau să colinde pe la case, încă din dimineaţa de Ajun. Ei intrau strigând „Bună dimineaţa lui Ajun”. După urări, primeau de la gazde colaci, bani, nuci. În Ajun, în trecut, sub masă, se punea fân care simboliza ieslea. Mâncarea era una de post. În seara de Ajun şi Crăciun feciorii umblau la colindat până către dimineaţă. În perioada interbelică, ceata era însoţită de muzică şi de Țurcă. Când ajungeau la o casă colindătorii întrebau „Slobod îi a colinda?”. Dacă li se spunea că-i slobod, începeau să cânte colinda de intrare. Repertoriul cetei de colindăt
Monografii: Obiceiuri de Ignat, în județul Arad

Monografii: Obiceiuri de Ignat, în județul Arad

Actualitati
În preajma zilei de 20 decembrie, când este Ignatul, în gospodăriile din județul Arad se taie porcul, din care se prepară diverse produse pentru iarnă. La Șepreuș O activitate în care era implicată toată familia la Şepreuş era tăiatul porcului. Odinioară, tăierile aveau loc în jurul datei de 20 decembrie, adică „de Ignat”. Activitatea începea dimineaţa devreme. Vecinii şi prietenii se adunau la casa celui ce urma să-şi taie porcul. După ce beau un păhărel de rachiu să îşi facă curaj, mergeau la coteţ, prindeau porcul şi unul din familie sau un om cu care s-a vorbit dinainte îl înjunghea. Pârjolitul se făcea, mai demult, cu paie. Acum se foloseşte lampa cu gaz sau butelia. După pârjolit, porcul eta curăţat şi spălat, până pielea îi devine roz, apoi era băgat în „casa în care stăteau” ş
Monografii. Coptul pâinii în județul Arad

Monografii. Coptul pâinii în județul Arad

Actualitati
Toate casele din județul Arad au avut în trecut, unele mai au și azi, câte un cuptor de pâine, coptul pâinii fiind o activitate obișnuitã în toate gospodăriile țărănești. Tradiția se păstreazã în unele gospodării și azi, femeile continuând să facă pâine o dată pe săptămână, după cum au învățat din bătrâni. La Șepreuș La Șepreuș, aluatul se fãcea de seara, în jumătate de troacă. Făina se strângea grămadă și se făcea un aluat cu apă călduță și cu cumnău sau, mai nou, drojdie, ca să dospească. Aluatul era acoperit cu o măsăriță peste care se punea o perină și era lăsat așa până dimineața, pe la patru-cinci ceasuri. Atunci era învârtit bine, se încălzea apă și se învăluia cu toată făina și se punea un pumn de sare și apă caldă, câtă trebuia, și se frământa bine, bine, până făcea bășici și
Monografii: Tramvaiul electric în Arad

Monografii: Tramvaiul electric în Arad

Actualitati
La 16 februarie 1942, Ministerul Afacerilor Interne a consultat conducerea Intreprinderii Comunale din Arad despre posibilitatea şi oportunitatea introducerii în Arad a tramvaiului electric, ca mijloc de transport în comun. La răspunsul afirmativ, cu propunerea traseului Gai – Gara CFR – Aradul Nou, au fost demontate de pe străzile Odesei şi aduse în Arad, instalaţii vechi, din 1911, compuse din 16 km de şină tip Phoenix şi Vignol, 250 de diferiţi stâlpi metalici, tubulari, profilaţi şi cu zăbrele, 12 macazuri, 8 vagoane cu remorci pe un ecartament de 1 m şi 2 staţii de redresare. A fost cea mai neinspirată încercare de reabilitare a transportului în comun arădean. În 1945, corespunzător punctului 12 din Convenţia de armistiţiu dintre Guvernul Român şi Puterile Aliate din 12 septembrie
Monografii: Tradiţii de Sânziene în judeţul Arad

Monografii: Tradiţii de Sânziene în judeţul Arad

Actualitati
Sânzienele se serbează, în fiecare an, în 24 iunie, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. În credinţa populară, Sânzienele erau zâne bune, care umblau noaptea şi dădeau roadă holdelor. La Covăsânţ Ziua de Sânziene este prima sărbătoare de vară în calendarul popular. În această zi se fac cununiţe împletite din flori de sânziene cu drimoc sau cu usturoi şi măr dulce. Ele se pun în cuie pe peretele casei şi pe stâlpul de la poartă. În trecut, se făceau cununiţe şi pentru fiecare membru al familiei şi se aruncau pe casă şi pentru cel a cărei coroniţă cădea se considera că nu-i semn bun. Până la Sânziene era interzis să se taie mere cu cuţitul, „ca să nu bată piatra”. La Păuliş Sânzienele – Drăgaica (dezlegare la peşte) este sărbătoarea specifică fetelo
Monografii. Tradiţii de Rusalii în judeţul Arad

Monografii. Tradiţii de Rusalii în judeţul Arad

Actualitati
Rusaliile este o sărbătoare necreştină la origini, sărbătoarea rozelor la romani, numită „Rozarii”. Ulterior, peste ea s-a suprapus sărbătoarea creştină „Pogorârea Duhului Sfânt”, numită şi Cincezimea. Este o sărbătoare care are o dată mobilă, în funcţie de Paşti. La Covăsânţ La Rusalii se împodobeşte biserica cu frunze de stejar, iar pe jos se presară iarbă verde. În lunea de Rusalii se iese cu litia la holda de grâu, la troiţa din dealul Tornea şi se sfinţeşte dealul. Marţea se ţinea odinioară prin nelucrare pentru grindină. La Păuliş Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile constituie o sărbătoare împortantă din viaţa credincioşilor ortodocşi. A doua zi de Rusalii avea loc procesiunea de sfinţire a dealului şi a câmpului. Cele mai multe procesiuni au avut loc la coliba cioşilor (lâng
Monografii: Plutaşii din Micălaca

Monografii: Plutaşii din Micălaca

Actualitati
Cercetând documentele păstrate la Arhivele Statului din Arad, istoricii şi cercetătorii arădeni Mircea Timbus şi Ioan Popovici au întocmit un studiu privind intitulat „Documente inedite despre navigaţia pe Mureş”, care scoate în evidenţă principala activitate a micălăcenilor, plutăritul. Încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, documentele relevă acţiunile întreprinse de autoritatea comitatului Arad în vederea curăţirii albiei râului Mureş, de copaci şi mărăciniş, cu scopul de a deschide drum, pe luciul apei, la început plutelor încărcate cu sare. (…) Faptul că plutăritul pe Mureş devenise, în perimetrul arădean şi, mai ales pentru locuitorii din Micălaca, o ramură distinctă de activitate o confirmă, pe de o parte, nevoia recrutării unui apreciabil număr de plutaşi pentru trans
Monografii: Paștile morților, în județul Arad

Monografii: Paștile morților, în județul Arad

Actualitati
Paştile Morţilor este o sărbătoare populară cu dată mobilă, celebrată în prima duminică după Paști și numită Duminica Tomii. Este o sărbătoare dedicată morţilor, o zi în care se fac pomeni. La Bârsa Este foarte greu de stabilit vechimea obiceiului numit „druscele”, care se desfăşoară, an de an, în localitatea Bârsa, în Duminica Tomii, prima după sărbătoarea Paştilor. Femeile merg dimineaţa la biserică şi „aduc paus”. Pausul este un colac ce se dă pomană de ziua morţilor celor ce sunt prezenţi la slujba religioasă în acea zi. Pe vremuri, după împărţirea colacilor urma o petrecere, cu joc şi muzică în bătătura bisericii. În perioada interbelică, după apariţia Căminului cultural, după paus, femeile (tinere, bătrâne, mări tate sau nu) se îndreaptă spre Căminul cultural. Acolo druşcele (feme