Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Monografii: Obiceiuri de Bobotează

La Covăsânţ, mai demult, la Bobotează, când cânta părintele Iordanul şi trăgea clopotul la biserică, unii, care se pricepeau, citeau semnele vremii. Ei erau atenţi mai ales din ce direcţie suflă vântul, dacă suflă dă cătă Mureş, dă cătă Şiria sau dă cătă deal, şi în funcţie de acesta ştiau cum va fi Anul. De asemenea, în perioada interbelică, era obiceiul să umble copii prin sat cu „Ciuralexa”. În fiecare gospodărie sunau din clopoţei, făcând mare larmă şi strigând: „Ciuralexa – lexa/C-a murit Alexa/P-o scândură veche/D-zeu să-l ierte”. Obiceiul, atestat atât în Moldova, cât şi în Transilvania, a fost la…
Citește mai mult

Monografii: Obiceiuri de Anul Nou la Covăsînţ şi Şicula

În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul. În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau…
Citește mai mult

Monografii: Obiceiuri de Crăciun pe Valea Mureșului

„Umblatul cu dubele” sau „Dubașii” este o datină străveche, care se păstrează până în zilele noastre și o găsim în mai multe zone folclorice de pe Valea Mureșului, diferind de la sat la sat. Echipa de dubași colindători are în componența ei pe cei ce cântă și bat dubele totodată și taraful. Feciorii îmbrăcați cu șube și cioareci, cu căciuli împodobite cu flori, tricolor și pană de fazan, ținând în mână dubele, la fel de frumos împodobite ca și căciulile, se adună la gazda unde au învățat colinzile în postul Crăciunului. De aici, încolonați cu căprarul în frunte și muzicanții…
Citește mai mult

Monografii: Tragediile Mureşului, la Sânicolaul Mic

Pentru locuitorii din Sânicolaul Mic, aproape în toate anotimpurile, dar îndeosebi vara, o plimbare pe dolma Mureşului, pe „digul” de la marginea satului, era un mijloc de petrecere a timpului liber. Vara, îndeosebi tinerii, îşi petreceau timpul pe malul Mureşului, fie la pescuit, fie la plajă. Au fost însă şi ani când s-au întâmplat cazuri tragice, unele persoane, mai ales tinere, neţinând seama de pericolul la care se expun, au intrat în apa aparent liniştită şi n-au mai ieşit. Un tânăr din Sânicolaul Mic, pe nume Munteanu Petru, era la scăldat împreună cu mai mulţi tineri de vârsta lui. El…
Citește mai mult

Monografii: Nume şi porecle din zona Almaş-Rădeşti

La cererea cititorilor, actualitati-arad.ro începe prezentarea, cu acordul Centrului Cultural Judeţean Arad, a unor date interesante publicate în monografiile localităţilor judeţului Arad. Ca şi pentru alte regiuni de pe teritoriul ţării noastre, şi pentru comuna Rădeşti, problema vechimii numelui de familie şi evoluţia lui în sistemul antroponimic oficial rămâne deschisă pentru cercetări viitoare. Acestea vor trebui făcute neapărat prin incursiuni şi în alte discipline, dintre care un rol de bază va trebui să-l aibă istoria. În Transilvania obligativitatea numelui de familie datează abia de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în urma unei dispoziţii date de împăratul Iosif al II-lea”. Pentru…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.