Ziarul electronic al arădenilor

Tag: covăsînţ

Monografii: Portul popular la Covăsînţ

Monografii: Portul popular la Covăsînţ

Actualitati
Ca şi în alte localităţi din judeţul Arad şi în comuna Covăsînţ portul popular a cunoscut, în timp, anumite schimbări. Portul popular femeiesc Iniţial, portul popular femeiesc de vară a fost alcătuit din spătoi, poale şi cârpă dinainte. Spătoiul avea mânecile prinse pe umeri. Cele mai vechi erau foarte largi şi aveau pânza luată fie în lungime fie în lăţime. Când erau croite pe lăţimea pânzei, fiind foarte scurte, spătoaiele erau adăugite. Umeriţa spătoiului era ornamentată doar cu o cusutură simplă numită „ochiţi”. Încreţitura de la gât a spătoiului era prinsă într-o bentiţă îngustă, de care era cusută fodra, fie din cipcă fie din pânză, ornamentată cu motive vegetale. Spătoiul era tăiat în faţă şi avea, de o parte şi de alta, tighele numite „forment”. Mâneca, de un lat şi jumătate,
Monografii: Casa din pământ bătut de la Covăsînţ

Monografii: Casa din pământ bătut de la Covăsînţ

Actualitati
Materia primă pentru casele din pământ bătut din Covăsînţ a fost lutul (pământul galben) extras, acolo unde nu se putea folosi pământul de la locul de construcţie, din gropi special săpate la marginea satului, numite gropoaie. Săpatul şi transportul pământului se făcea cu căruţa, de către cel care urma să-şi ridice casa, uneori ajutat de rude sau vecini. Exploatarea lutului era considerată prielnică în lunile martie-aprilie, când, după topirea zăpezilor, acesta era afânat şi uşor de săpat. Pământul era descărcat în gospodărie, în jurul viitoarelor ziduri, la îndemâna lucrătorilor. Pentru a fi compact, fără goluri, se mărunţea cu sapa, se alegeau impurităţile şi se stropea cu apă. Pentru fundaţia caselor cu ziduri din pământ se săpa un şanţ cu lărgimea de aproximativ 60 cm, adânc de 50-

Corneliu Mikloşi din comuna Covăsînţ a ctitorit Schitul Muntele Mic din Caraș Severin

Social - Economic
Puţină lume ştie care este legătura dintre Schitul Muntele Mic din judeţul Caraş Severin şi Biserica Ortodoxă din Covăsînţ din judeţul Arad. Şi totuşi acesta există, realizată de către Academicianul Corneliu Micloşi, prin donarea de către acesta, în anul 1946, a machetei acestei bisericuţe. Academicianul Cornel Mikloşi s-a născut pe data de 5 martie 1887 în Covăsînţ, fiind fiul lui Ioan Mikloşi (Miclăuş) – preot ortodox la biserica din localitate între anii 1886-1912 şi Melania, fiica preotului Maximilian Balint. Studiile gimnaziale le-a făcut la şcoala din Covăsînţ (care astăzi îi poartă numele), după care a urmat clasele liceale la Gimnaziul Superior Regal (actualul Colegiu Moise Nicoară), iar studiile universitare la Universitatea Tehnică Maghiară din Budapesta. Pe lângă pro

Monografii: Obiceiuri de Anul Nou la Covăsînţ şi Şicula

Actualitati
În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul. În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau bărbaţi care mergeau dimineaţa pe la vecini, ca acestora să le meargă bine tot anul. La fel se credea că nu e bine să dai bani, că apoi dai tot anul. De asemenea, în această zi şi azi se crede că nu e bine să mănânci găină, fiindcă găina tot împrăştie, ci doar carne de porc. Ţurca