Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Monografii. Costumul popular din Şicula

Monografii. Costumul popular din Şicula

Costumul popular din Şicula este foarte reprezentativ pentru zona Aradului. Acest costum iese în evidenţă prin numeroasele componente care îl alcătuiesc şi mai ales prin diversitatea culorilor. Merite deosebite în studierea acestui costum popular şi faptul că acesta a fost făcut cunoscut în ţară şi în lume au etnograful Tereza Mozez şi etnofolcloristul Ioan Bradu. Costumul a fost purtat pe scenele lumii şi de îndrăgitele interprete de muzică populară Florica Bradu, Cornelia Căprariu Roman şi Rodica Ardelean. Recent, a fost pus în lumină şi costumul bărbătesc, de tânărul interpret de folclor Ciprian Gabor. Portul popular feminin Pe cap se punea…
Citește mai mult
Monografii: Costumul popular la Miniş

Monografii: Costumul popular la Miniş

Costumul popular femeiesc Ţinuta de zi a femeii în sezonul cald era compusă din: cot de stambă pe cap, cămaşă cu toledo la decolteu, poale cu jură în cruciuliţă şi rochie. Peste rochie se purta cătrânţă de stambă, iar în picioare şlarfi din piele sau sandale. În sezonul rece, ţinuta de zi se completa cu un cot de diftin, cămeşă de flăner, zobon (vestă), sfetăr (pulover) şi rochie groasă de diftin sau barchet. În picioare se purtau bocanci din piele şi ghete din piele cu tureacul sus, cu ţinte şi copcii. Ţinuta de sărbătoare a femeii din primăvară şi până…
Citește mai mult
Monografii: Costumul popular din Nadăş

Monografii: Costumul popular din Nadăş

Costumul popular din localitatea arădeană Nadăş este specific zonei etnografice a Ţării Zărandului, el păstrându-se din generaţie în generaţie cu caracteristicile sale esenţiale. Costumul popular este confecţionat din pânză ţesută în război. Costumul popular masculin este alcătuit din mai multe părţii şi anume: izmene largi, peste care se pune cârpa cu colţi. De asemenea, bărbații mai poartă cămaşa, care pe piept şi la mâneci are nasturi de culori alternative roşu şi albastru. În picioare se poartă cizme de piele cu tureac sau opinci cu nojiţe. Pe cap, bărbații poartă colop de paie vara, iar iarna căciulă neagră de astrahan. Costumul…
Citește mai mult
Monografii: Portul popular tradițional din Pecica

Monografii: Portul popular tradițional din Pecica

Costumul popular de la Pecica, atât cel femeiesc, cât şi cel bărbătesc, este o combinaţie între ce găsim în Ţara Crişurilor şi în Banat, locuri de unde au coborât/urcat, viitorii locuitori ai localităţii. Costumul femeiesc se compune din: „poale”, cusute cu „cipcă” sau „slinguiţe”, largi, care se purtau pe sub „sugnă”, ce acoperea corpul de la mijloc în jos, fiind decorată cu borduri cusute, chiar şi acelea din material „dă cumpărat”. „Spătoiu” (cămaşa), confecţionat din material foarte fin („dă tinari”), avea cusături florale doar pe mâneci (alb pe alb/galben şi mai târziu cu fir de aur), care ieşeau de sub…
Citește mai mult
Monografii: Portul popular la Birchiș

Monografii: Portul popular la Birchiș

Portul popular din comuna Birchiș este unul dintre cele mai izbutite din punct de vedere artistic. În el se reflectă măiestria artistică a acestor oameni și diferă după vârstă, anotimp, sex și diferite ocazii. Costumul femeiesc din Birchiș se bazează pe jocul suprafețelor de alb și negru, care îi conferă o mare sobrietate. Ornamentele sunt dispuse în partea de jos a poalelor și mai ales pe mânecile spăcelului sub forma specifică de „pui tablă” compacte. De asemenea, pe mâneci și pe poale se întâlnesc șiruri verticale cu găurele cusute cu arămiz alb, motiv numit „cheia”. Cipca (dantela) croșetată manual cu…
Citește mai mult

Kaufland retrage de la comercializare un lot de „Biscuiţi Popular“

Retailerul Kaufland retrage de la comercializare un lot de „Biscuiţi Popular“, fabricat în data de 10 decembrie 2018, după ce s-a constatat că există depăşiri la parametrul „sulfiţi“, a anunţat, vineri, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Biscuiţii sunt produşi de Societatea Comercială Spicul Etap SA din Roşiori de Vede. „În urma analizelor de laborator efectuate pentru parametrul «sulfiţi» la lotul de «Biscuiţi Popular» fabricat în data de 10.12. 2018, cu termen de valabilitate un an, (lot care expiră în 10.12.2019), s-a constatat depăşirea acestui parametru. Consumul zilnic a unei cantităţi mai mari de 140 de grame…
Citește mai mult
Monografii: Portul popular la Covăsînţ

Monografii: Portul popular la Covăsînţ

Ca şi în alte localităţi din judeţul Arad şi în comuna Covăsînţ portul popular a cunoscut, în timp, anumite schimbări. Portul popular femeiesc Iniţial, portul popular femeiesc de vară a fost alcătuit din spătoi, poale şi cârpă dinainte. Spătoiul avea mânecile prinse pe umeri. Cele mai vechi erau foarte largi şi aveau pânza luată fie în lungime fie în lăţime. Când erau croite pe lăţimea pânzei, fiind foarte scurte, spătoaiele erau adăugite. Umeriţa spătoiului era ornamentată doar cu o cusutură simplă numită „ochiţi”. Încreţitura de la gât a spătoiului era prinsă într-o bentiţă îngustă, de care era cusută fodra, fie…
Citește mai mult
Monografii: Portul popular în Micălaca

Monografii: Portul popular în Micălaca

Costumul tradiţional purtat de locuitorii Micălăcii până după al Doilea Război Mondial a fost în mare parte lucrat de femei, în casă. Bărbaţii umblau vara cu cămaşă cusută pe piept şi la guler cu diverse motive florale, alb pe alb, şi cu izmene largi, din 8 laţi, - ambele făcute din pânză de bumbac ţesută la război – şi cu laibăr negru cu bumbi metalici de alamă. Iarna purtau cioareci, pieptar de oaie cusut cu flori şi şubă, din lână ţesută în patru iţe. Şuba era ornamentată la piept şi la buzunare cu motive florale, cusute pe postav negru, şi…
Citește mai mult
Monografii: Portul popular la Șepreuș

Monografii: Portul popular la Șepreuș

Portul popular din localitatea Șepreuș este specific Bazinului Crișului Alb. Odinioară hainele au fost făcute în casă, din pânză cu tinari iar mai târziu din bumbac. Vestimentația era în funcție de ocazie. La lucru se purtau haine simple, pe când la sărbători se îmbrăcau haine bogat ornamentate. Astfel, în zilele de sărbătoare, la biserică sau la joc, barbații au îmbrăcat odinioară, vara, gaci largi, din opt lați, până la glezne și chimeșe de misir sau bumbac cu cipcă, laibăr negru din satin, înflorat, și cizme cu foi sau șlarfe. Ulterior gacii au devenit haine de lucru, la sărbători fiind înlocuiți…
Citește mai mult
Monografii: Hora şi jocul popular în Sânicolaul Mic

Monografii: Hora şi jocul popular în Sânicolaul Mic

Cu multă vreme în urmă, tineretul se bucura de faptul că, duminică de duminică, după masă, la sala culturală era horă. La horă participau, de regulă, tineri de la 17 ani în sus. Organizarea jocului era un drept consfinţit al tinerilor băieţi din contingentul care urma să fie chemat la verificare, apoi la recrutare. Acest drept tinerii îl îndeplineau şi îl respectau până la încorporare, apoi lăsau această preocupare în grija contingentului care urma. De regulă, jocul se organiza la sala culturală, care era aproape de biserică, adică în fostele clădiri ale baronesei Kolb. Tot în aceste săli se mai…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.