Ziarul electronic al arădenilor

Tag: popular

Monografii: Costumul popular la Miniş

Monografii: Costumul popular la Miniş

Actualitati
Costumul popular femeiesc Ţinuta de zi a femeii în sezonul cald era compusă din: cot de stambă pe cap, cămaşă cu toledo la decolteu, poale cu jură în cruciuliţă şi rochie. Peste rochie se purta cătrânţă de stambă, iar în picioare şlarfi din piele sau sandale. În sezonul rece, ţinuta de zi se completa cu un cot de diftin, cămeşă de flăner, zobon (vestă), sfetăr (pulover) şi rochie groasă de diftin sau barchet. În picioare se purtau bocanci din piele şi ghete din piele cu tureacul sus, cu ţinte şi copcii. Ţinuta de sărbătoare a femeii din primăvară şi până în toamnă era mult mai bogată şi mai diversă, după starea materială a fiecărei familii. Pe cap se purta cotul de mătase cu pană de pliş, cot din cârtiţă cu fir pe margine, cot de mătase cu fir auriu sau cotul peşcănesc. La gât se pur
Monografii: Costumul popular din Nadăş

Monografii: Costumul popular din Nadăş

Actualitati
Costumul popular din localitatea arădeană Nadăş este specific zonei etnografice a Ţării Zărandului, el păstrându-se din generaţie în generaţie cu caracteristicile sale esenţiale. Costumul popular este confecţionat din pânză ţesută în război. Costumul popular masculin este alcătuit din mai multe părţii şi anume: izmene largi, peste care se pune cârpa cu colţi. De asemenea, bărbații mai poartă cămaşa, care pe piept şi la mâneci are nasturi de culori alternative roşu şi albastru. În picioare se poartă cizme de piele cu tureac sau opinci cu nojiţe. Pe cap, bărbații poartă colop de paie vara, iar iarna căciulă neagră de astrahan. Costumul popular feminin al domnişoarelor se compune din: poale brodate şi creţe, în partea inferioară cu cipcă (dantela), prima de culoare închisă (neagră sau alb
Monografii: Portul popular tradițional din Pecica

Monografii: Portul popular tradițional din Pecica

Actualitati
Costumul popular de la Pecica, atât cel femeiesc, cât şi cel bărbătesc, este o combinaţie între ce găsim în Ţara Crişurilor şi în Banat, locuri de unde au coborât/urcat, viitorii locuitori ai localităţii. Costumul femeiesc se compune din: „poale”, cusute cu „cipcă” sau „slinguiţe”, largi, care se purtau pe sub „sugnă”, ce acoperea corpul de la mijloc în jos, fiind decorată cu borduri cusute, chiar şi acelea din material „dă cumpărat”. „Spătoiu” (cămaşa), confecţionat din material foarte fin („dă tinari”), avea cusături florale doar pe mâneci (alb pe alb/galben şi mai târziu cu fir de aur), care ieşeau de sub „tieptari”-ul, ce se încheia cu nişte clame de argint sau de aur, realizat din acelaşi material („cârtiţă” - catifea foarte fină) ca şi sugna/„zaghia”. În cazul tinerelor, „sugna” şi
Monografii: Portul popular la Birchiș

Monografii: Portul popular la Birchiș

Actualitati
Portul popular din comuna Birchiș este unul dintre cele mai izbutite din punct de vedere artistic. În el se reflectă măiestria artistică a acestor oameni și diferă după vârstă, anotimp, sex și diferite ocazii. Costumul femeiesc din Birchiș se bazează pe jocul suprafețelor de alb și negru, care îi conferă o mare sobrietate. Ornamentele sunt dispuse în partea de jos a poalelor și mai ales pe mânecile spăcelului sub forma specifică de „pui tablă” compacte. De asemenea, pe mâneci și pe poale se întâlnesc șiruri verticale cu găurele cusute cu arămiz alb, motiv numit „cheia”. Cipca (dantela) croșetată manual cu diferite modele florale este aplicată la mâneci și în partea de jos a poalelor. Peste spăcel, femeile purtau laibăr cusut pe „somot” (catifea neagră) cu arămiz galben. Peste poale se a
Reconstituire istorică cu cadeți și parada portului popular, în centrul Aradului

Reconstituire istorică cu cadeți și parada portului popular, în centrul Aradului

Comunicate de presa
Pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la instaurarea administrației românești în Arad, Primăria Municipiului Arad și Centrul Municipal de Cultură Arad în colaborare cu Consiliul Județean Arad și Centrul Cultural Județean organizează un eveniment de tip re-enactment (reconstituire istorică) în centrul orașului. Evenimentul, care va avea loc vineri 17 mai 2019, va fi o reinterpretare a paradei militare ce a avut loc în urmă cu 100 de ani, în 17 mai 1919, reconstituind elementele centrale de atunci: parada militară în costume de epocă și  parada în costume populare a comunităților din împrejurimile Aradului, care vor întâmpina cu flori trupele care vor mărșălui prin oraș. La parada militară vor participa de cadeții Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu“ din Sibiu (foto), care vo
Kaufland retrage de la comercializare un lot de „Biscuiţi Popular“

Kaufland retrage de la comercializare un lot de „Biscuiţi Popular“

Actualitati
Retailerul Kaufland retrage de la comercializare un lot de „Biscuiţi Popular“, fabricat în data de 10 decembrie 2018, după ce s-a constatat că există depăşiri la parametrul „sulfiţi“, a anunţat, vineri, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Biscuiţii sunt produşi de Societatea Comercială Spicul Etap SA din Roşiori de Vede. „În urma analizelor de laborator efectuate pentru parametrul «sulfiţi» la lotul de «Biscuiţi Popular» fabricat în data de 10.12. 2018, cu termen de valabilitate un an, (lot care expiră în 10.12.2019), s-a constatat depăşirea acestui parametru. Consumul zilnic a unei cantităţi mai mari de 140 de grame din produsul încriminat poate provoca reacţii alergice la copii“, se precizează în anunţ. Persoanele care au achiziţionat ac
1.000 de oameni prezintă tradiţiile Aradului la Parada Portului Popular

1.000 de oameni prezintă tradiţiile Aradului la Parada Portului Popular

Comunicate de presa
Vineri e zi de mare sărbătoare la Arad. Peste 1.000 de oameni vor participa la Parada Portului Popular, care începe la ora 14.00, cu plecarea din faţa Consiliului Judeţean şi continuă pe traseul Cinematograful Dacia - Palatul Administrativ. În fața Patului Administrativ, arădenii sunt aşteptaţi la un mare concert de muzică populară. „Acum 100 de ani, în 30 noiembrie 1918, arădenii care au gândit Marea Unire au plecat de la Arad spre Alba Iulia, din capitala politică a Marii Uniri spre capitala simbolică. Suntem mândri de înaintaşii noştri, de istoria şi personalităţile Aradului şi îi aşteptăm pe toţi cei care se simt români, pe toţi cei care se simt arădeni să sărbătorească alături de noi. Prefaţăm momentul istoric – 100 de ani de la Marea Unire – printr-un spectacol în care punem în va
Monografii: Portul popular la Covăsînţ

Monografii: Portul popular la Covăsînţ

Actualitati
Ca şi în alte localităţi din judeţul Arad şi în comuna Covăsînţ portul popular a cunoscut, în timp, anumite schimbări. Portul popular femeiesc Iniţial, portul popular femeiesc de vară a fost alcătuit din spătoi, poale şi cârpă dinainte. Spătoiul avea mânecile prinse pe umeri. Cele mai vechi erau foarte largi şi aveau pânza luată fie în lungime fie în lăţime. Când erau croite pe lăţimea pânzei, fiind foarte scurte, spătoaiele erau adăugite. Umeriţa spătoiului era ornamentată doar cu o cusutură simplă numită „ochiţi”. Încreţitura de la gât a spătoiului era prinsă într-o bentiţă îngustă, de care era cusută fodra, fie din cipcă fie din pânză, ornamentată cu motive vegetale. Spătoiul era tăiat în faţă şi avea, de o parte şi de alta, tighele numite „forment”. Mâneca, de un lat şi jumătate,
Monografii: Costumul popular din Şicula

Monografii: Costumul popular din Şicula

Actualitati
Costumul popular din Şicula este foarte reprezentativ pentru zona Aradului. Acest costum iese în evidenţă prin numeroasele componente care îl alcătuiesc şi mai ales prin diversitatea culorilor. Merite deosebite în studierea acestui costum popular şi faptul că acesta a fost făcut cunoscut în ţară şi în lume au etnograful Tereza Mozez şi etnofolcloristul Ioan Bradu. Costumul a fost purtat pe scenele lumii şi de îndrăgitele interprete de muzică populară Florica Bradu, Cornelia Căprariu Roman şi Rodica Ardelean. Recent, a fost pus în lumină şi costumul bărbătesc, de tânărul interpret de folclor Ciprian Gabor. Portul popular feminin Pe cap se punea un cerc cu oglinzi cumpărat, în general, de la Pâncota sau Arad, iar părul era împletit în două cozi şi legate la spate sub forma unui coc sau
Monografii: Portul popular în Micălaca

Monografii: Portul popular în Micălaca

Actualitati
Costumul tradiţional purtat de locuitorii Micălăcii până după al Doilea Război Mondial a fost în mare parte lucrat de femei, în casă. Bărbaţii umblau vara cu cămaşă cusută pe piept şi la guler cu diverse motive florale, alb pe alb, şi cu izmene largi, din 8 laţi, - ambele făcute din pânză de bumbac ţesută la război – şi cu laibăr negru cu bumbi metalici de alamă. Iarna purtau cioareci, pieptar de oaie cusut cu flori şi şubă, din lână ţesută în patru iţe. Şuba era ornamentată la piept şi la buzunare cu motive florale, cusute pe postav negru, şi ornamentate, de jur împrejur, cu „pui negri”. Tot din garderoba de iarnă făcea parte şi bunda lungă, ornamentată, ca şi pieptarul, cu motive florale, şi căciula neagră de miel. În picioare aveau cizme la sărbători şi bocanci sau opinci în zilele