Ziarul electronic al arădenilor

Monografii: Portul popular la Șepreuș

monografiiPortul popular din localitatea Șepreuș este specific Bazinului Crișului Alb. Odinioară hainele au fost făcute în casă, din pânză cu tinari iar mai târziu din bumbac.

Vestimentația era în funcție de ocazie. La lucru se purtau haine simple, pe când la sărbători se îmbrăcau haine bogat ornamentate. Astfel, în zilele de sărbătoare, la biserică sau la joc, barbații au îmbrăcat odinioară,

vara, gaci largi, din opt lați, până la glezne și chimeșe de misir sau bumbac cu cipcă, laibăr negru din satin, înflorat, și cizme cu foi sau șlarfe. Ulterior gacii au devenit haine de lucru, la sărbători fiind înlocuiți cu nădragi priceși, băgați în cizmă.

În zilele de lucru, până prin 1950, șepreușenii s-au încălțat când a fost vreme rece cu opinci iar vara au umblat desculți. În față, aveau zadie.

Iarna purtau nădragii de barșon verzi sau negri, cu șire și mițălă, peste care luau șuba, bogat ornamentată cu postav negru și roșu, cu cusături. Capul era acoperit vara cu clop negru iar iarna cu căciulă de miel.

Feciorașii de școală se îmbăcau la fel cu adulții.

Femeile și fetele purtau odinioară spătoaie, poale, zadie și zobon din mătase. Spătoiul, poalele și zadia erau lucrate din pânză țesută în casă. Poalele aveau în partea de jos ornamente lucrate cu roșu și albastru.

Spătoiul avea mâneci largi prinse pe umăr, pumnari și guler rotund. Ornamentele, în aceleași culori ca la poale, erau dispuse în șiruri verticale, pe mânecă. Zadia era ornamentată în partea de jos cu motive alese în roșu și negru sau roșu și albastru, iar pe margini avea cipcă.

Mai târziu peste poale a început să se poarte sumna din stofă sau mătase, peste bluză un viziclu și o zadie confecționată din același material cu sumna.

Fetele mai mici umblau vara cu capul descoperit, cu părul împletit în două cozi.

Cele de măritat purtau la gât mărgele și bani de aur sau taleri de argint, puși pe sârmă cu primă de trei degete, roză sau albastră, trase cu fodră sau primuță cu fufi iar pe cap cercuri din „flori de său”.

Femeile măritate își legau cârpele de pe cap în față.

În picioare, în funcție de anotimp, purtau păpuci sau sandale. Iarna peste aceste haine luau șube sau bitușe.

Cu vârsta, culoarea hainelor se închidea, portul bătrânilor fiind de culoare neagră, încărcat de sobrietate.

Sursa: Rodica Colta, Doru Sinaci, Monografia comunei Șepreuș, Editura Mirador, 2010

Share Button

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.