Ziarul electronic al arădenilor

Tag: la

Monografii: Meşteşugurile tradiţionale la Şepreuş

Monografii: Meşteşugurile tradiţionale la Şepreuş

Actualitati
Meşteşugurile tradiţionale au cunoscut un avânt în localitate mai ales după 1820. În secolul al XIX-lea, în Sepreuş sunt menţionate rotăritul, dogăritul şi împletitul de nuiele. Dogăritul Dogăritul este menţionat de Fábián Gábor la Şepreuş în monografia sa din 1835. Autorul aminteşte despre comerţul cu “sarsamuri din lemn” lucrate în Şepreuş. Înflorirea acestui meşteşug trebuie pusă în legătură cu culturile de pruni şi cu tradiţia producerii rachiului de către toate satele din zonă. Dogarii produceau şi reparau căzi şi butoaie, de diferite mărimi, la care se adăuga confecţionarea de „măsuri” de cereale. Dogăritul ca meserie şi-a pierdut rentabilitatea odată cu apariţia produselor de fabrică (butoaie din plastic, baloane de sticlă, damigeane), care erau mult mai uşoare şi mai practice. U
Monografii: Medicina magică la Căprioara

Monografii: Medicina magică la Căprioara

Actualitati
Vindecare prin descântec Ca în toate satele româneşti şi în Căprioara au existat, în trecut, şi mai există şi azi, femei care ştiu să descânte la oameni şi la animale, de deochi. O asemenea descântătoare a fost, între cele două războaie, Veta lu' Adogatu. „Or fost descântătoare în sat. Descântau la vaci. Că tata când s-o dus odată, când o făcut casă, s-a dus după lemne cu vacile, da s-o dus sus în partea aia di deal, şi s-o dus prin sat cu carul şi s-a dus până într-on loc... şi vacile or fost frumoasă şi ujeru o fost frumos, şi dântr-un loc vacile n-or mai putut mere, atâta s-o umflat ujeru la iele dă n-or mai putut mere, o trăbuit să–ntoarcă caru napoi şi le-o băgat în grajd, da n-or făcut nimica numa nici n-or putut apropia picioarele di olaltă cât s-o umflat ujeru la vaci. Şi atunci
24 februarie – Ziua iubirii la români. Superstiții și tradiții legate de Dragobete

24 februarie – Ziua iubirii la români. Superstiții și tradiții legate de Dragobete

Life
În fiecare an, în data de 24 februarie, românii sărbătoresc ziua iubirii, Dragobetele. Lucrurile nu au fost mereu așa, iar pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti. În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Dragobetele cap de primăvară era divinitatea
Monografii: Casa şi gospodăria ţărănească, la Păuliş

Monografii: Casa şi gospodăria ţărănească, la Păuliş

Actualitati
Arhitectura caselor din localităţile comunei Păuliş se remarcă prin simplitate şi ornamentaţie extrem de modestă. De obicei, casele au fost construite perpendicular pe axa străzii, având pereţii groşi din văiugă, acoperiţi cu chirpici, şi spoite în culoarea albă. Casa tradiţională din localităţile comunei se compunea de obicei din trei camere, dintre care două aveau o destinaţie funcţională: bucătăria „tinda” şi dormitorul numit şi „soba dinapoi”, iar cea de-a treia, soba sau „casa dinainte”, era frumos amenajată, un fel de cameră de oaspeţi unde erau primiţi musafirii. Specific fiecărei case este pridvorul sau „târnaţul „susţinut de stâlpi groşi de formă dreptunghiulară sau rotundă, acesta fiind deschis. Cu multă vreme înainte, pridvorul era locul preferat de odihnă peste noapte al băt
Obiceiuri de Anul Nou la români

Obiceiuri de Anul Nou la români

Actualitati
În ultima zi a anului vechi şi în prima a celui nou, datina românească este marcată de simboluri, colinde şi obiceiuri păgâne. În Muntenia se umblă cu capra, în Moldova cu ursul, „mascaţii“ sunt în Bucovina, iar în noaptea dintre ani se pun vâsc, struguri şi smochine pe masă, pentru belşug. În "Calendarul săteanului pe anul comun 1918”, gospodarii erau sfătuiţi că "sălata şi alte legumi, dacă e neaua puţină, se acoperă cu frunză ori cotori de buruieni”. Perioada cuprinsă între Crăciun şi Bobotează a amestecat vechi sărbători păgâne (Dionisiacele câmpeneşti, Brumulia, Saturnalia, Dies natalis Salis invictis) reinterpretate în perspectivă creştină, ţărănească şi teologală, potrivit cercetătorului Şerban Anghelescu, care vorbeşte în „Sărbători de iarnă” despre colindele din ultimele zile al
Superstiţii de Anul Nou la români

Superstiţii de Anul Nou la români

Actualitati
Superstiţiile sunt respectate la români din moşi strămoşi. Unele dintre cele mai cunoscute sunt legate de bani, noroc şi belşug. În noaptea dintre ani, se spune că e bine să ai bani în buzunar, dar şi că nu este bine să dăm bani pe 31 decembrie şi 1 ianuarie, ca să nu rămânem fără bani tot anul ce vine. În unele zone ale ţării, femeile coc o pâine în care ascund bani, iar cel care găseşte monedele va avea noroc de bani tot anul. Se consideră că e bine să avem vâsc pe masă, în noaptea de Revelion, pentru noroc. O altă superstiţie legată de belşug, pe care mulţi o şi respectă, spune că este bine ca prima persoana care intră în casă în prima zi a Anului Nou să fie un bărbat brunet (se spune că blonzii şi roşcaţii sunt aducători de ghinion, iar femeile de asemenea). Musafirul trebuie să i
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

Actualitati
Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 Decembrie a devenit, după evenimentele din decembrie 1989, Ziua Naţională a României. Adunarea de la Alba-Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele şi toate ramurile de acti
Monografii: Meşteşugurile populare la Şicula

Monografii: Meşteşugurile populare la Şicula

Actualitati
Meşteşugurile populare sunt ocupaţii mai noi, în comparaţie cu ocupaţiile de bază, agricultura şi creşterea animalelor. Meşteşugarii, cum ar fi şubarii, cizmarii, au apărut în „peisajul ocupaţional tradiţional” în Şicula la începutul secolului al XX-lea, venind din Ţara Beiuşului, satul Şârbeşti, renumit pentru şubarii săi. Aceşti meşteri au fost numiţi de către băştinaşi cu nume ce reflectă ocupaţia lor. Astfel, au fost numiţi şubari, cizmari, pantofari. În prezent, în Şicula, există mai multe familii care se numesc Cizmaş, acest nume derivând de la meşteşugul de cizmar. Cizmarii lucrau la obţinerea cizmelor sau opincilor cu material (piele), iar şubarul, cu „postav dubit” dat de locuitorii care doreau asemenea piese de costum popular. Urmaşii acestor familii de meşteşugari trăiesc şi
Monografii: Ocazii de socializare la Șepreuș

Monografii: Ocazii de socializare la Șepreuș

Actualitati
Târgul Pe lângă piața săptămânală, care era vinerea, în Șepreuș s-au ținut, odinioară, două iar mai apoi trei târguri pe an. Acestea aveau loc la o dată fixă, publicată în calendarele populare, ca să fie cunoscută în toate ținuturile din jur. Din 1884 până în 1909, în localitate se țineau două târguri, la 1 mai și înainte de 2 noiembrie. Apoi, prin 1936, în localitate s-au organizat trei târguri pe an. Târgul de primăvară avea loc vinerea, înainte de Florii, târgul de vară la Sfinții Petru și Pavel, iar târgul de toamnă de Sfântul Dumitru. Arteziana În fața fostului conac Czáran, azi sediul Primăriei, se găsește fântâna arteziană construită în anul 1880, din care oamenii continuă să ducă apă de băut. Prezența acestei fântâni a fost în viața satului o ocazie de întâlnire și de cunoaș
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte

Religie
Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, cunoscuţi drept conducătorii cetelor de îngeri, păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. În fiecare an, pe 8 noiembrie, Biserica cinsteşte Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil şi al tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Deci, pe 8 noiembrie nu sunt prăznuiţi doar Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ci toate cetele îngereşti care nu s-au despărţit de Dumnezeu. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrup