Ziarul electronic al arădenilor

Tag: la

Monografii: Ocazii de socializare la Șepreuș

Monografii: Ocazii de socializare la Șepreuș

Actualitati
Târgul Pe lângă piața săptămânală, care era vinerea, în Șepreuș s-au ținut, odinioară, două iar mai apoi trei târguri pe an. Acestea aveau loc la o dată fixă, publicată în calendarele populare, ca să fie cunoscută în toate ținuturile din jur. Din 1884 până în 1909, în localitate se țineau două târguri, la 1 mai și înainte de 2 noiembrie. Apoi, prin 1936, în localitate s-au organizat trei târguri pe an. Târgul de primăvară avea loc vinerea, înainte de Florii, târgul de vară la Sfinții Petru și Pavel, iar târgul de toamnă de Sfântul Dumitru. Arteziana În fața fostului conac Czáran, azi sediul Primăriei, se găsește fântâna arteziană construită în anul 1880, din care oamenii continuă să ducă apă de băut. Prezența acestei fântâni a fost în viața satului o ocazie de întâlnire și de cunoaș
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte

Religie
Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, cunoscuţi drept conducătorii cetelor de îngeri, păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. În fiecare an, pe 8 noiembrie, Biserica cinsteşte Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil şi al tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Deci, pe 8 noiembrie nu sunt prăznuiţi doar Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ci toate cetele îngereşti care nu s-au despărţit de Dumnezeu. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrup
Monografii: Culesul strugurilor la Miniș

Monografii: Culesul strugurilor la Miniș

Actualitati
Minişenii iubeau via, pentru ei fiecare butuc însemna individualitate, el fiind condus în fiecare an în alt fel, fără a fi exploatat la maximum, fapt care explică longevitatea plantaţiilor din zonă. Ţăranul fruntaş Rusanda Dumitru – „Ciocanu“ - reprezintă personajul colectiv care a sintetizat perfect, într-un dialog cu autorul, relaţia succesului dintre vie şi viticultor: „dacă vrei să ai struguri, la vie trebuie să-i spuni în fiecare zî - Bună gimineaţa! O asemenea relaţie vie, de ataşament şi de dragoste, nu găseai oricând şi oriunde, ci poate doar în Miniş. După 1 iulie, viile rămâneau în exclusivitate în grija paznicilor, a cioşilor, care închideau văile de acces spre deal. Excepţie făcea doar drumul ce ducea spre pădure, dintre „Dealul Poştei şi „Dealul Curţii, unde se putea trece
Monografii: Cultura viţei de vie la Păuliş

Monografii: Cultura viţei de vie la Păuliş

Actualitati
Înainte de toate, locuitorii comunei Păuliş au fost şi sunt renumiţi cultivatori ai viţei de vie. De aceea, viticultura a fost principala sursă de venit a ţăranilor. Date istorice precise despre Podgoria Aradului, din care face parte şi comuna Păuliş, găsim încă din secolul al XIV-lea, perioada feudalismului dezvoltat. În acea perioadă, puterea nobililor devenea din ce în ce mai mare, marile latifundii funciare s-au consolidat în detrimentul ţăranilor iobagi şi a jelerilor consideraţi „hospes” (oaspeţi) pe feudă. În Podgoria Aradului, mari suprafeţe cultivate cu viţă-de-vie aparţineau unor familii maghiare: Maroty, Guthi, Orszagh, iar în zona Păulişului familiei Haraszty. Primele consemnări privind vânzarea unor suprafeţe de vie în zona Păulişului apar în anul 1374, când călugării Paul
Monografii: Tezaurul de denari republicani romani de la Bârsa

Monografii: Tezaurul de denari republicani romani de la Bârsa

Actualitati
În anul 1862, la Bârsa, pe Valea Inicului, pârâu afluent al Văii Hodişului, a fost descoperit un imens tezaur monetar ce conţinea piese de argint, din care se cunosc denari romani republicani din perioada anilor 149-48/47 a.Hr.15 Despre acest tezaur, literatura numismatică românească nu poseda până acum date precise. Doar J. Winkler, sprijinindu-se pe o informaţie din monografia istorică a judeţului Arad de S. Marki, arată că la „Bârzeşti” (în fosta regiune Arad) s-au găsit peste 1000 monede romane republicane şi imperiale dar „informaţiile nu sunt precise”. De fapt, 21 monede din acest tezaur erau bine cunoscute specialiştilor încă din anul 1867, când Kenner a publicat descrierea sumară a acestor monede, ca provenind de la Ineu (Boros-Jenő) în judetul Arad. De la Kenner, cercetătorii
Monografii: Anton Wekerle din Sântana, diplomatul de la Casa Albă

Monografii: Anton Wekerle din Sântana, diplomatul de la Casa Albă

Actualitati
Anton Wekerle s-a născut în 1909, la Sântana, ca singurul fiu al unei familii numeroase de ţărani înstăriţi. A absolvit şcoala primară în localitatea natală, una din învăţătoare fiind verişoara sa, Katharina Ackermann, care i-a transmis dragostea pentru carte. La sfaturile acesteia, Anton Wekerle s-a înscris, în 1926, la gimnaziul Brukenthal de la Sibiu, o instituţie de învăţământ cu tradiţii de şase secole. Mai apoi, a urmat dreptul la Universitatea din Berlin, pregătindu-se pentru o carieră avocăţească. Însă timpurile s-au dovedit nefaste, rezervându-i tânărului sântănean un drum sinuos, ce l-a dus mult mai departe decât ar fi crezut de locurile natale. Imediat după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost nevoit să se refugieze, împreună cu familia, din faţa Armatei Roşii
Sărbătoarea Schimbarea la față a Domnului – Îndumnezeirea naturii omeneşti

Sărbătoarea Schimbarea la față a Domnului – Îndumnezeirea naturii omeneşti

Religie
Schimbarea la față a lui Iisus Hristos sau Transfigurarea Domnului este un eveniment descris de Evangheliile sinotpice, în care Mântuitorul se schimbă la faţă pe Muntele Tabor. Schimbarea la față se celebrează, conform calendarului ortodox şi celui romano-catolic, în fiecare an, în 6 august, fiind cunoscută în popor şi sub denumirea de Probojenia. Această sărbătoare amintește de minunea petrecută pe muntele Tabor, unde Hristos își descoperă dumnezeirea Sa prin natura umană pe care a asumat-o. Evanghelistul Matei spune „Și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina“ (Matei 17, 2), în vreme ce evanghelistul Marcu spune că veșmintele Lui s-au facut albe ca zăpada (Marcu 9,3). Faptul ca Evanghelistul Matei spune despre chipul lui Hristos ca era „ca soarel
Monografii: Obiceiuri de nuntă la Petriş

Monografii: Obiceiuri de nuntă la Petriş

Actualitati
Obiceiurile de nuntă în comuna Petriş erau foarte frumoase. Se mai păstrează şi astăzi la unele nunţi elemente autentice: steagul, dolia, jocul miresei, cântecul miresei, mersul la creangă, mărul şi strigarea cinstelor. Peţitul miresei Pregătirile pentru nuntă începeau cu peţitul miresei. De obicei, peţitorul era o persoană din afara familiei, care lua legătura cu părinţii fetei, pentru a afla dacă aceştia erau de acord sau nu să-şi dea fata după feciorul respectiv. Peţitul se făcea de regulă duminica când întreaga familie era acasă. Dacă părinţii fetei erau de acord peţitorii stabileau data când să se întâlnească părinţii tinerilor. La acea întâlnire aveau voie să participe şi tinerii. La acea întâlnire se stabilea zestrea pe care părinţii o dădeau miresei şi dacă părţile erau mulţum
Monografii: Portul popular la Birchiș

Monografii: Portul popular la Birchiș

Actualitati
Portul popular din comuna Birchiș este unul dintre cele mai izbutite din punct de vedere artistic. În el se reflectă măiestria artistică a acestor oameni și diferă după vârstă, anotimp, sex și diferite ocazii. Costumul femeiesc din Birchiș se bazează pe jocul suprafețelor de alb și negru, care îi conferă o mare sobrietate. Ornamentele sunt dispuse în partea de jos a poalelor și mai ales pe mânecile spăcelului sub forma specifică de „pui tablă” compacte. De asemenea, pe mâneci și pe poale se întâlnesc șiruri verticale cu găurele cusute cu arămiz alb, motiv numit „cheia”. Cipca (dantela) croșetată manual cu diferite modele florale este aplicată la mâneci și în partea de jos a poalelor. Peste spăcel, femeile purtau laibăr cusut pe „somot” (catifea neagră) cu arămiz galben. Peste poale se a
Laszlo Balint: „Venirea la UTA înseamnă o provocare foarte mare pentru mine, pentru cariera mea profesională“

Laszlo Balint: „Venirea la UTA înseamnă o provocare foarte mare pentru mine, pentru cariera mea profesională“

Actualitati, Sport
Noul antrenor al echipei UTA Arad, Laszlo Balint, a spus că își dorește, pas cu pas, să contribuie la dezvoltarea clubului, iar venirea la UTA reprezintă o provocare pentru cariera lui. „Sunt onorat de faptul că oamenii din conducerea UTA-ei s-au gândit la mine pentru tot ce înseamnă noul sezon. Va fi un sezon dificil, cu multe echipe de tradiție și orașe importante în spate. Din punctul meu de vedere, liga secundă 2019 - 2020 va fi mai atractivă și mai competitivă decât prima ligă. Pas cu pas,îmi doresc să contribui la dezvoltarea clubului UTA. Venirea la UTA înseamnă o provocare foarte mare pentru mine, pentru cariera mea profesională. Îmi doresc foarte mult să facem performanță, să fim acolo unde este locul echipei UTA Arad. Va fi foarte dificil, dar așa cum am fost ca jucător, am reu