Ziarul electronic al arădenilor

Tag: la

24 februarie – Ziua iubirii la români. Superstiții și tradiții legate de Dragobete

24 februarie – Ziua iubirii la români. Superstiții și tradiții legate de Dragobete

Din tara
În fiecare an, în data de 24 februarie, românii sărbătoresc ziua iubirii, Dragobetele. Lucrurile nu au fost mereu așa, iar pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti. În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Dragobetele cap de primăvară era divinitatea
Obiceiuri de Anul Nou la români

Obiceiuri de Anul Nou la români

Actualitati
În ultima zi a anului vechi şi în prima a celui nou, datina românească este marcată de simboluri, colinde şi obiceiuri păgâne. În Muntenia se umblă cu capra, în Moldova cu ursul, „mascaţii“ sunt în Bucovina, iar în noaptea dintre ani se pun vâsc, struguri şi smochine pe masă, pentru belşug. În "Calendarul săteanului pe anul comun 1918”, gospodarii erau sfătuiţi că "sălata şi alte legumi, dacă e neaua puţină, se acoperă cu frunză ori cotori de buruieni”. Perioada cuprinsă între Crăciun şi Bobotează a amestecat vechi sărbători păgâne (Dionisiacele câmpeneşti, Brumulia, Saturnalia, Dies natalis Salis invictis) reinterpretate în perspectivă creştină, ţărănească şi teologală, potrivit cercetătorului Şerban Anghelescu, care vorbeşte în „Sărbători de iarnă” despre colindele din ultimele zile al
Din presa de acum un secol. Vasile Goldiș și Cicio Pop, la petrecerea de Revelion

Din presa de acum un secol. Vasile Goldiș și Cicio Pop, la petrecerea de Revelion

Actualitati
Dacă vă întrebați cum au petrecut arădenii sărbătorile de iarnă acum un secol, presa vremii vă poate ajuta să vă întoarceți în timp. În urmă cu peste o sută de ani, adică în 1912, ziarele locale nu abundau în informații de sezon, fiind preocupate mai mult de situația politică tulbure a acelor vremuri. Ziarul „Românul” a avut, totuși, un supliment de Crăciun, în care a publicat mai ales poezii, glume, povești, felicitări, dar și informații despre petrecerile care erau programate în oraș. Cu un an mai devreme, din același ziar aflăm că la „Revelionul românesc”, organizat la Hotel Central, au participat și doi dintre artizanii Marii Uniri de la 1918, Vasile Goldiș și Ștefan Cicio Pop. „Tinerimea din Arad” s-a ocupat de organizarea “serbării” de Anul Nou. „La această serbare, reușită din t
Superstiţii de Anul Nou la români

Superstiţii de Anul Nou la români

Din tara
Superstiţiile sunt respectate la români din moşi strămoşi. Unele dintre cele mai cunoscute sunt legate de bani, noroc şi belşug. În noaptea dintre ani, se spune că e bine să ai bani în buzunar, dar şi că nu este bine să dăm bani pe 31 decembrie şi 1 ianuarie, ca să nu rămânem fără bani tot anul ce vine. În unele zone ale ţării, femeile coc o pâine în care ascund bani, iar cel care găseşte monedele va avea noroc de bani tot anul. Se consideră că e bine să avem vâsc pe masă, în noaptea de Revelion, pentru noroc. O altă superstiţie legată de belşug, pe care mulţi o şi respectă, spune că este bine ca prima persoana care intră în casă în prima zi a Anului Nou să fie un bărbat brunet (se spune că blonzii şi roşcaţii sunt aducători de ghinion, iar femeile de asemenea). Musafirul trebuie să i
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

Actualitati
Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 Decembrie a devenit, după evenimentele din decembrie 1989, Ziua Naţională a României. Adunarea de la Alba-Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele şi toate ramurile de acti
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte

Religie
Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, cunoscuţi drept conducătorii cetelor de îngeri, păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. În fiecare an, pe 8 noiembrie, Biserica cinsteşte Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil şi al tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Deci, pe 8 noiembrie nu sunt prăznuiţi doar Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ci toate cetele îngereşti care nu s-au despărţit de Dumnezeu. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrup
Sărbătoarea Schimbarea la față a Domnului – Îndumnezeirea naturii omeneşti

Sărbătoarea Schimbarea la față a Domnului – Îndumnezeirea naturii omeneşti

Religie
Schimbarea la față a lui Iisus Hristos sau Transfigurarea Domnului este un eveniment descris de Evangheliile sinotpice, în care Mântuitorul se schimbă la faţă pe Muntele Tabor. Schimbarea la față se celebrează, conform calendarului ortodox şi celui romano-catolic, în fiecare an, în 6 august, fiind cunoscută în popor şi sub denumirea de Probojenia. Această sărbătoare amintește de minunea petrecută pe muntele Tabor, unde Hristos își descoperă dumnezeirea Sa prin natura umană pe care a asumat-o. Evanghelistul Matei spune „Și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina“ (Matei 17, 2), în vreme ce evanghelistul Marcu spune că veșmintele Lui s-au facut albe ca zăpada (Marcu 9,3). Faptul ca Evanghelistul Matei spune despre chipul lui Hristos ca era „ca soarel
Monografii: Balurile la Sânicolaul Mic

Monografii: Balurile la Sânicolaul Mic

Actualitati
În afară de hora ţărănească, care se ţinea de obicei duminica după masă, în Sânicolaul Mic se mai organizau o mulţime de baluri, de regulă, în serile de sâmbătă. Printre acestea erau Balul căsătoriţilor, Balul vânătorilor şi pescarilor, Balul strugurilor, Balul pompierilor, Balul Mărţişorului, Balul Kirchweih (Kirvai, la germani), Balul mascat, Balul tineretului, Balul recruţilor, Balul Farşingului (lăsarea postului la catolici). Balul recruţilor Balul recruţilor era organizat de mai mulţi tineri din acelaşi contingent, care, prin tradiţie, nu se despărţeau, rămâneau prieteni, şi îndeosebi de fete, fără ca înainte de plecarea în armată să facă o petrecere cu invitaţi. Mulţi băieţi şi fete abia aşteptau acest moment, pentru că se considera că cei care urmau să plece la cătănie intră în
Monografii: Ţesutul în război la Şicula

Monografii: Ţesutul în război la Şicula

Actualitati
Ţesutul în război este cel mai vechi şi mai răspândit meşteşug în Şicula. Se mai întâlneşte şi azi, în mai puţine case, practicat mai ales de femeile în vârstă. Acest meşteşug este prin excelenţă feminin. Firul de cânepă, principalul material de lucru, pentru a putea deveni „pânză”, trecea prin mai ulte faze: răşchiatul, înălbitul, depănatul, vopsitul firelor, urzitul firelor, învetitul, îneveditul, umplutul ţevilor. Astfel, răşchiatul consta în trecerea firului tors de pe fus pe răşchitar, pentru obţinerea „jirebiei”. Înălbitul firelor de tors consta într-o serie de fierberi şi opăriri succesive, cu apă şi cenuşă. Urmează apoi depănatul firelor, fază în care jirebiile erau puse pe vârtelniţă sau într-un depănător şi făcute ghem. Vopsitul fibrelor era executat în scopul obţinerii unor
Monografii: Casele la Şepreuş

Monografii: Casele la Şepreuş

Actualitati
Dacă despre primele tipuri de case ţărăneşti, semiîngropate şi monocelulare nu există mărturii în localitate, casa cu două încăperi (camera de la stradă+tinda) a supravieţuit în localitate până în urmă cu şaptezeci de ani, fiind încă vie în amintirile oamenilor în vârstă. Mulţi şepreuşeni săraci au locuit în aceste case mici până în a doua jumătate a secolului XX. Familiile fiind mari, bătrânii „durmeu” după cuptor, iar tinerilor li se punea patul în iştălău. Cea care s-a impus însă, încă din secolul al XVIII-lea, în tot imperiul, a fost casa franconă, introdusă de Maria Terezia, odată cu hotărârea de „aliniere a caselor la linie”. Cunoscută sub numele de casă lungă sau bătrânească, această casă este compusă din trei încăperi („soba mare”, tinda şi „soba de locuit”), are acoperişul în d