Ziarul electronic al arădenilor

Religie

Sfântul Gheorghe, o sărbătoare cu multe tradiții, superstiții și obiceiuri

Sfântul Gheorghe, o sărbătoare cu multe tradiții, superstiții și obiceiuri

Religie
Ziua de 23 aprilie, în calendarul ortodox, este marcată ca ziua Sfântului Gheorghe, o sărbătoare foarte importantă pentru creștin-ortodocși.   Ca în mai toate sărbătorile creștine și în această zi sunt păstrate, mai ales la sate, o serie de tradiții, superstiții și obiceiuri. Ca semn de sărbătoare, în ziua Sfântului Gheorghe, creștinii pun la porțile caselor crenguțe de fag, brazde cu iarbă verde sau  smocuri de iarbă în stâlpii de susținere ai porților. Se spune, din bătrâni, că Sfântul Gheorghe, când vine, își leagă calul de un stâlp al porții și paște iarba. Animalele, pentru a fi ferite de farmece, vrăjitorii și boli, sunt protejate cu crenguțe de leuștean puse la intrarea în grajduri. Obiceiul de a pune crenguțe de fag și iarbă verde la porți are o dublă semnificație. Pe de o pa
Buna Vestire, una dintre marile sărbători creștine închinate Maicii Domnului

Buna Vestire, una dintre marile sărbători creștine închinate Maicii Domnului

Religie
Credincioşii ortodocşi prăznuiesc, în fiecare an, în 25 martie, Buna Vestire, una din sărbătorile mari închinate Fecioarei Maria. În popor, sărbătoarea se mai numeşte Blagoveştenie sau Ziua Cucului. Aceasta este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului în cursul anului bisericesc. De Buna Vestire, creştinii sărbătoresc momentul în care Arhanghelul Gavriil îi vesteşte Fecioarei Maria că va naşte pe Mântuitorul Hristos. Îngerul Domnului, Arhanghelul Gavriil, îi spune cuvintele „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri şi Sfântul Care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema”. În aceste cuvinte există o dovadă lămuritoare a Sfintei Treimi pentru că Tatăl cu puterea Sa cea dumnezeiască o adumbreşte pe Fecioara Maria, Fiul lui
Legea care instituie Anul Centenar al Patriarhiei Române – 2025, promulgată

Legea care instituie Anul Centenar al Patriarhiei Române – 2025, promulgată

Religie
Legea care instituie Anul Centenar al Patriarhiei Române în 2025 a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit actului normativ, cu prilejul sărbătoririi Anului Centenar al Patriarhiei Române, Biserica Ortodoxă Română organizează activităţi şi evenimente prin care să omagieze memoria tuturor acelora care s-au ostenit pentru recunoaşterea oficială a Autocefaliei BOR şi dobândirea rangului ei de Patriarhie. Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot aloca fonduri din bugetele proprii, în limita alocărilor bugetare aprobate, şi pot sprijini logistic activităţile organizate de Biserica Ortodoxă Română cu acest prilej.
Începe Postul Paștilor, cel mai lung și aspru post pentru credincioșii ortodocși. Reguli, semnificații, tradiții

Începe Postul Paștilor, cel mai lung și aspru post pentru credincioșii ortodocși. Reguli, semnificații, tradiții

Actualitati, Religie
Postul Paștilor începe, anul acesta, luni, 18 martie, și reprezintă o perioadă de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului, sărbătorit în data de 5 mai. Eliberarea de patimi și creșterea duhovnicească sunt teme reprezentative care se reflectă în programul liturgic din perioada Postului Sfintelor Paști. Postul, vindecarea sufletului si a trupului În contexul Anului omagial 2024 al pastorației și îngrijirii bolnavilor, Postul Mare poate fi înțeles drept perioadă de solicitudine asupra sănătății sufletești și trupești, precum și de îngrijire a celor aflați în suferință. În teologia ortodoxă, postul nu este înțeles numai ca abstinență alimentară, ci ca practică ascetică pentru îndepărtarea de patimi. Aspectele vindecătoare ale postului sunt concentrate în jurul mai multor
Preoţii, obligaţi să păstreze neutralitatea în campaniile electorale

Preoţii, obligaţi să păstreze neutralitatea în campaniile electorale

Politica, Religie
Preoţii vor avea obligaţia de a păstra neutralitatea în timpul campaniilor electorale, atât în declaraţiile publice, cât şi în activitatea practică, faţă de problemele cu caracter politic, iar opţiunea lor politică va fi exprimată doar prin votul personal secret, a decis Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Potrivit Îndreptarului Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind anul electoral, publicat de Basilica.ro, decizia a fost luată în perspectiva alegerilor europarlamentare, locale, legislative şi prezidenţiale din anul 2024. „În calitatea sa de cetăţean al Patriei şi de părinte duhovnicesc al tuturor enoriaşilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea şi îndatorirea ca, de pe poziţia şi prin mijloacele duhovniceşti care-i sunt
Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii 40 de Mucenici. Tradiţii şi obiceiuri

Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii 40 de Mucenici. Tradiţii şi obiceiuri

Religie
Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc, în 9 martie, pe Sfinţii 40 de Mucenici, soldaţi romani care, pentru credinţa lor, au fost omorâţi în vremea împăratului Licinius, din porunca guvernatorului Agricola, 9 martie fiind şi ziua în care s-a păstrat tradiţia de a se prepara şi împărţi mucenici, copţi sau fierţi. Sfinţii 40 de Mucenici au pătimit în oraşul Sevastia din Armenia, în vremea lui Licinius (307-323), împăratul roman de Răsărit. La praznicul Sfinţilor 40 de Mucenici se oficiază Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Dialogul sau a Darurilor mai înainte sfinţite. Cei 40 de mucenici, originari din Capadocia (Asia Mică), erau ostaşi în Legiunea a XII-a Fulminata, staţionată la Melitene (Armenia) şi condusă de guvernatorul Agricola. Împăratul Licinius, după ce în anul 313 a semnat împr
Sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. Obiceiuri şi tradiţii pentru spor şi sănătate

Sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. Obiceiuri şi tradiţii pentru spor şi sănătate

Religie
Creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc în ziua de 2 februarie sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. În popor, praznicul este cunoscut sub denumirea de Stretenia şi cinsteşte ziua aducerii pruncului Dumnezeiesc la Templul din Ierusalim de sfânta lui mamă şi de dreptul Iosif. Maria şi Iosif l-au adus la Ierusalim, în Biserica lui Dumnezeu, pe pruncul Iisus. Conform tradiţiei, întâiul născut de parte bărbătească era închinat lui Dumnezeu, când se împlineau 40 de zile de la naştere. Cu acest prilej, la Templu, se împlinea şi ritualul de curăţire a mamei după naştere. În zilele noastre, se săvârşeşte întocmai procesiunea intrării pruncului în biserică, aşezarea lui în faţa uşilor împărăteşti şi împărtăşirea mamei cu Sfintele Taine. Pentru spor şi sănătate, în această zi de sărbătoare, cred
Praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur

Praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur

Religie
În fiecare an, la 30 ianuarie, Biserica Creştin-Ortodoxă îi sărbătoreşte laolaltă pe cei mai mari învăţători şi păstori din întreaga istorie a creştinătăţii: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur. Cei trei Părinţi şi Dascăli ai lumii sunt cunoscuţi ca modele de viaţă duhovnicească, iar învăţăturile lor sunt preţuite de creştinătate de-a lungul secolelor. Pe lângă darul „tălmăcirii” Sfintelor Scripturi, Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur au urcat şi înalta treaptă a arhieriei, de aceea sunt cunoscuţi sub numele de Sfinţii Trei Ierarhi. Istoricul sărbătorii Trăitori la sfârşitul secolului al III-lea şi la începutul secolului al IV-lea, când biserica creştină se eliberase de curând din prigoana sângeroasă a stăpânirii romane, dar aluneca pe panta ereziil
Boboteaza şi Sf. Ioan, sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului

Boboteaza şi Sf. Ioan, sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului

Religie
Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscută şi sub denumirile „Arătarea Domnului“ sau „Epifania“, şi ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos. Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, de aceea Biserica mai numeşte Boboteaza şi "Arătarea Domnului", "Dumnezeiasca Arătare" sau "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă şi înseamnând "arătare", "descoperire", "revelare". De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin. După mersul cu Ajunul de Crăciun, cu uratul de Anul Nou, copiii mergeau cu "Chiralesa" de Bobotează, dar în unel
Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Religie
Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul. Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele