Ziarul electronic al arădenilor

Religie

Sărbătoarea Schimbarea la față a Domnului – Îndumnezeirea naturii omeneşti

Sărbătoarea Schimbarea la față a Domnului – Îndumnezeirea naturii omeneşti

Religie
Schimbarea la față a lui Iisus Hristos sau Transfigurarea Domnului este un eveniment descris de Evangheliile sinotpice, în care Mântuitorul se schimbă la faţă pe Muntele Tabor. Schimbarea la față se celebrează, conform calendarului ortodox şi celui romano-catolic, în fiecare an, în 6 august, fiind cunoscută în popor şi sub denumirea de Probojenia. Această sărbătoare amintește de minunea petrecută pe muntele Tabor, unde Hristos își descoperă dumnezeirea Sa prin natura umană pe care a asumat-o. Evanghelistul Matei spune „Și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina“ (Matei 17, 2), în vreme ce evanghelistul Marcu spune că veșmintele Lui s-au facut albe ca zăpada (Marcu 9,3). Faptul ca Evanghelistul Matei spune despre chipul lui Hristos ca era „ca soarel
Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Religie
Sfântul Ilie este pomenit în data de 20 iulie în fiecare an. El este celebrat ca fiind un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme secetoasă. Sfântul și marele proroc Ilie, a primit de la Dumnezeu darul  de a deschide și închide Cerurile. Ilie, care în limba română înseamnă „Al cărui Dumnezeu el este“, a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament. Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr., în ținutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoți. Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și se duse la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace care primi plata ospitalității sale prin faptul că pe toată perioada secetei covata cu făină și ule
Patriarhia Română îndeamnă eparhiile pe teritoriile cărora seceta persistă să oficieze rugăciuni

Patriarhia Română îndeamnă eparhiile pe teritoriile cărora seceta persistă să oficieze rugăciuni

Religie
Patriarhia Română îndeamnă eparhiile pe teritoriile cărora seceta persistă să oficieze rugăciuni. „În contextul foarte îngrijorător creat de seceta care afectează masiv agricultura şi alte domenii de activitate, Patriarhia Română adresează un îndemn părintesc către toate Eparhiile sale, pe teritoriile cărora seceta persistă, să oficieze rugăciunile care se rostesc stăruitor «la vreme de secetă». Aceste rugăciuni speciale se citesc în biserici sau pe câmp, pentru ca Dumnezeu să trimită ploaie liniştită, spre buna rodire a pământului“, potrivit unui comunicat transmis vineri. Reprezentanţii Patriarhiei Române subliniază că este „absolut necesar“ ca în asemenea împrejurări eparhiile să ceară ajutorul lui Dumnezeu.
Sărbătoare. Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Sărbătoare. Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Religie
Apostolii Petru şi Pavel (Paul, la catolici), patronii spirituali ai penitenciarelor, sunt sărbătoriţi la data de 29 iunie, ziua în care amândoi au murit, în timpul prigoanei creştine declanşate de Nero, sărbătoarea fiind denumită popular Sânpetru. Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, spre a se deosebi de modul de răstignire a lui Iisus. Pe locul unde a fost răstignit Sfântul Petru se află astăzi Basilica San Pietro din Vati
Ziua de Sânziene sau Drăgaica – tradiții, obiceiuri și superstiții

Ziua de Sânziene sau Drăgaica – tradiții, obiceiuri și superstiții

Religie
În fiecare an pe data de 24 iunie sărbătorim ziua de Sânziene sau Drăgaica, cum i se mai spune în popor. În plan religios Sânzienele se asociază cu sărbătoarea religioasă a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. În calendar avem astfel cruce cu roșu, ceea ce înseamnă o zi de mare sărbătoare în care nu se spală, nu se merge la câmp și nu se fac treburi casnice. Din punct de vedere calendaristic, sânzienele marchează apropierea de mijlocul verii și reprezintă momentul de cotitură al verii către iarnă, finalul muncilor agricole și pregătirea pentru recoltat. De asemenea, ziua de Sânziene este și ziua în care păsările încep pregătirile pentru sezonul rece. Cucul este primul care dă semnalul, dacă de Blagoveștenie începe a cânta, la Sânziene acesta se îneacă cu orz, răgușește și nu mai poate c
Rusaliile sau Cincizecimea, ziua în care a luat fiinţă prima comunitate creştină

Rusaliile sau Cincizecimea, ziua în care a luat fiinţă prima comunitate creştină

Religie
Ortodocşii sărbătoresc, la 50 de zile după Paşti, Rusaliile sau Cincizecimea, adică Pogorârea Duhului Sfânt asupra apostolilor şi ziua în care a fost alcătuită prima comunitate creştină, nucleul Bisericii de mai târziu. Duminica Cincizecimii, numită în popor şi Duminica Mare, este sărbătoarea anuală a pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, eveniment pe care îl istorisesc "Faptele Apostolilor". Este, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu. Rusaliile sunt sărbătorite la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşte, evenimentu
Înălţarea Domnului, sărbătoarea naţională bisericească a eroilor

Înălţarea Domnului, sărbătoarea naţională bisericească a eroilor

Religie
Înălţarea Domnului sau Ispasul, cum mai este numită în popor, se sărbătoreşte, în fiecare an, la 40 de zile de la Paşti, de fiecare dată joia, şi reprezintă ultimul eveniment din viaţa pământească a lui Iisus Hristos, ziua fiind totodată sărbătoarea Eroilor în Biserica Ortodoxă Română. Creştinii ortodocşi sărbătoresc, joi, Înălţarea Domnului. Potrivit cărţii biblice „Faptele Apostolilor“, Mântuitorul Iisus Hristos, după Înviere, s-a arătat ucenicilor, timp de 40 de zile, după care, în prezenţa lor, s-a înălţat la cer. În acel moment Hristos şi-a profeţit revenirea şi i-a încredinţat pe apostoli că îl va trimite pe Duhul Sfânt. Înălţarea este amintită în „Simbolul Apostolic“ şi în „Crezul“ niceo-constantinopolitan. Începând din secolul al IV-lea, Înălţarea este celebrată atât în Răsărit,
Patriarhia: Eroii români – pomeniţi la praznicul Înălţării Domnului

Patriarhia: Eroii români – pomeniţi la praznicul Înălţării Domnului

Religie
Clopotele bisericilor ortodoxe din Patriarhia Română vor fi trase, joi, la ora 12,00, în semn de veşnică pomenire, de preţuire şi recunoştinţă pentru eroii care s-au jertfit pentru popor, credinţă şi ţară. Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, la fiecare Sfântă Liturghie săvârşită în bisericile ortodoxe sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei ortodoxe strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român. „Prin credinţa, curajul şi jertfa lor, eroii români au contribuit la consolidarea conştiinţei şi demnităţii naţionale, afirmate concret prin dobândirea independe
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Religie
Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în ziua de 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, al căror hram este purtat de numeroase biserici din ţară, incluzând Catedrala Patriarhală. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1,8 milioane de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora. Mărturie stau şi numeroasele lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din străinătate, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt, de asemenea, ocrotitorii Catedralei patriarhale. Există pentru ziua de Constantin și Elena și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara care urmează să-și facă apariția. Astfe
Patriarhul Daniel: Recensământul – cea mai bună ocazie să arătăm că poporul român este majoritar ortodox

Patriarhul Daniel: Recensământul – cea mai bună ocazie să arătăm că poporul român este majoritar ortodox

Religie
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, îndeamnă credincioşii să participe la recensământului populaţiei şi locuinţelor, subliniind că acesta reprezintă un prilej de declarare a identităţii etnice, lingvistice şi religioase. „Nimeni în afară de noi înşine nu este în măsură să declare aceste elemente identitare, de aceea refuzul sau nepăsarea noastră de a participa la recensământ pot genera date inexacte sau eronate în ceea ce priveşte adevărata structură confesională, etnică şi lingvistică a României. Un recensământ nu este doar un act administrativ, străin de credinţă şi de lucrarea lui Dumnezeu în lume. Mântuitorul nostru Iisus Hristos S-a născut în timpul recensământului organizat de Octavian August, împăratul Romei (27 î.Hr. - 4 d.Hr.), iar acel an a devenit anul 0 al erei creşt