Ziarul electronic al arădenilor

Religie

Buna Vestire, una dintre marile sărbători creștine închinate Maicii Domnului

Buna Vestire, una dintre marile sărbători creștine închinate Maicii Domnului

Religie
Credincioşii ortodocşi prăznuiesc, în fiecare an, în 25 martie, Buna Vestire, una din sărbătorile mari închinate Fecioarei Maria. În popor, sărbătoarea se mai numeşte Blagoveştenie sau Ziua Cucului. Aceasta este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului în cursul anului bisericesc. De Buna Vestire, creştinii sărbătoresc momentul în care Arhanghelul Gavriil îi vesteşte Fecioarei Maria că va naşte pe Mântuitorul Hristos. Îngerul Domnului, Arhanghelul Gavriil, îi spune cuvintele „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri şi Sfântul Care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema”. În aceste cuvinte există o dovadă lămuritoare a Sfintei Treimi pentru că Tatăl cu puterea Sa cea dumnezeiască o adumbreşte pe Fecioara Maria, Fiul lui
Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii 40 de Mucenici. Tradiţii şi obiceiuri

Creştinii îi sărbătoresc pe Sfinţii 40 de Mucenici. Tradiţii şi obiceiuri

Religie
Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc, în 9 martie, pe Sfinţii 40 de Mucenici, soldaţi romani care, pentru credinţa lor, au fost omorâţi în vremea împăratului Licinius, din porunca guvernatorului Agricola, 9 martie fiind şi ziua în care s-a păstrat tradiţia de a se prepara şi împărţi mucenici, copţi sau fierţi. Sfinţii 40 de Mucenici au pătimit în oraşul Sevastia din Armenia, în vremea lui Licinius (307-323), împăratul roman de Răsărit. La praznicul Sfinţilor 40 de Mucenici se oficiază Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Dialogul sau a Darurilor mai înainte sfinţite. Cei 40 de mucenici, originari din Capadocia (Asia Mică), erau ostaşi în Legiunea a XII-a Fulminata, staţionată la Melitene (Armenia) şi condusă de guvernatorul Agricola. Împăratul Licinius, după ce în anul 313 a semnat împr
Slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu

Slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu

Actualitati, Religie
Patriarhia Română a transmis centrelor eparhiale îndemnul de a săvârşi, de Ziua comemorării Deţinuţilor Politici Anticomunişti, la 9 martie, slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român. Ziua de 9 martie, zi de pomenire în calendarul ortodox a celor 40 de Mucenici din Sevastia, este în mod semnificativ şi Ziua comemorării Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada 1944 - 1989. Această zi este dedicată celor care au luptat, cei mai mulţi până la moarte, îndurând cumplite suferinţe în închisorile comuniste de exterminare, împotriva instaurării în România a unui regim politic totalitar şi agresiv anticreştin. „În semn de neuitare şi recunoştinţă, ne rugăm în această zi pentru odihna sufletelor c
Patriarhul Daniel: Postul ca asceză este o şcoală a libertăţii de a alege

Patriarhul Daniel: Postul ca asceză este o şcoală a libertăţii de a alege

Religie
Postul ca asceză, ca exerciţiu de prioritate dată vieţii duhovniceşti faţă de orice altă activitate, este o şcoală a libertăţii de a alege, a transmis luni, la începutul Postului Mare, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. Patriarhul României a oficiat luni seară slujba Pavecerniţei Mari cu prima parte din Canonul Mare al Sfântului Andrei Criteanul la Paraclisul „Sf. M. Mc. Gheorghe“ din Reşedinţa Patriarhală. La finalul slujbei, Înaltul ierarh ortodox a vorbit despre pocăinţă, tema centrală a Postului Mare, precum şi despre cântările deosebite ale acestei perioade, precizează Agenţia Basilica a Patriarhiei Române. „Postul ca asceză, ca exerciţiu de prioritate dată vieţii duhovniceşti faţă de orice altă activitate, este o şcoală a libertăţii de a alege, a libertăţii de a arăta iu
Credincioşii intră în Postul Paştilor. Ce reguli trebuie respectate

Credincioşii intră în Postul Paştilor. Ce reguli trebuie respectate

Actualitati, Religie
Postul Paştilor începe, anul acesta, la data de 27 februarie şi are o durată de 40 de zile, până la sărbătoarea Învierii Domnului, care are loc la data de 16 aprilie.  Postul Paştilor este cel mai lung şi aspru de ţinut dintre toate posturile mari de peste an. Spre deosebire de postul Crăciunului, care este mai permisiv în ceea ce priveşte zilele cu dezlegare la peşte, Postul Paştilor este mai aspru şi are doar două zile în care credincioşi pot mânca peşte. Duminică, 26 februarie, este lăsatul secului de carne pentru Postul Paştilor. Este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri „de dulce“. La catolici, Postul Mare începe și se termină cu o săptămâna mai devreme. La catolici, Postul Mare ține din 22 februarie până pe 8 aprilie. Data la care creștinii sărbătoresc Paștile est
Sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. Obiceiuri şi tradiţii pentru spor şi sănătate

Sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. Obiceiuri şi tradiţii pentru spor şi sănătate

Religie
Creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc în ziua de 2 februarie sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. În popor, praznicul este cunoscut sub denumirea de Stretenia şi cinsteşte ziua aducerii pruncului Dumnezeiesc la Templul din Ierusalim de sfânta lui mamă şi de dreptul Iosif. Maria şi Iosif l-au adus la Ierusalim, în Biserica lui Dumnezeu, pe pruncul Iisus. Conform tradiţiei, întâiul născut de parte bărbătească era închinat lui Dumnezeu, când se împlineau 40 de zile de la naştere. Cu acest prilej, la Templu, se împlinea şi ritualul de curăţire a mamei după naştere. În zilele noastre, se săvârşeşte întocmai procesiunea intrării pruncului în biserică, aşezarea lui în faţa uşilor împărăteşti şi împărtăşirea mamei cu Sfintele Taine. Pentru spor şi sănătate, în această zi de sărbătoare, cred
Praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur

Praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur

Religie
În fiecare an, la 30 ianuarie, Biserica Creştin-Ortodoxă îi sărbătoreşte laolaltă pe cei mai mari învăţători şi păstori din întreaga istorie a creştinătăţii: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur. Cei trei Părinţi şi Dascăli ai lumii sunt cunoscuţi ca modele de viaţă duhovnicească, iar învăţăturile lor sunt preţuite de creştinătate de-a lungul secolelor. Pe lângă darul "tălmăcirii" Sfintelor Scripturi, Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur au urcat şi înalta treaptă a arhieriei, de aceea sunt cunoscuţi sub numele de Sfinţii Trei Ierarhi. Istoricul sărbătorii Trăitori la sfârşitul secolului al III-lea şi la începutul secolului al IV-lea, când biserica creştină se eliberase de curând din prigoana sângeroasă a stăpânirii romane, dar aluneca pe panta ereziil
Slujbă de „Te Deum“ în toate bisericile, la aniversarea a 164 de ani de la Unirea Principatelor

Slujbă de „Te Deum“ în toate bisericile, la aniversarea a 164 de ani de la Unirea Principatelor

Religie
Ierarhii, preoţii şi diaconii Bisericii Ortodoxe Române vor oficia marţi, la aniversarea a 164 de ani de la Unirea Principatelor, o slujbă de „Te Deum“ în toate bisericile din Patriarhia Română, iar la final clopotele vor fi trase timp de un minut. Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române, marţi, în Ziua Unirii Principatelor Române, începând cu ora 9.30, va fi săvârşită Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală, unde vor fi pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mitropoliţii Nifon Rusailă al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi toţi cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române. La ora 11.00 va fi oficiată slujba de „Te Deum“ în Catedrala Patriarhală, urmată de cuvântul ierarhului slujitor. După încheierea transmisiun
Boboteaza şi Sf. Ioan, sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului

Boboteaza şi Sf. Ioan, sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului

Religie
Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscută şi sub denumirile „Arătarea Domnului“ sau „Epifania“, şi ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos. Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, de aceea Biserica mai numeşte Boboteaza şi "Arătarea Domnului", "Dumnezeiasca Arătare" sau "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă şi înseamnând "arătare", "descoperire", "revelare". De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin. După mersul cu Ajunul de Crăciun, cu uratul de Anul Nou, copiii mergeau cu "Chiralesa" de Bobotează, dar în unel
Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Religie
Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul. Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele