Ziarul electronic al arădenilor

Tag: sărbătoare

Sfântul Gheorghe, o sărbătoare cu multe tradiții, superstiții și obiceiuri

Sfântul Gheorghe, o sărbătoare cu multe tradiții, superstiții și obiceiuri

Religie
Ziua de 23 aprilie, în calendarul ortodox, este marcată ca ziua Sfântului Gheorghe, o sărbătoare foarte importantă pentru creștin-ortodocși.   Ca în mai toate sărbătorile creștine și în această zi sunt păstrate, mai ales la sate, o serie de tradiții, superstiții și obiceiuri. Ca semn de sărbătoare, în ziua Sfântului Gheorghe, creștinii pun la porțile caselor crenguțe de fag, brazde cu iarbă verde sau  smocuri de iarbă în stâlpii de susținere ai porților. Se spune, din bătrâni, că Sfântul Gheorghe, când vine, își leagă calul de un stâlp al porții și paște iarba. Animalele, pentru a fi ferite de farmece, vrăjitorii și boli, sunt protejate cu crenguțe de leuștean puse la intrarea în grajduri. Obiceiul de a pune crenguțe de fag și iarbă verde la porți are o dublă semnificație. Pe de o pa
Sărbătoare. Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Sărbătoare. Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Religie
Intrarea Maicii Domnului în Biserica este prăznuită pe 21 noiembrie. Această sărbătoare este cunoscută în popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia. Părinţii Maicii Domnului sunt Sfinţii Ioachim şi Ana. Lipsiţi de copii, dar cu credinţa în Dumnezeu, L-au rugat pe Dumnezeu să le dăruiască cinstea de a fi părinţi, făgăduind că dacă vor avea un copil, îl vor duce la templu şi îl vor închina Lui. Un înger le vesteşte că vor avea o fată pe care o vor numi Maria. Sfinţii Ioachim şi Ana nu au uitat de promisiunea făcută lui Dumnezeu şi la trei ani de la naşterea Maicii Domnului au dus-o pe fiica lor la temple. Aici a fost întâmpinată de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a dus-o în cea mai sfântă încăpere din acest loc, în Sfânta Sfintelor, unde a stat până la vâr
Nașterea Fecioarei Maria, prima mare sărbătoare din noul an bisericesc

Nașterea Fecioarei Maria, prima mare sărbătoare din noul an bisericesc

Religie
În fiecare an, la data de 8 septembrie, creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică. Este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei. Sfânta Scriptură nu relatează acest eveniment, dar scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea. Părinţii Fecioarei Maria sunt Ioachim şi Ana. Tatăl ei era din seminţia lui Iuda şi urmaş al regelui David, iar mama sa era fiica preotului Matthan şi descendentă din familia preoţească a lui Aaron. Astfel, avea să se împlinească proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă
Valentine’s Day, o sărbătoare modernă a iubirii tot mai populară şi în România

Valentine’s Day, o sărbătoare modernă a iubirii tot mai populară şi în România

Din tara
Valentine's Day - sărbătoarea occidentală a iubirii a devenit tot mai cunoscută de români, care profită de ocazia de a oferi cadouri şi de a trăi clipe romantice. Povestea zilei iubirii datează însă din vremuri îndepărtate şi a oscilat între ritualuri, scrisori de dragoste şi cereri în căsătorie. Valentine's Day este ziua în care, în fiecare an, îndrăgostiţii din toată lumea îşi fac cadouri dintre cele mai diverse, celebrând astfel dragostea care îi leagă, însă această sărbătoare nu a avut dintotdeauna o importanţă deosebită, ci a prins contur odată cu trecerea timpului. Prima atestare a zilei de 14 februarie a fost în anul 498, când trei sfinţi au fost numiţi de papa Gelasius I, data celebrării lor fiind această zi. Însă sărbătoarea rămâne asociată cu numele Sfântului Valentin din Rom
Lege promulgată. Vinerea Mare, zi de sărbătoare legală şi nelucrătoare

Lege promulgată. Vinerea Mare, zi de sărbătoare legală şi nelucrătoare

Actualitati
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, a informat Administraţia Prezidenţială. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe 28 februarie proiectul de lege prin care Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui - devine zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează. Propunerea legislativă a fost iniţiată de un grup de 42 de senatori şi deputaţi din întreg spectrul politic şi a fost adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată. Deputaţii au adoptat-o cu 233 de voturi 'pentru', şapte voturi 'împotrivă'şi 19 abţineri. „Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbăt

Proiect. O nouă sărbătoare naţională în România: Ziua Prefectului

Politica
Nouă parlamentari din PSD, PNL și ALDE, dintre care şapte sunt foşti prefecţi, au depus la Senat o propunere legislativă prin care doresc instituirea zilei de 2 aprilie drept Ziua Institutiei Prefectului din Romania. Ziua Instituţiei Prefectului din România ar urma să fie „marcată de autoritățile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific dedicate recunoaşterii rolului şi meritelor institiţiei Prefectului la dezvoltarea ţării noastre din punct de vedere economic, cultural şi social“, se arată în proiectul de lege. În acest scop, potrivit articolului 3 al proiectului de lege, „autoritățile centrale şi locale pot sprijini material şi logisti

Naşterea Maicii Domnului, prima sărbătoare din Anul Nou Bisericesc

Religie
Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, sărbătorită în 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din Anul Nou Bisericesc şi marchează hotarul dintre vară şi toamnă, în tradiţia populară fiind cunoscută ca o zi în care sunt ascultate rugăciunile femeilor ce vor să aibă copii. Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească. Pentru că nu aveau copii, ceea ce era considerat un blestem din partea lui Dumnezeu, Ioachim şi Ana au în

Sărbătoare. Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Religie
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi în ziua de 29 iunie, de ortodocşi şi de catolici, sărbătoarea venind întotdeauna după o perioadă de post, care, în acest an, a durat doar două zile. În România, sfinţii sunt ocrotitorii celor din penitenciare care au greşit faţă de Dumnezeu, precum au gresit şi ei. Sfântul Apostol Petru - fiul lui Iona şi fratele Apostolului Andrei, s-a născut in Betsaida Galileei. Numele său iudeu era Simon, însă Hristos îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni. Mărturiseşte în numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se şi leapadă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit. După Înălţarea Domnului, Petru ia cuvantul în adunarea ucenicilor şi aleg ca apostol pe Matia în

PNL şi PMP vor o nouă sărbătoare naţională – 15 mai, Ziua ardelenilor

Politica
Mai mulţi parlamentari PNL şi PMP vor ca ziua de 15 mai să devină Ziua ardelenilor, zi de sărbătoare naţională, iniţiatorii susţinând că actul istoric de la 1 Decembrie 1918 a avut la bază programul revoluţiei române de la 1848, enunţat pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, pe 15 mai 1848. Proiectul de lege a fost depus la Parlament. „Ziua de 15 mai are o însemnătate istorică deosebită pentru ardeleni. Pe data de 15 mai 1848, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj s-au adunat 40.000 de români, care şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea romănă din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în această provincie”, se menţionează în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege depus la Parlament. Iniţiatorii

Proiect UDMR. 15 martie, zi de sărbătoare oficială a comunităţii maghiare

Politica
Parlamentarii UDMR au depus un proiect de lege privind declararea zilei de 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, drept sărbătoare oficială a comunităţii maghiare din România. Maghiarii care doresc să participe la manifestări ar urma să aibă zi nelucrătoare, iar evenimentele organizate în localităţile cu populaţie maghiară să fie finanţate din bugetele locale. ”Ziua de 15 martie este, pentru maghiarii din România, un simbol al drepturilor şi libertăţilor comunităţii. Tocmai din acest motiv ne dorim ca statul român să recunoască prin lege această zi ca sărbătoare oficială a comunităţii maghiare din România”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, după ce reprezentanţii Uniunii au depus,  miercuri, proiectul de lege prin care solicită declararea zilei de 15 martie ca sărbătoare