Ziarul electronic al arădenilor

Tag: nou

Monografii. Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Monografii. Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Actualitati
Calendarul de ceapă, Țurca, Plugușorul sunt doar câteva dintre obiceiurile străvechi, păstrate și în zilele noastre, în multe dintre localitățile județului Arad. La Covăsânț În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul. În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau bărbaţi care mergeau dimineaţa pe la vecini, ca acestora să le meargă bine tot anul. La fel se credea că nu e bine să
Obiceiuri de Anul Nou la români

Obiceiuri de Anul Nou la români

Actualitati
În ultima zi a anului vechi şi în prima a celui nou, datina românească este marcată de simboluri, colinde şi obiceiuri păgâne. În Muntenia se umblă cu capra, în Moldova cu ursul, „mascaţii“ sunt în Bucovina, iar în noaptea dintre ani se pun vâsc, struguri şi smochine pe masă, pentru belşug. În "Calendarul săteanului pe anul comun 1918”, gospodarii erau sfătuiţi că "sălata şi alte legumi, dacă e neaua puţină, se acoperă cu frunză ori cotori de buruieni”. Perioada cuprinsă între Crăciun şi Bobotează a amestecat vechi sărbători păgâne (Dionisiacele câmpeneşti, Brumulia, Saturnalia, Dies natalis Salis invictis) reinterpretate în perspectivă creştină, ţărănească şi teologală, potrivit cercetătorului Şerban Anghelescu, care vorbeşte în „Sărbători de iarnă” despre colindele din ultimele zile al
Superstiţii de Anul Nou la români

Superstiţii de Anul Nou la români

Din tara
Superstiţiile sunt respectate la români din moşi strămoşi. Unele dintre cele mai cunoscute sunt legate de bani, noroc şi belşug. În noaptea dintre ani, se spune că e bine să ai bani în buzunar, dar şi că nu este bine să dăm bani pe 31 decembrie şi 1 ianuarie, ca să nu rămânem fără bani tot anul ce vine. În unele zone ale ţării, femeile coc o pâine în care ascund bani, iar cel care găseşte monedele va avea noroc de bani tot anul. Se consideră că e bine să avem vâsc pe masă, în noaptea de Revelion, pentru noroc. O altă superstiţie legată de belşug, pe care mulţi o şi respectă, spune că este bine ca prima persoana care intră în casă în prima zi a Anului Nou să fie un bărbat brunet (se spune că blonzii şi roşcaţii sunt aducători de ghinion, iar femeile de asemenea). Musafirul trebuie să i
Naşterea Maicii Domnului, prima sărbătoare din Anul Nou Bisericesc

Naşterea Maicii Domnului, prima sărbătoare din Anul Nou Bisericesc

Religie
Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, sărbătorită în 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din Anul Nou Bisericesc şi marchează hotarul dintre vară şi toamnă, în tradiţia populară fiind cunoscută ca o zi în care sunt ascultate rugăciunile femeilor ce vor să aibă copii. Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească. Pentru că nu aveau copii, ceea ce era considerat un blestem din partea lui Dumnezeu, Ioachim şi Ana au în
Monografii: Îmbrăcămintea în Aradul Nou

Monografii: Îmbrăcămintea în Aradul Nou

Actualitati
La muncă şi în zile lucrătoare, bărbaţii se îmbrăcau în pantaloni strânşi din in, ciorapi de lână şi saboţi (papuci), jachete din postav albastru şi pălărie neagră sau căciulă de blană. În zilele de duminică sau de sărbători ei purtau jachete strânse din stofă (postav), pantaloni albaştri strâmţi, de stofă pentru cizme şi câte o vestă. La cei de condiţie medie vesta avea nasturi din plumb, la cei înstăriţi nasturii erau de argint. Bărbaţii mai purtau duminica o pălărie neagră din fetru de lână de oaie. Încălţările erau cizme înalte, cu carâmb strâmt, din piele lustruită; iarna, jachetele/scurtele purtate din stofă/pânză erau căptuşite cu blană subţire de oaie, iar  acoperământul era o căciulă de blană. Pe vreme furtunoasă se purtau paltoanele ardeleneşti „Kepernek”, de la mic la mare.
Anul Nou în jurul lumii: Cele mai ciudate obiceiuri în noaptea dintre ani

Anul Nou în jurul lumii: Cele mai ciudate obiceiuri în noaptea dintre ani

Life
De Revelion, oamenii sunt parcă mai superstiţioşi ca niciodată, drept urmare oricât de ciudate ar părea anumite obiceiuri, acestea încă se păstrează, fiind ţinute de mulţi cu sfinţenie. Pentru ca ghinionul să fie alungat, iar norocul înmulţit, în diferite colţuri ale lumii se aruncă pe ferestre cu lucruri sau apă, fotografii sau păpuşi de cârpă sunt incendiate, ori se sparg farfurii pe la uşi în semn de prietenie. Dacă pentru unele popoare alimentele mâncate la miezul nopţii fac diferenţa între un an nou bun şi unul mai puţin bun, în alte locuri de pe mapamond ce se aruncă obiecte din casă, atunci când se schimbă anul, pentru a se aduce prosperitatea. Lucruri aruncate pe geam În Italia, deşi obiceiul aruncării obiectelor vechi, pe fereastră, de Revelion, nu mai este la fel de spectacul
Monografii: Târgul din Aradul Nou

Monografii: Târgul din Aradul Nou

Actualitati
Conform „Historia Domus” a parohiei din Aradul Nou, comunitatea de aici avea deja în Banatul imperial venituri din dreptul de a ţine târg. Însă, în anul 1782, Sigismund Loväsz de Eötvenes a cumpărat dreptul de a ţine târg, preluând această sursă de venit, precum şi 100 de jugăre de piaţă. Comuna a încercat în repetate rânduri să recapete legal dreptul de a ţine târg, dar în zadar. Începând cu 1812, în Aradul Nou erau, annual, trei mari târguri (iarmarocuri): la 1 martie, 16 iunie şi 18 octombrie. Târgul săptămânal, care de cele mai multe ori avea loc marţea, câteodată şi vinerea, era însă cel mai important. Anton Valentin, ziaristul, istoricul şi omul de ştiinţă originar din Aradul Nou, scria: „Târgul săptămânal din Aradul Nou era o curiozitate. Pe lângă abundenţa produselor agricole ş
Pronunţarea în cauza privind terenurile din Nadăş, amânată din nou

Pronunţarea în cauza privind terenurile din Nadăş, amânată din nou

Actualitati
Magistraţii Tribunalului Olt au amânat din nou, pentru 29 mai, pronunţarea privind contestaţia în anulare depusă de Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate Arad faţă de soluţia prin care soţii Colţeu rămân cu peste 8.700 de hectare de teren în satul arădean Nadăş. Pronunţarea în această cauză a fost aşteptată pe 15 mai, când a fost amânată pentru 22 mai, iar la acest termen instanţa a stabilit o nouă dată pentru pronunţare, 29 mai. Pe 5 februarie, printr-o sentinţă irevocabilă, Tribunalul Olt a admis recursul depus de soţii Viorica şi Mihai Alexandru Colţeu împotriva unei soluţii a Judecătoriei Balş din toamna anului 2018 şi a respins ca tardive cererile de revizuire formulate de Comisia Locală de fond funciar Tauţ şi Comisia judeţeană de fond funciar Arad. În 2018 magistraţi
Spitalul Județean Arad cumpără materiale medicale pentru un nou cumpartiment cardio

Spitalul Județean Arad cumpără materiale medicale pentru un nou cumpartiment cardio

Actualitati
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad cumpără, prin licitaţie publică, materiale şi dispozitive medicale consumabile în valoare de peste 16 milioane de lei, pentru a dota un compartiment de cardiologie intervenţională care urmează să fie dat în folosinţă, după ce a fost preluat, la începutul anului, din sistemul privat. În Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) a fost publicat anunţul cu privire la intenţia spitalului de a cumpăra, prin licitaţie, consumabile medicale pentru cardiologie intervenţională în valoare de 16.629.498 lei. Este vorba, în special, de consumabile pentru angiografii, dar şi de alte materiale şi dispozitive medicale. „Aceste consumabile sunt destinate utilizării pentru următorii doi ani. În acest moment se fac toate achiziţiile necesare funcţionăr
Monografii: Alimentaţia în cartierul Aradul Nou

Monografii: Alimentaţia în cartierul Aradul Nou

Actualitati
În cartierul Aradul Nou, în trecut, pâinea se făcea la modul general, din făină de grâu, oamenii consumau frecvent carne de vită, iar la vremea potrivită se mânca viţel şi carne de oaie, de pasăre, de porc. Cele două specii din urmă proveneau din creştere proprie, care erau îngrăşate şi apoi tăiate în lunile noiembrie şi decembrie. Carnea era pusă în saramură, slănina se topea în untură. Carnea sărată se consuma, adesea, numai iarna şi primăvara. Dintre mâncărurile din făină se pregăteau găluşcuţe, tăiţei, mai puţin găluşte (mari) şi plăcintă întinsă „ştrudel”, de sărbători, chec „Kugelhupf”, în zile de post clătite şi cornuleţe, parţial fierte, parţial coapte. Din legume, varză, varză creaţă, conopidă, morcovi, cartofi, fasole verde şi mazăre, se făceau toate felurile de mâncăruri: ia