Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Monografii: Îmbrăcămintea în Aradul Nou

Monografii: Îmbrăcămintea în Aradul Nou

La muncă şi în zile lucrătoare, bărbaţii se îmbrăcau în pantaloni strânşi din in, ciorapi de lână şi saboţi (papuci), jachete din postav albastru şi pălărie neagră sau căciulă de blană. În zilele de duminică sau de sărbători ei purtau jachete strânse din stofă (postav), pantaloni albaştri strâmţi, de stofă pentru cizme şi câte o vestă. La cei de condiţie medie vesta avea nasturi din plumb, la cei înstăriţi nasturii erau de argint. Bărbaţii mai purtau duminica o pălărie neagră din fetru de lână de oaie. Încălţările erau cizme înalte, cu carâmb strâmt, din piele lustruită; iarna, jachetele/scurtele purtate din…
Citește mai mult
Monografii: Târgul din Aradul Nou

Monografii: Târgul din Aradul Nou

Conform „Historia Domus” a parohiei din Aradul Nou, comunitatea de aici avea deja în Banatul imperial venituri din dreptul de a ţine târg. Însă, în anul 1782, Sigismund Loväsz de Eötvenes a cumpărat dreptul de a ţine târg, preluând această sursă de venit, precum şi 100 de jugăre de piaţă. Comuna a încercat în repetate rânduri să recapete legal dreptul de a ţine târg, dar în zadar. Începând cu 1812, în Aradul Nou erau, annual, trei mari târguri (iarmarocuri): la 1 martie, 16 iunie şi 18 octombrie. Târgul săptămânal, care de cele mai multe ori avea loc marţea, câteodată şi…
Citește mai mult
Monografii: Alimentaţia în cartierul Aradul Nou

Monografii: Alimentaţia în cartierul Aradul Nou

În cartierul Aradul Nou, în trecut, pâinea se făcea la modul general, din făină de grâu, oamenii consumau frecvent carne de vită, iar la vremea potrivită se mânca viţel şi carne de oaie, de pasăre, de porc. Cele două specii din urmă proveneau din creştere proprie, care erau îngrăşate şi apoi tăiate în lunile noiembrie şi decembrie. Carnea era pusă în saramură, slănina se topea în untură. Carnea sărată se consuma, adesea, numai iarna şi primăvara. Dintre mâncărurile din făină se pregăteau găluşcuţe, tăiţei, mai puţin găluşte (mari) şi plăcintă întinsă „ştrudel”, de sărbători, chec „Kugelhupf”, în zile de post…
Citește mai mult
Persoane din alte județe, care locuiau ilegal în Aradul Nou, evacuate dintr-un imobil

Persoane din alte județe, care locuiau ilegal în Aradul Nou, evacuate dintr-un imobil

GALERIE FOTO Mai multe persoane din alte județe, printre ele fiind și copii, care locuiau ilegal într-un imobil din cartierul Aradul Nou, au fost evacuate de polițiștii locali, iar autoritățile au anunțat că începe un recensământ al celor care s-au stabilit fără forme legale pe raza municipiului Arad. Agenţi din cadrul Direcţiei Generale Poliţia Locală, Serviciul Ordine, Liniște Publică și Parcări, însoțiți de angajați din cadrul Compartimentului Protecția Mediului și de la Direcția de Asistență Socială, s-au deplasat, luni, la un imobil situat pe Calea Timişorii nr. 69, unde mai multe persoane provenind din județele Sălaj și Satu Mare s-au…
Citește mai mult
Aradul este în topul celor mai poluate orașe din România

Aradul este în topul celor mai poluate orașe din România

Aradul se află în topul celor mai poluate orașe din România, conform datelor prezentate de compania AirVisual, care furnizează şi o aplicaţie prin intermediul căreia puteți urmări date privind calitatea aerului. În topul realizat de AirVisual, cel mai poluat oraș din România este Iaşi, cu un nivel de poluare moderat (27 pentru anul 2018), urmat de Cluj-Napoca, cu un nivel de poluare tot moderat (21.4 pentru 2018), şi urmat îndeaproape de Braşov, cu un coeficient de poluare moderat (21.3 pentru 2018). Bucureştiul se află abia pe locul patru, înregistrând un coeficient mediu de poluare de 20.3 pentru anul 2018. Clasamentul este…
Citește mai mult
Monografii: Carnavalul (Fasching) în Aradul Nou și la Secusigiu

Monografii: Carnavalul (Fasching) în Aradul Nou și la Secusigiu

Cuvântul Fasching, atestat la germani încă din 1283, îşi are originea în vaschang, o formă coruptă a lui fastnacht, cu înţelesul de timp de petrecere şi distracţie, în care erau practicate jocuri cu măşti. În această perioadă, în Aradul Nou se organizau seri de dans şi baluri, precum „Balul alb“ (Weissenball), la care domnişoarele erau îmbrăcate complet în alb, „Kanafas ball“ (jocuri cu mingea), „Balul agricutorilor“. Adeseori erau şi baluri improvizate numite Baluri la casă (Hausbälle). Perioada de distracţii se încheia cu îngroparea rituală a ierni, simbolizată de o păpuşă de paie, care era transportată de un alai de măşti,…
Citește mai mult

Falcă explică de ce Aradul are unul dintre cele mai mari excedente bugetare din ţară

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, explică motivele pentru care oraşul are unul dintre cele mai mari excedente bugetare din ţară, de peste 168 milioane de lei, edilul susţinând că este vorba de bani alocaţi unor proiecte de infrastructură care se derulează pe mai mulţi ani, astfel că sumele sunt transferate de la un an la altul în buget. Primarul Gheorghe Falcă a declarat, marţi, pentru Agerpres, că banii care nu au fost cheltuiţi în 2018 şi se vor regăsi şi în bugetul pe anul în curs sunt destinaţi unor proiecte de mare infrastructură. „Criticile cu privire la excedentul bugetar al Aradului…
Citește mai mult

Proiect. Traseu pentru transportul public de călători între UTA și Aradul Nou

Administrația locală intenționează să amenajeze o legătură rutieră care să deservească transportul public de călători cu autobuze între zona UTA și strada Ștefean cel Mare din cartierul Aradul Nou. Proiectul, care prevede și construirea unui pod peste râul Mureș, ar urma să înceapă anul viitor, iar costul estimat este de peste 228 milioane lei, banii urmând să fie obținuți din fonduri europene. „Transportul în comun cu tramvaiul nu acoperă necesităţile de transport public ale oraşului, motiv pentru care transportul cu autobuzul reprezintă o bună alternativă. În acest sens s-a propus realizarea unei legături rutiere între UTA şi zona străzii Ştefan…
Citește mai mult
Aradul, pe lista localităţilor care vor avea internet gratuit în spaţii publice

Aradul, pe lista localităţilor care vor avea internet gratuit în spaţii publice

Comisia Europeană (CE) a anunţat lista localităţilor câştigătoare ale primului apel de proiecte din programul WiFi4EU, prin care 224 de localităţi din România vor primi bonuri valorice de 15.000 de euro fiecare pentru instalarea de puncte de acces public şi gratuit la internet wireless. Printre municipiile care vor avea internet gratuit în spaţii publice se numără Bucureşti, Arad, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Hunedoara, Piatra-Neamţ şi Paşcani. Alte municipii din România care vor avea internet gratuit în spaţiile publice sunt Aiud, Oneşti, Dorohoi, Caransebeş, Vulcan, Dej, Râmnicu Vâlcea, Târnăveni, Rădăuţi, Zalău, Drobeta-Turnu Severin, Orşova, Lupeni, Constanţa, Tulcea, Târgu Jiu şi Feteşti. Lista…
Citește mai mult
Haide UTA, hai Aradul!

Haide UTA, hai Aradul!

„La meciul dintre UTA și Mioveni, aproximativ 250 de spectatori asistă, pe o vreme rece şi o ploaie măruntă, la acest meci de la Arad. În galeria UTA-ei nu sunt mai mulţi de 20 de oameni”. Până aici știrea așternută pe un site oarecare. Sec, profesional. Atât au putut scrie cei ce au fost trimiși acolo să relateze evenimentul. Evenimentul? Vai de mine! Cum să fie un meci de liga a 2-a, „onorat” de vreo 250 de amărâți – dintre care, ce să vezi, 20 de „suporteri” -, un eveniment!? Să fim serioși! Și, în timp ce mă strădui să…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.