Ziarul electronic al arădenilor

Monografii: Carnavalul (Fasching) în Aradul Nou și la Secusigiu

Cuvântul Fasching, atestat la germani încă din 1283, îşi are originea în vaschang, o formă coruptă a lui fastnacht, cu înţelesul de timp de petrecere şi distracţie, în care erau practicate jocuri cu măşti.

În această perioadă, în Aradul Nou se organizau seri de dans şi baluri, precum „Balul alb“ (Weissenball), la care domnişoarele erau îmbrăcate complet în alb, „Kanafas ball“ (jocuri cu mingea), „Balul agricutorilor“.

Adeseori erau şi baluri improvizate numite Baluri la casă (Hausbälle).

Perioada de distracţii se încheia cu îngroparea rituală a ierni, simbolizată de o păpuşă de paie, care era transportată de un alai de măşti, ce defilau pe străzi.

În faţă mergea pe jos un om cu o cutie de tablă în care aduna bani. Urmau 12 cai, la două căruţe de patrulă şi la una ţigănească, acoperită cu totul cu o pânză.

Într-o căruţă, pe o roată, erau două păpuşi, iniţial din paie mai apoi din cârpe, care îi întruchipau pe Hänsel şi Gretel.

Muzicanţii însoţeau alaiul.

Ulterior ziua s-a rezumat la organizarea unui bal, Balul de Fărşang. În ultima seară dinainte de postul Paștelui, la „masa grasă“, se servea carne de viţel.

Postul începea întotdeauna miercurea. În acestă zi, prima din cele 40, se desena simbolic pe frunte o cruce, făcută cu cenuşa de la mâţişorii de sălcie culeşi la Floriile din anul precedent.

Mulţi posteau de acum încolo în fiecare vineri până la Paşti. De asemenea, nu se ţineau nunţi sau petreceri până în lunea, a doua zi de Paşti.

La Secusigiu

Înainte vreme de Fărşang se mascau tinerii şi în Satu Mare. Elisabeta Keller a  auzit-o pe mama ei povestind cum umblau în alai pe uliţele satului: „Nainte… se mascau”.

Marţi seara, dinainte de post, se consuma „masa grasă”. Odinioară, în sat s-a organizat şi Balul de Fărşang.

Postul începea întotdeauna miercurea. „La Miercurea cenuşii făceam la biserică slujbă şi când era gata părintele făcea o cruce cu cenuşe pă cap. Asta să face şi acum”, relatează Elisabeta Keller.

Mulţi posteau de acum încolo în fiecare vineri până la Paşti. De asemenea, nu se ţineau nunţi sau petreceri până a doua zi de Paşti.

surse:

Doru Sava, Aradul-Nou, Mureşel – Istoria unui cartier – Povestea unei lumi, Editura Tiparniţa, Arad 2011

Doru Sinaci, Rodica Colta, Monografie Secusigiu

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.