Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Monografii. Paștile morților, în județul Arad

Monografii. Paștile morților, în județul Arad

Paştile Morţilor este o sărbătoare populară cu dată mobilă, celebrată în prima duminică după Paști și numită Duminica Tomii. Este o sărbătoare dedicată morţilor, o zi în care se fac pomeni. La Bârsa Este foarte greu de stabilit vechimea obiceiului numit „druscele”, care se desfăşoară, an de an, în localitatea Bârsa, în Duminica Tomii, prima după sărbătoarea Paştilor. Femeile merg dimineaţa la biserică şi „aduc paus”. Pausul este un colac ce se dă pomană de ziua morţilor celor ce sunt prezenţi la slujba religioasă în acea zi. Pe vremuri, după împărţirea colacilor urma o petrecere, cu joc şi muzică în…
Citește mai mult
Monografii. Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, în județul Arad

Monografii. Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, în județul Arad

Sângeorzul reprezintă zeul vegetaţiei, protector al animalelor şi holdelor semănate, identificat în Panteonul românesc cu Cavalerul Trac, peste care creştinismul a suprapus pe Marele Mucenic Gheorghe. La Covăsînț De Sângeorz, feciorii din sat căpăreau muzica şi plecau pe la fete „să le ude”. Fata se ascundea în casă, de unde era scoasă de feciori, între care unul era drăguţul ei, şi dusă în curte la fântână. Muzica începea să cânte „La mulţi ani” şi drăguţul o stropea cu apă, ca să fie sănătoasă tot anul. De prin anii 1960-‘70, apa a început să fie înlocuită cu parfum. Pentru udat, fata…
Citește mai mult
Monografii. Învierea și Paștile, în județul Arad

Monografii. Învierea și Paștile, în județul Arad

La Covăsînț Slujba de Înviere s-a ţinut, în trecut, la ora 4.00 dimineaţa, dar de 20 de ani se ţine la miezul nopţii. Obiceiul este şi azi ca, de Paşti, toată lumea să vină cu haine noi la biserică. După slujba religioasă în trecut copii şi tinerii ciocneau ouă în faţa bisericii. Cel care spărgea oul celuilalt, îl câştiga. Referitor la ziua de Paşti, era interzis să dormi în această zi, fiindcă, dacă aveai grâu, te prindea vremea rea şi nu mai apucai să-l tai. La Șicula În noaptea de Înviere, credincioşii merg la biserică, de unde iau în mod…
Citește mai mult
Monografii. Tradiții în Joia și Vinerea Mare, în județul Arad

Monografii. Tradiții în Joia și Vinerea Mare, în județul Arad

La Covăsînț În trecut, în sat se zicea că ouăle vopsite în Joia Mare nu se stricau. De asemenea, lumânările aprinse în biserică, în Vinerea Mare, când se făcea mormântul Domnului, se duceau acasă şi dacă bătea piatra se aprindeau, ca să se oprească grindina. Aceleaşi puteri de apărare împotriva duhurilor rele le aveau şi lumânările aprinse la Înviere. Ele trebuiau îngrijite în fiecare casă fiindcă „era bune la toate celea”. La Șicula Încă din Joia Mare se înroşesc ouăle, care sunt mâncare secramentală în ziua de Paşti. În percepţia creştinilor se susţine că acestea sunt înroșite pentru că peste…
Citește mai mult
Floriile – Tradiţii şi obiceiuri în Duminica Floriilor

Floriile – Tradiţii şi obiceiuri în Duminica Floriilor

Creştinii ortodocşi prăznuiesc, duminică, Floriile, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii oraşului şi întâmpinat cu frunze de palmier, şi fiind totodată sărbătoarea celor care poartă nume de flori. În duminica a şasea din postul Paştelui, cunoscută în popor şi ca Duminica Floriilor, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim. Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte, aşa-numita Săptămână Mare, de după cele 40 de zile de post. De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după…
Citește mai mult
Monografii. Floriile în localități din județul Arad

Monografii. Floriile în localități din județul Arad

Sărbătoarea Floriilor este aşteptată cu mult interes şi bucurie în localitățile din județul Arad și este numită sărbătoarea primăverii, a bogăţiei şi frumuseţii florilor, mai ales a florilor, pomilor fructiferi, înseamând trezirea întregii vegetaţii din amorţeala iernii. La Covăsînț În sâmbăta Floriilor, în trecut, copii ieşeau cu preotul, cu praporii, cu corul, pe vale în jos după sălcii. Se cânta tot drumul cântece religioase. Crengile adunate se duceau la biserică, unde erau sfinţite şi împărţite în ziua de Florii credincioşilor. Acasă, din aceste crengi de salcie se făceau coroniţă şi se păstrau la oglindă, la icoane. În caz de vreme…
Citește mai mult
Monografii. Obiceiuri de Sântoader, în judeţul Arad

Monografii. Obiceiuri de Sântoader, în judeţul Arad

Prima sâmbătă din Postul Mare e sâmbăta Sântoaderului. În această zi este prăznuit Sf. Teodor Tiron, cel care i-a învăţat pe creştini cum să prepare coliva. La Covăsînţ Mai demult, femeile din Covăsânţ ţineau toate serile din săptămâna Sântoaderului prin nelucrare, ca să nu vină Caii lui Sântoader. De asemenea, în trecut, în această zi se spăla părul cu apă neîncepută în care se băga iederă, culeasă din locul unde nu se aude cucul, ca prin similitudine, să crească părul frumos precum cozile cailor. Fiind zi de pomenire, şi azi se duce colivă la biserică pentru a fi sfinţită şi…
Citește mai mult
Monografii. Obiceiuri de Bobotează în județul Arad

Monografii. Obiceiuri de Bobotează în județul Arad

Boboteaza sau Epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de credincioșii ortodocși și catolici. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. La Covăsînț La Covăsânţ, mai demult, la Bobotează, când cânta părintele Iordanul şi trăgea clopotul la biserică, unii, care se pricepeau, citeau semnele vremii. Ei erau atenţi mai ales din ce direcţie suflă vântul, dacă suflă dă cătă Mureş, dă cătă Şiria sau dă cătă deal, şi în funcţie de acesta ştiau cum va fi Anul. De asemenea, în perioada interbelică, era obiceiul să umble copii prin sat cu „Ciuralexa”. În fiecare…
Citește mai mult
Monografii. Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Monografii. Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Calendarul de ceapă, Țurca, Plugușorul sunt doar câteva dintre obiceiurile străvechi, păstrate și în zilele noastre, în multe dintre localitățile județului Arad. La Covăsânț În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul…
Citește mai mult
Sfântul Vasile, păzitor de duhuri rele, serbat în prima zi a noului an

Sfântul Vasile, păzitor de duhuri rele, serbat în prima zi a noului an

Sfântul Vasile, unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari, considerat păzitor de duhuri rele, este serbat în prima zi din noul an, când, potrivit tradiţiei, dacă ninge, anul va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi. Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadociei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit cunoştinţele învăţând în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.