Ziarul electronic al arădenilor

Tag: în

Monografii: Îmbrăcămintea în Aradul Nou

Monografii: Îmbrăcămintea în Aradul Nou

Actualitati
La muncă şi în zile lucrătoare, bărbaţii se îmbrăcau în pantaloni strânşi din in, ciorapi de lână şi saboţi (papuci), jachete din postav albastru şi pălărie neagră sau căciulă de blană. În zilele de duminică sau de sărbători ei purtau jachete strânse din stofă (postav), pantaloni albaştri strâmţi, de stofă pentru cizme şi câte o vestă. La cei de condiţie medie vesta avea nasturi din plumb, la cei înstăriţi nasturii erau de argint. Bărbaţii mai purtau duminica o pălărie neagră din fetru de lână de oaie. Încălţările erau cizme înalte, cu carâmb strâmt, din piele lustruită; iarna, jachetele/scurtele purtate din stofă/pânză erau căptuşite cu blană subţire de oaie, iar  acoperământul era o căciulă de blană. Pe vreme furtunoasă se purtau paltoanele ardeleneşti „Kepernek”, de la mic la mare.
Monografii: Șezătorile în județul Arad

Monografii: Șezătorile în județul Arad

Actualitati
Șezătoarea are loc de obicei la sate și este o adunare de femei, bărbați și copii, unde fiecare are ceva de lucru, dar, pe lângă muncă, se cântă, se povestește și se glumește. La Șepreuș Șezătorile aveau loc la Șepreuș din postul Crăciunului până în Câșlegi, lunea, miercurea și joia și ele se țineau la câte o casă. Odinioară, aproape pe fiecare uliță se făcea șezătoare la cineva. La o casă se adunau câte 10 - 15-16 fete, verișoare, prietene, vecine. O asemenea casă de șezătoare a fost la „A Nușchii”. Cele mai multe au fost șezători de tors, depănat, cusut. Fetele aduceau pe rând petrol pentru lampă. La șezători veneau și feciorii. Furau fusul sau acul de cipcă al fetelor și acestea „ca să-l scoată” de la fecior trebuia să îl sărute. De asemenea, era obiceiul să se joace „D‘a fântânuța
Prima proiecție a unui film în Arad a fost în 1897

Prima proiecție a unui film în Arad a fost în 1897

Actualitati
Prima proiecţie cinematografică prezentată la Arad a fost o producție a fraților Lumiere, în 13 ianuarie 1897 și a stârnit un val de curiozitate. Filmul cu durata de jumătate de oră a fost programat să fie proiectat în cursul a trei zile. Însă, ca urmare succesului avut la public, caravana a fost nevoită să-şi amâne plecarea, rămânând 12 zile în oraş, fiind făcute 13 proiecții. În cartea sa intitulată „File din istoria urbanizării Aradului“, istoricul Ujj Janos menționează că la fiecare reprezentanţie, „sala mare a Hotelului Crucea Albă (în prezent Hotel Ardealul (foto) - n.r.) era plină până la refuz“. Istoricul arădean mai scrie în cartea sa că următoarele reprezentanţii au fost organizate de omul de afaceri vienez Josef Stiffler, în iunie 1897, când au fost prezentate publicului 20 d
Monografii: Obiceiuri de Bobotează în județul Arad

Monografii: Obiceiuri de Bobotează în județul Arad

Actualitati
Boboteaza sau Epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de credincioșii ortodocși și catolici. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. La Covăsînț La Covăsânţ, mai demult, la Bobotează, când cânta părintele Iordanul şi trăgea clopotul la biserică, unii, care se pricepeau, citeau semnele vremii. Ei erau atenţi mai ales din ce direcţie suflă vântul, dacă suflă dă cătă Mureş, dă cătă Şiria sau dă cătă deal, şi în funcţie de acesta ştiau cum va fi Anul. De asemenea, în perioada interbelică, era obiceiul să umble copii prin sat cu „Ciuralexa”. În fiecare gospodărie sunau din clopoţei, făcând mare larmă şi strigând: „Ciuralexa – lexa/C-a murit Alexa/P-o scândură veche/D-zeu să-l ierte”. Obiceiul, atestat atât în Moldova, cât şi în Tr
Sfântul Vasile, păzitor de duhuri rele, serbat în prima zi a noului an

Sfântul Vasile, păzitor de duhuri rele, serbat în prima zi a noului an

Religie
Sfântul Vasile, unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari, considerat păzitor de duhuri rele, este serbat în prima zi din noul an, când, potrivit tradiţiei, dacă ninge, anul va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi. Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadociei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit cunoştinţele învăţând în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie. A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul
Anul Nou în jurul lumii: Cele mai ciudate obiceiuri în noaptea dintre ani

Anul Nou în jurul lumii: Cele mai ciudate obiceiuri în noaptea dintre ani

Life
De Revelion, oamenii sunt parcă mai superstiţioşi ca niciodată, drept urmare oricât de ciudate ar părea anumite obiceiuri, acestea încă se păstrează, fiind ţinute de mulţi cu sfinţenie. Pentru ca ghinionul să fie alungat, iar norocul înmulţit, în diferite colţuri ale lumii se aruncă pe ferestre cu lucruri sau apă, fotografii sau păpuşi de cârpă sunt incendiate, ori se sparg farfurii pe la uşi în semn de prietenie. Dacă pentru unele popoare alimentele mâncate la miezul nopţii fac diferenţa între un an nou bun şi unul mai puţin bun, în alte locuri de pe mapamond ce se aruncă obiecte din casă, atunci când se schimbă anul, pentru a se aduce prosperitatea. Lucruri aruncate pe geam În Italia, deşi obiceiul aruncării obiectelor vechi, pe fereastră, de Revelion, nu mai este la fel de spectacul
Monografii. Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Monografii. Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Actualitati
Calendarul de ceapă, Țurca, Plugușorul sunt doar câteva dintre obiceiurile străvechi, păstrate și în zilele noastre, în multe dintre localitățile județului Arad. La Covăsânț În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul. În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau bărbaţi care mergeau dimineaţa pe la vecini, ca acestora să le meargă bine tot anul. La fel se credea că nu e bine să
Sfântul Ştefan, ocrotitor al bolnavilor, serbat în a treia zi de Crăciun

Sfântul Ştefan, ocrotitor al bolnavilor, serbat în a treia zi de Crăciun

Religie
Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir al Bisericii, este serbat pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, existând credinţa că acesta îi ajută pe bolnavi şi pe cei care se judecă de multă vreme, dar şi că în această zi persoanele certate trebuie să se împace. O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfăţişează pe acest martir, sfântul ajutându-i pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane. În tradiţie se mai spune că pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă. În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dram
Crăciunul în România – tradiţii şi superstiţii

Crăciunul în România – tradiţii şi superstiţii

Din tara
Crăciunul este, pe lângă o sărbătoare creştină, o perioadă a unor tradiţii şi superstiţii transmise din generaţie în generaţie. Colindul, scenetele cu motive religioase şi mesele bogate sunt nelipsite în toate colţurile României, în special la sat, acolo unde obiceiurile se păstrează mai bine. Sărbătoarea Crăciunului înseamnă, la nivel mai general, timp petrecut cu familia, petreceri, cadouri, bucurie, însă există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor. Lingviştii nu s-au pus de acord cu privire la originea cuvântului „Crăciun“. Unii spun că ar fi moştenit din latinescul „creationem“, „creaţie“ sau „naştere“, alte izvoare istorice sugerează că la originea sa se află un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei. Alţi specialişt
Monografii: Obiceiuri de Crăciun în județul Arad

Monografii: Obiceiuri de Crăciun în județul Arad

Actualitati
Obiceiurile legate de Crăciun se mai păstrează și astăzi în unele localități din județul Arad. Cele mai importante sunt: colindatul, mersul cu steaua, căluşarii. La Covăsânț Crăciunul reprezintă cel mai mare praznic al anului. Prunci mergeau să colinde pe la case, încă din dimineaţa de Ajun. Ei intrau strigând „Bună dimineaţa lui Ajun”. După urări, primeau de la gazde colaci, bani, nuci. În Ajun, în trecut, sub masă, se punea fân care simboliza ieslea. Mâncarea era una de post. În seara de Ajun şi Crăciun feciorii umblau la colindat până către dimineaţă. În perioada interbelică, ceata era însoţită de muzică şi de Țurcă. Când ajungeau la o casă colindătorii întrebau „Slobod îi a colinda?”. Dacă li se spunea că-i slobod, începeau să cânte colinda de intrare. Repertoriul cetei de colindăt