Tag: şi

May202023 by Actualități AradNo Comments

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în ziua de 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, al căror hram este purtat de numeroase biserici din ţară, incluzând Catedrala Patriarhală. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1,8 milioane de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora. Mărturie stau şi numeroasele lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din străinătate, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt, de asemenea, ocrotitorii Catedralei patriarhale. Există pentru ziua de Constantin și Elena și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara care urmează să-și facă apariția. Astfe

Apr202023 by Actualități AradNo Comments

Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Religie

În fiecare an, în prima vineri după Paşti, ortodocşii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Acesta este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul său în mântuirea oamenilor. Numele sărbătorii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor din apropierea Constantinopolului. Potrivit tradiţiei, Leon cel Mare, înainte de a ajunge împărat, se plimba într-o pădure din apropierea Constantinopolului, unde întâlneşte un bătrân orb care îi cere să îi dea apă şi să îl ducă în cetate. Leon caută un izvor, dar nu găseşte. La un moment dat, o aude pe Maica Domnului care îi spune să pătrundă mai adânc în pădure şi să îi potolească setea orbului, precum să îi ungă şi ochii. Leon găseşte izvorul, îi dă orbului să bea din el şi îl spală pe faţă cu apa de acolo. Atunci are loc minunea -

Apr152023 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Învierea și Paștile, în județul Arad

Actualitati

La Covăsînț Slujba de Înviere s-a ţinut, în trecut, la ora 4.00 dimineaţa, dar de 20 de ani se ţine la miezul nopţii. Obiceiul este şi azi ca, de Paşti, toată lumea să vină cu haine noi la biserică. După slujba religioasă în trecut copii şi tinerii ciocneau ouă în faţa bisericii. Cel care spărgea oul celuilalt, îl câştiga. Referitor la ziua de Paşti, era interzis să dormi în această zi, fiindcă, dacă aveai grâu, te prindea vremea rea şi nu mai apucai să-l tai. La Șicula În noaptea de Înviere, credincioşii merg la biserică, de unde iau în mod simbolic, lumină şi asistă la ceremonia de înviere. De la Paşti până la Ispas (Înălţarea Domnului), timp de 40 de zile, salutul creştinilor este „Hristos a înviat”, iar răspunsul este „Adevărat a înviat”. În Şicula, în trecut, în ziua de Paşti s

Apr132023 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Tradiții în Joia și Vinerea Mare, în județul Arad

Actualitati

La Covăsînț În trecut, în sat se zicea că ouăle vopsite în Joia Mare nu se stricau. De asemenea, lumânările aprinse în biserică, în Vinerea Mare, când se făcea mormântul Domnului, se duceau acasă şi dacă bătea piatra se aprindeau, ca să se oprească grindina. Aceleaşi puteri de apărare împotriva duhurilor rele le aveau şi lumânările aprinse la Înviere. Ele trebuiau îngrijite în fiecare casă fiindcă „era bune la toate celea”. La Șicula Încă din Joia Mare se înroşesc ouăle, care sunt mâncare secramentală în ziua de Paşti. În percepţia creştinilor se susţine că acestea sunt înroșite pentru că peste coşurile cu ouă a curs sângele lui Hristos, când mama lui Iisus le-ar fi dus în dar romanilor de la Golgota. Se mai crede că, ouăle înroşite sunt o dovadă a Înviieri Lui Hristos, deoarece, atu

Apr82023 by Actualități AradNo Comments

Floriile – Tradiţii şi obiceiuri în Duminica Floriilor

Religie

Creştinii ortodocşi prăznuiesc, duminică, Floriile, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii oraşului şi întâmpinat cu frunze de palmier, şi fiind totodată sărbătoarea celor care poartă nume de flori. În duminica a şasea din postul Paştelui, cunoscută în popor şi ca Duminica Floriilor, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim. Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte, aşa-numita Săptămână Mare, de după cele 40 de zile de post. De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată d

Feb282023 by Actualități AradNo Comments

Românii îşi aleg „baba“. Tradiţii şi superstiţii legate de zilele Babei Dochia

Din tara

Tradiţia spune că aşa cum ne este „baba“ pe care o alegem de 1 martie, aşa ne va merge tot anul. Sunt nouă babe care pot fi alese în perioada 1 - 9 martie. Conform credinţei populare, legenda Babelor este asociată cu Baba Dochia, responsabilă de venirea iernii. Începând cu 1 martie şi până pe 9 martie, aceasta începe să-şi lepede cojoacele, semn că vremea devine tot mai călduroasă. În calendarul străvechi anul începea odată cu prima zi a lunii martie, astfel că babele reprezintă un nou început, dar şi lupta dintre iarnă şi primăvară, fapt ce duce la o instabilitate crescută a vremii. „Baba“ se alege fie în funcţie de data naşterii, fie după dispoziţie. Dacă ziua de naştere este formată din două cifre acestea se adună. De exemplu 25, este 2+7, adică 9. Deşi semnificaţia „babelor“ s-a pi

Feb232023 by Actualități AradNo Comments

24 februarie – Ziua iubirii la români. Superstiții și tradiții legate de Dragobete

Din tara

În fiecare an, în data de 24 februarie, românii sărbătoresc ziua iubirii, Dragobetele. Lucrurile nu au fost mereu așa, iar pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti. În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Dragobetele cap de primăvară era divinitatea

Feb12023 by Actualități AradNo Comments

Sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. Obiceiuri şi tradiţii pentru spor şi sănătate

Religie

Creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc în ziua de 2 februarie sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. În popor, praznicul este cunoscut sub denumirea de Stretenia şi cinsteşte ziua aducerii pruncului Dumnezeiesc la Templul din Ierusalim de sfânta lui mamă şi de dreptul Iosif. Maria şi Iosif l-au adus la Ierusalim, în Biserica lui Dumnezeu, pe pruncul Iisus. Conform tradiţiei, întâiul născut de parte bărbătească era închinat lui Dumnezeu, când se împlineau 40 de zile de la naştere. Cu acest prilej, la Templu, se împlinea şi ritualul de curăţire a mamei după naştere. În zilele noastre, se săvârşeşte întocmai procesiunea intrării pruncului în biserică, aşezarea lui în faţa uşilor împărăteşti şi împărtăşirea mamei cu Sfintele Taine. Pentru spor şi sănătate, în această zi de sărbătoare, cred

Jan292023 by Actualități AradNo Comments

Praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur

Religie

În fiecare an, la 30 ianuarie, Biserica Creştin-Ortodoxă îi sărbătoreşte laolaltă pe cei mai mari învăţători şi păstori din întreaga istorie a creştinătăţii: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur. Cei trei Părinţi şi Dascăli ai lumii sunt cunoscuţi ca modele de viaţă duhovnicească, iar învăţăturile lor sunt preţuite de creştinătate de-a lungul secolelor. Pe lângă darul "tălmăcirii" Sfintelor Scripturi, Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur au urcat şi înalta treaptă a arhieriei, de aceea sunt cunoscuţi sub numele de Sfinţii Trei Ierarhi. Istoricul sărbătorii Trăitori la sfârşitul secolului al III-lea şi la începutul secolului al IV-lea, când biserica creştină se eliberase de curând din prigoana sângeroasă a stăpânirii romane, dar aluneca pe panta ereziil

Jan52023 by Actualități AradNo Comments

Boboteaza şi Sf. Ioan, sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului

Religie

Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscută şi sub denumirile „Arătarea Domnului“ sau „Epifania“, şi ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos. Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, de aceea Biserica mai numeşte Boboteaza şi "Arătarea Domnului", "Dumnezeiasca Arătare" sau "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă şi înseamnând "arătare", "descoperire", "revelare". De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin. După mersul cu Ajunul de Crăciun, cu uratul de Anul Nou, copiii mergeau cu "Chiralesa" de Bobotează, dar în unel