Ziarul electronic al arădenilor

Tag: şi

Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătoarea care aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului

Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătoarea care aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului

Religie
Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota, 14 septembrie fiind considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin. Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului. Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împ
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Post aspru și multe interdicții

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Post aspru și multe interdicții

Religie
Pe 29 august,  credincioşii ortodocşi, catolici și greco-catolici prăznuiesc Tăierea Capului Sfântului Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului. Sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul este ultima dintre sărbătorile înscrise cu roșu în calendar din cursul anului bisericesc, care începe cu luna septembrie și se încheie cu luna august. Sfântul Ioan Botezătorul l-a criticat public în mod repetat pe împaratul Irod Antipa pentru culpa de a se fi căsătorit cu Irodiada, fosta soție a fratelui său vitreg, Philippus, fapt care a atras întemnițarea sa în cetatea Machaerus, din Pereia (azi in Iordania). La o petrecere cu multi oaspeți, Salomeea, fiica Irodiadei, ar fi dansat în fața tatălui său vitreg, Irod Antipa, cerându-i capul lui Ioan Botezatorul în schimbul favorului de
Tradiţii şi obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului: Ce se întâmplă de Sântămaria Mare

Tradiţii şi obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului: Ce se întâmplă de Sântămaria Mare

Religie
Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc, la data de 15 august, Adormirea Maicii Domnului, marcând, potrivit tradiţiei creştine, ziua în care Fecioara Maria s-a mutat din viaţa pământească la cer. Sfânta Maria a fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil de trecerea ei la cele veşnice, iar ea s-a bucurat şi s-a rugat pe Muntele Măslinilor şi copacii s-au aplecat în faţa ei. Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Înălţarea Fecioarei. În conformitate cu Sfânta Tradiţie, Maica Domnului a murit ca orice fiinţă omenească, "adormind", aşa cum indică şi numele sărbătorii. Apostolii, care erau răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia la neamuri, au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment, fiind
Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Religie
Sfântul Ilie este pomenit în data de 20 iulie în fiecare an. El este celebrat ca fiind un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme secetoasă. Sfântul și marele proroc Ilie, a primit de la Dumnezeu darul  de a deschide și închide Cerurile. Ilie, care în limba română înseamnă „Al cărui Dumnezeu el este“, a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament. Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr., în ținutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoți. Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și se duse la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace care primi plata ospitalității sale prin faptul că pe toată perioada secetei covata cu făină și ule
Sărbătoare. Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Sărbătoare. Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Religie
Apostolii Petru şi Pavel (Paul, la catolici), patronii spirituali ai penitenciarelor, sunt sărbătoriţi la data de 29 iunie, ziua în care amândoi au murit, în timpul prigoanei creştine declanşate de Nero, sărbătoarea fiind denumită popular Sânpetru. Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, spre a se deosebi de modul de răstignire a lui Iisus. Pe locul unde a fost răstignit Sfântul Petru se află astăzi Basilica San Pietro din Vati
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Religie
Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în ziua de 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, al căror hram este purtat de numeroase biserici din ţară, incluzând Catedrala Patriarhală. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1,8 milioane de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora. Mărturie stau şi numeroasele lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din străinătate, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt, de asemenea, ocrotitorii Catedralei patriarhale. Există pentru ziua de Constantin și Elena și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara care urmează să-și facă apariția. Astfe
Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Religie
În fiecare an, în prima vineri după Paşti, ortodocşii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Acesta este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul său în mântuirea oamenilor. Numele sărbătorii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor din apropierea Constantinopolului. Potrivit tradiţiei, Leon cel Mare, înainte de a ajunge împărat, se plimba într-o pădure din apropierea Constantinopolului,  unde întâlneşte un bătrân orb care îi cere să îi dea apă şi să îl ducă în cetate. Leon caută un izvor, dar nu găseşte. La un moment dat, o aude pe Maica Domnului care îi spune să pătrundă mai adânc în pădure şi să îi potolească setea orbului, precum să îi ungă şi ochii. Leon găseşte izvorul, îi dă orbului să bea din el şi îl spală pe faţă cu apa de acolo. Atunci are loc minunea -
Monografii. Învierea și Paștile, în județul Arad

Monografii. Învierea și Paștile, în județul Arad

Actualitati
La Covăsînț Slujba de Înviere s-a ţinut, în trecut, la ora 4.00 dimineaţa, dar de 20 de ani se ţine la miezul nopţii. Obiceiul este şi azi ca, de Paşti, toată lumea să vină cu haine noi la biserică. După slujba religioasă în trecut copii şi tinerii ciocneau ouă în faţa bisericii. Cel care spărgea oul celuilalt, îl câştiga. Referitor la ziua de Paşti, era interzis să dormi în această zi, fiindcă, dacă aveai grâu, te prindea vremea rea şi nu mai apucai să-l tai. La Șicula În noaptea de Înviere, credincioşii merg la biserică, de unde iau în mod simbolic, lumină şi asistă la ceremonia de înviere. De la Paşti până la Ispas (Înălţarea Domnului), timp de 40 de zile, salutul creştinilor este „Hristos a înviat”, iar răspunsul este „Adevărat a înviat”. În Şicula, în trecut, în ziua de Paşti s
Sâmbăta Mare, ultima zi de pregătire a Paştilor. Tradiţii şi obiceiuri

Sâmbăta Mare, ultima zi de pregătire a Paştilor. Tradiţii şi obiceiuri

Actualitati
În ultima zi a Săptămânii Patimilor, creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a lui Iisus Hristos, se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Mântuitor pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc pentru slujba de Înviere. Seara, lumea porneşte spre biserică, la slujba de Înviere. La miezul nopţii, preotul cheamă să se ia lumină, spunând: “Veniţi sa luaţi Lumină!”, iar credincioşii îşi aprind lumânările şi transmit mai departe lumina. La plecarea spre casă, fiecare credincios duce în căminul său lumânarea aprinsă la Înviere. Oamenii obişnuiesc să meargă şi la cimitir la căpătâiul morţilor familiei şi să se aprindă şi acolo lumânări, ca şi cei trecuţi dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului. Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor. În această zi se taie mielu
Monografii: Tradiții în Joia și Vinerea Mare, în județul Arad

Monografii: Tradiții în Joia și Vinerea Mare, în județul Arad

Actualitati
La Covăsînț În trecut, în sat se zicea că ouăle vopsite în Joia Mare nu se stricau. De asemenea, lumânările aprinse în biserică, în Vinerea Mare, când se făcea mormântul Domnului, se duceau acasă şi dacă bătea piatra se aprindeau, ca să se oprească grindina. Aceleaşi puteri de apărare împotriva duhurilor rele le aveau şi lumânările aprinse la Înviere. Ele trebuiau îngrijite în fiecare casă fiindcă „era bune la toate celea”. La Șicula Încă din Joia Mare se înroşesc ouăle, care sunt mâncare secramentală în ziua de Paşti. În percepţia creştinilor se susţine că acestea sunt înroșite pentru că peste coşurile cu ouă a curs sângele lui Hristos, când mama lui Iisus le-ar fi dus în dar romanilor de la Golgota. Se mai crede că, ouăle înroşite sunt o dovadă a Înviieri Lui Hristos, deoarece, atu