secusigiu - Actualitati-Arad

Sep

05

2020

Monografii. Comerțul la Secusigiu

Actualitaticomerţul, la, monografii, secusigiu

Secusigenii s-au ocupat cu comerţul încă din secolul al XIX-lea. Vindeau de toate: cereale, legume, fructe, atât în piaţa locală, cât şi în pieţele din Arad şi Timişoara. Astfel, între anii 1890-1896, făceau comerţ cu diferite produse Kristof Frisenhan, Jakob S. Klein, Johanna Klein, Sigmund Neu, soţia lui Josef Pireé, Herman Weisz, Ignatz Lefkovici făcea comerţ ambulant, iar negustor de lemne era Kécsa Döme. Tot în această perioadă deţineau băcănii în sat Jetti Perl&Kohn şi Peter Ritter, iar cârciumi Ladislau Agoston şi Athanas Petkov. În perioada interbelică făceau comerţ cu cereale Francisc Bechtold, Iosif Bechtold, Iosif Bauer. În anul 1936,…

Citește mai mult

Aug

01

2020

By Actualități Arad

Monografii: Tradiţii de nuntă la Secusigiu

Actualitatide, la, monografii, nunta, secusigiu, tradiţii

Odinioară, în familiile româneşti din Secusigiu, părinţii erau cei care hotărau căsătoria tinerilor. De obicei căsătoriile se făceau numai cu tineri din sat sau din Igiş şi Saravale. După ce găseau fata, părinţii feciorului trimiteau la părinţii fetei pe cineva din vecini sau nişte rude, care să pregătească peţitul. Aceştia explicau cam ce pretenţii au părinţii feciorului în legătură cu zestrea (cât pământ, ce mobilă, ce haine, câţi bani). După aceasta urma adevărata tocmă dintre părinţii feciorului şi cei ai fetei. Tocmeala putea avea loc în casa unei rude sau acasă la fată. Înţelegerea era pecetluită de căpară, adică de…

Citește mai mult

Jul

18

2020

By Actualități Arad

Monografii: Ocazii de socializare la Secusigiu

Actualitatide, la, monografii, ocazii, secusigiu, socializare

Târgul şi piaţa Dincolo de schimbul de mărfuri, specific economiei de subzistenţă a ţăranilor, târgurile anuale şi pieţele săptămânale reprezentau şi reprezintă şi azi una din importantele ocazii de socializare, în care oamenii din satele învecinate au ocazia să se întâlnească, să comunice, să stabilească anumite legături. Un punct de întâlnire al oamenilor din satele aflate pe cursul inferior al Mureşului, pe malul sudic, era chiar târgul din Secusigiu, care, în perioada 1844 - 1940, s-a ţinut de trei ori pe an, în 25 ianuarie, 27 iulie şi 23 octombrie. Alături de acesta, în zonă, mai erau târgurile de la…

Citește mai mult

Apr

06

2019

By Actualități Arad

Monografii: Casa tradiţională din Secusigiu

Actualitaticasa, din, monografii, secusigiu, tradiţională

Casa tradiţională din Secusigiu, județul Arad, a evoluat în timp, atât ca material de construcţie, cât şi ca aspect şi mod de amenajare a spaţiului. Cele mai vechi case, din prima vatră a satului, se numeau zamoiniţe şi au fost case semiîngropate în pământ. Abia din secolul al XVIII-lea, după eliberarea zonei de austrieci, oamenii au început să-şi construiască casele la suprafaţă. Multă vreme, ele au fost exclusiv din pământ bătut şi cu acoperişul în două ape, din trestie. Planul acestor case a fost elaborat la Viena, iar indicaţia a fost, conform ordinelor imperiale, să fie aşezate perpendicular pe stradă,…

Citește mai mult

Mar

02

2019

By Actualități Arad

Monografii: Carnavalul (Fasching) în Aradul Nou și la Secusigiu

Actualitatiaradul, carnavalul, fasching, în, la, monografii, nou, secusigiu, şi

Cuvântul Fasching, atestat la germani încă din 1283, îşi are originea în vaschang, o formă coruptă a lui fastnacht, cu înţelesul de timp de petrecere şi distracţie, în care erau practicate jocuri cu măşti. În această perioadă, în Aradul Nou se organizau seri de dans şi baluri, precum „Balul alb“ (Weissenball), la care domnişoarele erau îmbrăcate complet în alb, „Kanafas ball“ (jocuri cu mingea), „Balul agricutorilor“. Adeseori erau şi baluri improvizate numite Baluri la casă (Hausbälle). Perioada de distracţii se încheia cu îngroparea rituală a ierni, simbolizată de o păpuşă de paie, care era transportată de un alai de măşti,…

Citește mai mult

Feb

09

2019

By Actualități Arad

Monografii. Obiceiuri sociale la Secusigiu

Actualitatila, monografii, obiceiuri, secusigiu, sociale

Târgul şi piaţa Dincolo de schimbul de mărfuri, specific economiei de subzistenţă a ţăranilor, târgurile anuale şi pieţele săptămânale reprezentau şi reprezentă şi azi una din importantele ocazii de socializare, în care oamenii din satele învecinate au ocazia să se întâlnească, să comunice, să stabilească anumite legături. Un punct de întâlnire al oamenilor din satele aflate pe cursul inferior al Mureşului, pe malul sudic, era chiar târgul din Secusigiu, care, în perioada 1844 - 1940, s-a ţinut de trei ori pe an, în 25 ianuarie, 27 iulie şi 23 octombrie. Alături de acesta, în zonă, mai erau târgurile de la…

Citește mai mult