Ziarul electronic al arădenilor

Tag: secusigiu

Monografii. Comerțul la Secusigiu

Monografii. Comerțul la Secusigiu

Actualitati
Secusigenii s-au ocupat cu  comerţul încă din secolul al XIX-lea. Vindeau de toate: cereale, legume, fructe, atât în piaţa locală, cât şi în pieţele din Arad şi Timişoara. Astfel, între anii 1890-1896, făceau comerţ cu diferite produse Kristof Frisenhan, Jakob S. Klein, Johanna Klein, Sigmund Neu, soţia lui Josef Pireé, Herman Weisz, Ignatz Lefkovici făcea comerţ ambulant, iar negustor de lemne era Kécsa Döme. Tot în această perioadă deţineau băcănii în sat Jetti Perl&Kohn şi Peter Ritter, iar cârciumi Ladislau Agoston şi Athanas Petkov. În perioada interbelică făceau comerţ cu cereale Francisc Bechtold, Iosif Bechtold, Iosif Bauer. În anul 1936, erau înregistrați comercianții Eva Cica, Millich Conrad, Moşescu Petru. Costea Sofronie din Munar a fost pilar de cai. La 27 iulie 1937,
Monografii: Tradiţii de nuntă la Secusigiu

Monografii: Tradiţii de nuntă la Secusigiu

Actualitati
Odinioară, în familiile româneşti din Secusigiu, părinţii erau cei care hotărau căsătoria tinerilor. De obicei căsătoriile se făceau numai cu tineri din sat sau din Igiş şi Saravale. După ce găseau fata, părinţii feciorului trimiteau la părinţii fetei pe cineva din vecini sau nişte rude, care să pregătească peţitul. Aceştia explicau cam ce pretenţii au părinţii feciorului în legătură cu zestrea (cât pământ, ce mobilă, ce haine, câţi bani). După aceasta urma adevărata tocmă dintre părinţii feciorului şi cei ai fetei. Tocmeala putea avea loc în casa unei rude sau acasă la fată. Înţelegerea era pecetluită de căpară, adică de o sumă de bani, dată de părinţii feciorului, în semn că vor respecta înţelegerea. În caz că se răzgândeau, ei pierdeau această sumă. De asemenea, „cinara se dăruia cu
Monografii: Ocazii de socializare la Secusigiu

Monografii: Ocazii de socializare la Secusigiu

Actualitati
Târgul şi piaţa Dincolo de schimbul de mărfuri, specific economiei de subzistenţă a ţăranilor, târgurile anuale şi pieţele săptămânale reprezentau şi reprezintă şi azi una din importantele ocazii de socializare, în care oamenii din satele învecinate au ocazia să se întâlnească, să comunice, să stabilească anumite legături. Un punct de întâlnire al oamenilor din satele aflate pe cursul inferior al Mureşului, pe malul sudic, era chiar târgul din Secusigiu, care, în perioada 1844 - 1940, s-a ţinut de trei ori pe an, în 25 ianuarie, 27 iulie şi 23 octombrie. Alături de acesta, în zonă, mai erau târgurile de la Periam, Semlac şi Arad. „Givanul” Tot o formă de socializare era şi givanul, care se ţinea duminica şi la sărbători. Atunci, după masa de prânz, oamenii obişnuiau să se adune la col
Monografii: Casa tradiţională din Secusigiu

Monografii: Casa tradiţională din Secusigiu

Actualitati
Casa tradiţională din Secusigiu, județul Arad, a evoluat în timp, atât ca material de construcţie, cât şi ca aspect şi mod de amenajare a spaţiului. Cele mai vechi case, din prima vatră a satului, se numeau zamoiniţe şi au fost case semiîngropate în pământ. Abia din secolul al XVIII-lea, după eliberarea zonei de austrieci, oamenii au început să-şi construiască casele la suprafaţă. Multă vreme, ele au fost exclusiv din pământ bătut şi cu acoperişul în două ape, din trestie. Planul acestor case a fost elaborat la Viena, iar indicaţia a fost, conform ordinelor imperiale, să fie aşezate perpendicular pe stradă, la marginea curţii. Din 1900, alături de casele din pământ bătut sau din văiugă, care continuau să fie cele mai numeroase, au apărut şi primele case de cărămidă. Tot de la această d
Monografii: Carnavalul (Fasching) în Aradul Nou și la Secusigiu

Monografii: Carnavalul (Fasching) în Aradul Nou și la Secusigiu

Actualitati
Cuvântul Fasching, atestat la germani încă din 1283, îşi are originea în vaschang, o formă coruptă a lui fastnacht, cu înţelesul de timp de petrecere şi distracţie, în care erau practicate jocuri cu măşti. În această perioadă, în Aradul Nou se organizau seri de dans şi baluri, precum „Balul alb“ (Weissenball), la care domnişoarele erau îmbrăcate complet în alb, „Kanafas ball“ (jocuri cu mingea), „Balul agricutorilor“. Adeseori erau şi baluri improvizate numite Baluri la casă (Hausbälle). Perioada de distracţii se încheia cu îngroparea rituală a ierni, simbolizată de o păpuşă de paie, care era transportată de un alai de măşti, ce defilau pe străzi. În faţă mergea pe jos un om cu o cutie de tablă în care aduna bani. Urmau 12 cai, la două căruţe de patrulă şi la una ţigănească, acoperită
Monografii. Obiceiuri sociale la Secusigiu

Monografii. Obiceiuri sociale la Secusigiu

Actualitati
Târgul şi piaţa Dincolo de schimbul de mărfuri, specific economiei de subzistenţă a ţăranilor, târgurile anuale şi pieţele săptămânale reprezentau şi reprezentă şi azi una din importantele ocazii de socializare, în care oamenii din satele învecinate au ocazia să se întâlnească, să comunice, să stabilească anumite legături. Un punct de întâlnire al oamenilor din satele aflate pe cursul inferior al Mureşului, pe malul sudic, era chiar târgul din Secusigiu, care, în perioada 1844 - 1940, s-a ţinut de trei ori pe an, în 25 ianuarie, 27 iulie şi 23 octombrie. Alături de acesta, în zonă, mai erau târgurile de la Periam, Semlac şi Arad. Givanul Tot o formă de socializare era şi givanul, care se ţinea duminica şi la sărbători. Atunci, după masa de prânz, oamenii obişnuiau să se adune la colţu
Monografii: Portul popular din Secusigiu

Monografii: Portul popular din Secusigiu

Actualitati
Portul popular românesc din localitatea Secusigiu este unul de tip bănăţean, prezentând din punct de vedere etnografic carasteristici specifice Banatului de câmpie, şi anume subzonei Sânnicolaul Mare. Costumul femeiesc Costumul tradiţional femeiesc a fost compus iniţial din cămaşă, numită în localitate spăcel, poale, opreg/oprege, cotrânţă, brâu, brăciră, brusliuc sau burdic, cojoc de blană sau şubă. Spăcelul şi poalele erau făcute din pânză ţesută în casă. În sat au existat două croiuri la spăcel. Primul tip de spăcelul era croit dintr-o lăţime de pânză în faţă şi din două lăţimi în spate. Lateral erau introduşi doi clini de margine. Mânecile, prinse din gât, erau confecţionate din două lăţimi fiecare, ceea ce le conferea bogăţie şi eleganţă. La încheietura mâinii se termina cu fodori

Seară cultural – duhovnicească în Parohia Secusigiu

Religie
Preoții din cadrul cercului pastoral-misionar nr. 5 Vinga, coordonaţi de părintele Horea Ştefan, s-au întâlnit duminică, 28 februarie 2016, în Parohia Secusigiu, Protopopiatul Arad, păstorită de părintele coordonator. În cadrul întâlnirii, la început, s-a săvârşit slujba Vecerniei, la care au participat pe lângă preoţii din cercul pastoral misionar, părintele dr. Iustin Popovici, consilier cultural al Arhiepiscopiei Aradului, părintele Flavius Petcuț, protopopul Aradului şi părintele dr. Vasile Pop, de la Parohia Arad – Bujac și cadru didactic în cadrul Universității „Vasile Goldiș” din Arad. După slujirea Vecerniei, corul bisericii din Secusigiu, condus de domnul profesor Mircea Buta, fiu al satului, a prezentat un program de câteva cântări bisericești. În continuare, corul de copii al

Viceprimarul din Secusigiu, în stare de incompatibilitate

Actualitati
Viceprimarul comunei arădene Secusigiu, Gavril Petru Onu, se află în stare de incompatibilitate, conform Agenției Naționale de Integritate (ANI). Într-o informare făcută, marți, de ANI, se arată că Gavril Petru Onu se află în stare de incompatibilitate începând cu data de 27 iunie 2012, „întrucât deţine, simultan cu funcţia de viceprimar, şi funcţia de administrator al S.C. Alicante Const S.R.L. De asemenea, Onu Gavril Petru s-a aflat în stare de incompatibilitate şi în perioada 8 august 2011 - 19 aprilie 2013, deoarece a deţinut, simultan cu funcţia de viceprimar, şi funcţia de administrator al S.C. Pedro-Iby Constructimob S.R.L. „Persoana evaluată a încălcat, astfel, dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 61/2003“, a informat ANI. Conform art. 87, alin. (1), lit. d) ș