Ziarul electronic al arădenilor

Tag: tradiţii

Sărbătoare. Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Sărbătoare. Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Religie
Apostolii Petru şi Pavel (Paul, la catolici), patronii spirituali ai penitenciarelor, sunt sărbătoriţi la data de 29 iunie, ziua în care amândoi au murit, în timpul prigoanei creştine declanşate de Nero, sărbătoarea fiind denumită popular Sânpetru. Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, spre a se deosebi de modul de răstignire a lui Iisus. Pe locul unde a fost răstignit Sfântul Petru se află astăzi Basilica San Pietro din Vati
Monografii: Tradiţii de Sânziene în judeţul Arad

Monografii: Tradiţii de Sânziene în judeţul Arad

Actualitati
Sânzienele se serbează, în fiecare an, în 24 iunie, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. În credinţa populară, Sânzienele erau zâne bune, care umblau noaptea şi dădeau roadă holdelor. La Covăsânţ Ziua de Sânziene este prima sărbătoare de vară în calendarul popular. În această zi se fac cununiţe împletite din flori de sânziene cu drimoc sau cu usturoi şi măr dulce. Ele se pun în cuie pe peretele casei şi pe stâlpul de la poartă. În trecut, se făceau cununiţe şi pentru fiecare membru al familiei şi se aruncau pe casă şi pentru cel a cărei coroniţă cădea se considera că nu-i semn bun. Până la Sânziene era interzis să se taie mere cu cuţitul, „ca să nu bată piatra”. La Păuliş Sânzienele – Drăgaica (dezlegare la peşte) este sărbătoarea specifică fetelo
Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul sau Sânzienele – Tradiții și obiceiuri

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul sau Sânzienele – Tradiții și obiceiuri

Religie
Credincioşii ortodocşi sărbătoresc miercuri, 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul, sărbătoare cunoscută în popor şi ca Drăgaica sau Sânzienele, când a fost instituită, în urmă cu doi ani, şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea. Biserica Ortodoxă serbează de obicei ziua morţii sfinţilor, numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul făcând excepţie de la această regulă. Ei au privilegiul de a li se sărbători atât naşterea, cât şi alte evenimente din viaţa lor: Adormirea Maicii Domnului, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, Bunăvestirea, soborul Sfântului Ioan Botezătorul etc. Naşterea lui Ioan Botezătorul a avut loc cu şase luni înainte de cea a lui lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV - V, când se fixează de
Monografii: Obiceiuri și tradiții la Petriș

Monografii: Obiceiuri și tradiții la Petriș

Actualitati
Ca mai în toate satele românești și în satele de pe Valea Petrișului obiceiurile au ocupat un loc important în viața locuitorilor. Băbăruța Este un obicei prin care se invocă ploaia în anotimpurile secetoase, fiind atestat în toate ținuturile țãrii. În Moldova este cunoscut sub numele de „păpălugă”, „păpărugă”, „băbăludă”, „băbăruță”, în Transilvania și Banat „dodoloaie”, în Crișana „dodolițã”. Pe Valea Petrișului, în satul Corbești, termenul folosit este acela de „Băbăruță”. Se alege un fecior înfășurat peste cămașă cu ghirlande de frunze (iederă). Acesta va fi complet înfășurat în iederă și va primi numele de Băbăruță. Selecția are la bază criteriul purității, al nevinovăției, singura garanție deplină a eficienței ritualului. „Băbăruța“ este înconjurată de feciori și fete, toți purt
Monografii. Tradiţii de Rusalii în judeţul Arad

Monografii. Tradiţii de Rusalii în judeţul Arad

Actualitati
Rusaliile este o sărbătoare necreştină la origini, sărbătoarea rozelor la romani, numită „Rozarii”. Ulterior, peste ea s-a suprapus sărbătoarea creştină „Pogorârea Duhului Sfânt”, numită şi Cincezimea. Este o sărbătoare care are o dată mobilă, în funcţie de Paşti. La Covăsânţ La Rusalii se împodobeşte biserica cu frunze de stejar, iar pe jos se presară iarbă verde. În lunea de Rusalii se iese cu litia la holda de grâu, la troiţa din dealul Tornea şi se sfinţeşte dealul. Marţea se ţinea odinioară prin nelucrare pentru grindină. La Păuliş Pogorârea Sfântului Duh – Rusaliile constituie o sărbătoare împortantă din viaţa credincioşilor ortodocşi. A doua zi de Rusalii avea loc procesiunea de sfinţire a dealului şi a câmpului. Cele mai multe procesiuni au avut loc la coliba cioşilor (lâng
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Religie
Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în ziua de 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, al căror hram este purtat de numeroase biserici din ţară, incluzând Catedrala patriarhală. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1,8 milioane de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora. Mărturie stau şi numeroasele lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din străinătate, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt, de asemenea, ocrotitorii Catedralei patriarhale. Există pentru ziua de Constantin și Elena și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara care urmează să-și facă apariția. Astfe
Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Religie
În fiecare an, în prima vineri după Paşti, ortodocşii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Acesta este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul său în mântuirea oamenilor. Numele sărbătorii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor din apropierea Constantinopolului. Potrivit tradiţiei, Leon cel Mare, înainte de a ajunge împărat, se plimba într-o pădure din apropierea Constantinopolului,  unde întâlneşte un bătrân orb care îi cere să îi dea apă şi să îl ducă în cetate. Leon caută un izvor, dar nu găseşte. La un moment dat, o aude pe Maica Domnului care îi spune să pătrundă mai adânc în pădure şi să îi potolească setea orbului, precum să îi ungă şi ochii. Leon găseşte izvorul, îi dă orbului să bea din el şi îl spală pe faţă cu apa de acolo. Atunci are loc minunea -
Obiceiuri şi tradiţii în Vinerea Mare, ziua de mare doliu a întregii creştinătăţi

Obiceiuri şi tradiţii în Vinerea Mare, ziua de mare doliu a întregii creştinătăţi

Religie
Vinerea Mare, cunoscută şi ca Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi, o zi de post negru, pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Iisus Hristos, considerat de creştini Mântuitorul lumii. În această zi se face pomenire de sfintele şi mântuitoarele Patimi ale lui Iisus Hristos. Este ultima vineri din Postul Paştilor şi, potrivit tradiţiei, este o zi de post negru. Conform tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nici să foloseşti oţet, pentru că, pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele lui au fost udate cu oţet, potrivit crestinortodox.ro. Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se oficiază niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea S
Monografii: Tradiții în Joia și Vinerea Mare, în județul Arad

Monografii: Tradiții în Joia și Vinerea Mare, în județul Arad

Actualitati
La Covăsînț În trecut, în sat se zicea că ouăle vopsite în Joia Mare nu se stricau. De asemenea, lumânările aprinse în biserică, în Vinerea Mare, când se făcea mormântul Domnului, se duceau acasă şi dacă bătea piatra se aprindeau, ca să se oprească grindina. Aceleaşi puteri de apărare împotriva duhurilor rele le aveau şi lumânările aprinse la Înviere. Ele trebuiau îngrijite în fiecare casă fiindcă „era bune la toate celea”. La Șicula Încă din Joia Mare se înroşesc ouăle, care sunt mâncare secramentală în ziua de Paşti. În percepţia creştinilor se susţine că acestea sunt înroșite pentru că peste coşurile cu ouă a curs sângele lui Hristos, când mama lui Iisus le-ar fi dus în dar romanilor de la Golgota. Se mai crede că, ouăle înroşite sunt o dovadă a Înviieri Lui Hristos, deoarece, atu
Floriile – Tradiţii şi obiceiuri în Duminica Floriilor

Floriile – Tradiţii şi obiceiuri în Duminica Floriilor

Religie
Creştinii ortodocşi prăznuiesc, duminică, Floriile, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii oraşului şi întâmpinat cu frunze de palmier, şi fiind totodată sărbătoarea celor care poartă nume de flori. În duminica a şasea din postul Paştelui, cunoscută în popor şi ca Duminica Floriilor, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim. Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte, aşa-numita Săptămână Mare, de după cele 40 de zile de post. De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată d