Tag: superstiţii

May202023 by Actualități AradNo Comments

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în ziua de 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, al căror hram este purtat de numeroase biserici din ţară, incluzând Catedrala Patriarhală. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1,8 milioane de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora. Mărturie stau şi numeroasele lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din străinătate, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt, de asemenea, ocrotitorii Catedralei patriarhale. Există pentru ziua de Constantin și Elena și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara care urmează să-și facă apariția. Astfe

Feb282023 by Actualități AradNo Comments

Românii îşi aleg „baba“. Tradiţii şi superstiţii legate de zilele Babei Dochia

Din tara

Tradiţia spune că aşa cum ne este „baba“ pe care o alegem de 1 martie, aşa ne va merge tot anul. Sunt nouă babe care pot fi alese în perioada 1 - 9 martie. Conform credinţei populare, legenda Babelor este asociată cu Baba Dochia, responsabilă de venirea iernii. Începând cu 1 martie şi până pe 9 martie, aceasta începe să-şi lepede cojoacele, semn că vremea devine tot mai călduroasă. În calendarul străvechi anul începea odată cu prima zi a lunii martie, astfel că babele reprezintă un nou început, dar şi lupta dintre iarnă şi primăvară, fapt ce duce la o instabilitate crescută a vremii. „Baba“ se alege fie în funcţie de data naşterii, fie după dispoziţie. Dacă ziua de naştere este formată din două cifre acestea se adună. De exemplu 25, este 2+7, adică 9. Deşi semnificaţia „babelor“ s-a pi

Feb232023 by Actualități AradNo Comments

24 februarie – Ziua iubirii la români. Superstiții și tradiții legate de Dragobete

Din tara

În fiecare an, în data de 24 februarie, românii sărbătoresc ziua iubirii, Dragobetele. Lucrurile nu au fost mereu așa, iar pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti. În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Dragobetele cap de primăvară era divinitatea

Dec302022 by Actualități AradNo Comments

Superstiţii de Anul Nou la români

Din tara

Superstiţiile sunt respectate la români din moşi strămoşi. Unele dintre cele mai cunoscute sunt legate de bani, noroc şi belşug. În noaptea dintre ani, se spune că e bine să ai bani în buzunar, dar şi că nu este bine să dăm bani pe 31 decembrie şi 1 ianuarie, ca să nu rămânem fără bani tot anul ce vine. În unele zone ale ţării, femeile coc o pâine în care ascund bani, iar cel care găseşte monedele va avea noroc de bani tot anul. Se consideră că e bine să avem vâsc pe masă, în noaptea de Revelion, pentru noroc. O altă superstiţie legată de belşug, pe care mulţi o şi respectă, spune că este bine ca prima persoana care intră în casă în prima zi a Anului Nou să fie un bărbat brunet (se spune că blonzii şi roşcaţii sunt aducători de ghinion, iar femeile de asemenea). Musafirul trebuie să i

Dec232022 by Actualități AradNo Comments

Crăciunul în România – tradiţii şi superstiţii

Actualitati

Crăciunul este, pe lângă o sărbătoare creştină, o perioadă a unor tradiţii şi superstiţii transmise din generaţie în generaţie. Colindul, scenetele cu motive religioase şi mesele bogate sunt nelipsite în toate colţurile României, în special la sat, acolo unde obiceiurile se păstrează mai bine. Sărbătoarea Crăciunului înseamnă, la nivel mai general, timp petrecut cu familia, petreceri, cadouri, bucurie, însă există unele obiceiuri care variază în funcţie de ţară şi de istoria fiecărui popor. Lingviştii nu s-au pus de acord cu privire la originea cuvântului „Crăciun“. Unii spun că ar fi moştenit din latinescul „creationem“, „creaţie“ sau „naştere“, alte izvoare istorice sugerează că la originea sa se află un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei. Alţi specialişt

Jul192022 by Actualități AradNo Comments

Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Religie

Sfântul Ilie este pomenit în data de 20 iulie în fiecare an. El este celebrat ca fiind un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme secetoasă. Sfântul și marele proroc Ilie, a primit de la Dumnezeu darul de a deschide și închide Cerurile. Ilie, care în limba română înseamnă „Al cărui Dumnezeu el este“, a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament. Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr., în ținutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoți. Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și se duse la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace care primi plata ospitalității sale prin faptul că pe toată perioada secetei covata cu făină și ule

Oct192019 by Actualități AradNo Comments

Monografii: Superstiții și credințe populare pe Valea Petrișului

Actualitati

Ca în mai toate satele românești, și în satele de pe Valea Petrișului superstițiile au ocupat un loc important în viața locuitorilor. Mulți mai cred încă în superstiții și de aceea în viața lor descântecele au avut și încă mai au un rol important. Descântatul Locuitorii de aici, mai ales cei din Roșia-Nouă și Obârșia, cred încă în descântece. Unii dintre ei cred cî un copil mic este cel mai expus deochiului (...). Dacă un copil este grăsuț și frumușel, cum este privit lung de cineva, mai ales de o persoană rea de ochi sau de una cu ochii negri și cu sprâncene îmbinate și nu va zice „să nu-i fie de deochi”, atunci copilul se deoache. Mijloacele folosite contra deochiului sunt stinsul cărbunilor și descântecele de deochi. Orice mamă care presupune cã micuțul ei copil este deochiat, va

Mar192019 by Actualități AradNo Comments

Echinocțiul de primăvară 2019. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Actualitati

Echinocţiul de primăvară, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, se va produce, în acest an, miercuri, 20 martie, la ora 23.58 (ora României). De la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când este solstițiul de vară. Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. A

Feb12019 by Actualități AradNo Comments

Ziua Ursului – tradiții, obiceiuri și superstiții

Life

Conform tradiției, ziua Ursului, Stretenia sau Întâmpinarea Domnului este ziua în care se întâmpină iarna cu primăvara. Se spune din bătrâni că, în această zi, 2 februarie, de Stretenie, ursul va ieși din bârlog și, cu acest prilej, se pot face previziuni meteorologice importante. Astfel, în ziua de Stretenie, ursul iese din peștera sa și joacă de jur-împrejur. Dacă afară e soare și ursul își vede umbra atunci se va speria, se va întoarce în bârlog și va mai sta acolo încă șase săptămâni, pentru că atât va mai ține iarna. Dacă însă ursul nu-și va vedea umbra, în ziua de Stretenie, atunci va rămâne afară și iarna se va întrerupe, iar primăvara urmează să se apropie. Se mai zice despre Stretenie că este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naște sau cine face nuntă în această zi

Nov242018 by Actualități AradNo Comments

Monografii: Interpretarea semnelor şi superstiţii, în Aradul Nou

Actualitati

Populaţia cartierului Aradul Nou se folosea de următoarele interpretări: Dacă cocoşii cântă extraordinar de tare, vine acuşi ploaia. Dacă păsările se adună stoluri pe străzi, în curând are să vină frig năprasnic. Strănutul lunea: în cursul săptămânii vei primi un cadou. Strănutul marţea: semn de pace. Strănutul miercurea: speranţă într-o mărturisire de dragoste. Strănutul joia: supărare în gospodărie sau la rude. Strănutul vinerea: suferinţă. Strănutul sâmbăta: tristeţe. Strănutul duminica: cheltuială. Mâncărime a ochiului drept: înseamnă că vei vedea bucurie, la ochiul stâng prevesteşte că vei vedea necaz. Sunetele în urechea dreaptă prevestesc auzirea unei veşti bune, zgomotele în urechea stângă preced veşti proaste. Visul din noaptea în care se doarme pentru prima oară într-o