Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

24 februarie – Ziua iubirii la români. Superstiții și tradiții legate de Dragobete

24 februarie – Ziua iubirii la români. Superstiții și tradiții legate de Dragobete

În fiecare an, în data de 24 februarie, românii sărbătoresc ziua iubirii, Dragobetele. Lucrurile nu au fost mereu așa, iar pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti. În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al…
Citește mai mult
Obiceiuri de Anul Nou la români

Obiceiuri de Anul Nou la români

În ultima zi a anului vechi şi în prima a celui nou, datina românească este marcată de simboluri, colinde şi obiceiuri păgâne. În Muntenia se umblă cu capra, în Moldova cu ursul, „mascaţii“ sunt în Bucovina, iar în noaptea dintre ani se pun vâsc, struguri şi smochine pe masă, pentru belşug. În "Calendarul săteanului pe anul comun 1918”, gospodarii erau sfătuiţi că "sălata şi alte legumi, dacă e neaua puţină, se acoperă cu frunză ori cotori de buruieni”. Perioada cuprinsă între Crăciun şi Bobotează a amestecat vechi sărbători păgâne (Dionisiacele câmpeneşti, Brumulia, Saturnalia, Dies natalis Salis invictis) reinterpretate în perspectivă…
Citește mai mult
Superstiţii de Anul Nou la români

Superstiţii de Anul Nou la români

Superstiţiile sunt respectate la români din moşi strămoşi. Unele dintre cele mai cunoscute sunt legate de bani, noroc şi belşug. În noaptea dintre ani, se spune că e bine să ai bani în buzunar, dar şi că nu este bine să dăm bani pe 31 decembrie şi 1 ianuarie, ca să nu rămânem fără bani tot anul ce vine. În unele zone ale ţării, femeile coc o pâine în care ascund bani, iar cel care găseşte monedele va avea noroc de bani tot anul. Se consideră că e bine să avem vâsc pe masă, în noaptea de Revelion, pentru noroc. O…
Citește mai mult
Monografii: Tezaurul de denari republicani romani de la Bârsa

Monografii: Tezaurul de denari republicani romani de la Bârsa

În anul 1862, la Bârsa, pe Valea Inicului, pârâu afluent al Văii Hodişului, a fost descoperit un imens tezaur monetar ce conţinea piese de argint, din care se cunosc denari romani republicani din perioada anilor 149-48/47 a.Hr.15 Despre acest tezaur, literatura numismatică românească nu poseda până acum date precise. Doar J. Winkler, sprijinindu-se pe o informaţie din monografia istorică a judeţului Arad de S. Marki, arată că la „Bârzeşti” (în fosta regiune Arad) s-au găsit peste 1000 monede romane republicane şi imperiale dar „informaţiile nu sunt precise”. De fapt, 21 monede din acest tezaur erau bine cunoscute specialiştilor încă din anul…
Citește mai mult

Antreprenorii români şi denumirile trăsnite ale propriilor firme

„Ultimul Neuron SRL“, „Zmeul Zmeilor SRL“ sau „Prăpastia SRL“, sunt doar câteva dintre cele mai creative denumiri de firme înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), analizate de către specialiştii de la KeysFin. Conform cercetării, românii sunt extrem de inventivi atunci când vine vorba de a-şi denumi afacerea, iar cei mai mulţi aspiră la afaceri serioase, motiv pentru care vor să-şi asigure, încă din denumire, aspiraţiile profesionale. Aşa s-a ajuns ca peste 22.000 de firme să includă denumirea de Trans, Impex (17.702), Construct (17.582), Consulting (11.339), Group/Grup (10.443), Invest (9.210), Euro (7.322), Top (peste 5.122), International/Internaţional (5.084) sau Business (4.714). După cifra de afaceri, lideri sunt companiile care includ în…
Citește mai mult

Studiu: peste jumătate dintre români afirmă că au redescoperit România ca destinaţie turistică în 2018. Iată ce ar trebui să vizitezi anul acesta dacă beneficiezi de vouchere de vacanţă

România prinde tot mai mult teren ca destinaţie de vacanţă, fapt datorat şi introducerii sistemului de vouchere care le-a permis românilor să călătorească mai mult în 2018. Peste 84% dintre salariaţi s-au declarat foarte mulţumiţi şi mulţumiţi de acestă iniţiativă menită să dea un suflu proaspăt turismului intern. Cel puţin aşa arată un studiu privind impactul macroeconomic al voucherelor de vacanţă realizat de Consiliul Naţional al  Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România. Peste 1.2 milioane de bugetari au beneficiat în 2018 de tichete de vacanţă în valoare nominală de 1.450 lei, suma totală plătită pentru aceştia fiind de aproximativ 370…
Citește mai mult

Evoluția turiştilor români: De la mâncare la pachet, la vacanţe all inclusive rafinate

Comportamentul turiştilor români s-a modificat drastic, astfel că, în ultimii 21 de ani, pretenţiile acestora legate de confortul în vacanţă au crescut foarte mult. Dacă în urmă cu peste două decenii, românii plecau în vacanţe cu autocarul, dormeau în hoteluri ieftine şi îşi luau borcane cu mâncare în bagaje, în prezent, caută mai ales vacanţe all inclusive în hoteluri de 4 şi 5 stele şi destinaţii în toată lumea, din Turcia până în China şi din Thailanda până în Cuba ori Republica Dominicană, arată o analiză Christian Tour, dată publicităţii la 21 de ani de la apariţia pe piaţă a…
Citește mai mult

Studiu: Mai mult de jumătate dintre români doresc să lucreze în altă ţară

Circa 55% dintre români şi-au exprimat dorinţa de a lucra în străinătate, iar cei mai mulţi dintre respondenţii români care şi-ar dori să lucreze într-o altă ţară au sub 30 de ani şi au studii superioare, conform unui studiu realizat la nivel internaţional de către Bestjobs şi The Boston Consulting Group. Astfel, România se află pe acelaşi palier cu state precum Austria, Germania, Italia, Irlanda, Belgia sau Danemarca în ceea ce priveşte dorinţa de mobilitate a forţei de muncă, între 50% şi 60% dintre respondenţi. „În ceea ce priveşte top 10 ţări unde şi-ar dori să lucreze, românii au ales…
Citește mai mult
Cuvinte grele la români: „De morţi, numai de bine”

Cuvinte grele la români: „De morţi, numai de bine”

Căutând să aflu cât mai multe despre moartea lui Anthony Bourdain, am dat şi peste nişte site-uri care permiteau comentarii ale cititorilor. (În paranteză fie spus, acest mod de a stimula – controversat şi discutabil – apetitul natural al oamenilor pentru comunicare mi se pare unul din lucrurile pozitive ale revoluţiei IT. Dacă n-ar face altceva decât să ne stimuleze cheful de a articula nişte idei şi de a le lansa către ceilalţi şi tot se cheamă că ne ajută să nu uităm să rotunjim sunetele în cuvinte. Iar acolo unde mai există cuvinte, există speranţă). O ştie tot românul…
Citește mai mult
Niște gânduri. Legea la români (1)

Niște gânduri. Legea la români (1)

Cu mai mulți ani în urmă, a fost adoptată legea care interzice folosirea telefonului mobil în timpul conducerii unui autovehicul. Între timp, tot mai mulți producători de automobile au găsit soluții pentru a instala kituri „hands-free”, iar în magazine se găsesc astfel de kituri la prețuri infime. Smartphon-urile au, toate, aplicații care fac posibile convorbiri fără să fie nevoie să iei mâinile de pe volan. Cu toate astea, în scumpa noastră țărișoară, nimeni, sau aproape nimeni, nu o respectă. Mai mult, vorbitul – sau, și mai rău, „text”-uitul – la telefonul celular a devenit un semn distinctiv al unei anumite…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.