Ziarul electronic al arădenilor

Tag: obiceiuri

Tradiţii şi obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului: Ce se întâmplă de Sântămaria Mare

Tradiţii şi obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului: Ce se întâmplă de Sântămaria Mare

Religie
Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc, la data de 15 august, Adormirea Maicii Domnului, marcând, potrivit tradiţiei creştine, ziua în care Fecioara Maria s-a mutat din viaţa pământească la cer. Sfânta Maria a fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil de trecerea ei la cele veşnice, iar ea s-a bucurat şi s-a rugat pe Muntele Măslinilor şi copacii s-au aplecat în faţa ei. Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Înălţarea Fecioarei. În conformitate cu Sfânta Tradiţie, Maica Domnului a murit ca orice fiinţă omenească, "adormind", aşa cum indică şi numele sărbătorii. Apostolii, care erau răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia la neamuri, au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment, fiind
Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Religie
Sfântul Ilie este pomenit în data de 20 iulie în fiecare an. El este celebrat ca fiind un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme secetoasă. Sfântul și marele proroc Ilie, a primit de la Dumnezeu darul  de a deschide și închide Cerurile. Ilie, care în limba română înseamnă „Al cărui Dumnezeu el este“, a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament. Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr., în ținutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoți. Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și se duse la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace care primi plata ospitalității sale prin faptul că pe toată perioada secetei covata cu făină și ule
Sărbătoare. Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Sărbătoare. Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Religie
Apostolii Petru şi Pavel (Paul, la catolici), patronii spirituali ai penitenciarelor, sunt sărbătoriţi la data de 29 iunie, ziua în care amândoi au murit, în timpul prigoanei creştine declanşate de Nero, sărbătoarea fiind denumită popular Sânpetru. Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, spre a se deosebi de modul de răstignire a lui Iisus. Pe locul unde a fost răstignit Sfântul Petru se află astăzi Basilica San Pietro din Vati
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Religie
Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în ziua de 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, al căror hram este purtat de numeroase biserici din ţară, incluzând Catedrala Patriarhală. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1,8 milioane de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora. Mărturie stau şi numeroasele lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din străinătate, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt, de asemenea, ocrotitorii Catedralei patriarhale. Există pentru ziua de Constantin și Elena și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara care urmează să-și facă apariția. Astfe
Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Religie
În fiecare an, în prima vineri după Paşti, ortodocşii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Acesta este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul său în mântuirea oamenilor. Numele sărbătorii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor din apropierea Constantinopolului. Potrivit tradiţiei, Leon cel Mare, înainte de a ajunge împărat, se plimba într-o pădure din apropierea Constantinopolului,  unde întâlneşte un bătrân orb care îi cere să îi dea apă şi să îl ducă în cetate. Leon caută un izvor, dar nu găseşte. La un moment dat, o aude pe Maica Domnului care îi spune să pătrundă mai adânc în pădure şi să îi potolească setea orbului, precum să îi ungă şi ochii. Leon găseşte izvorul, îi dă orbului să bea din el şi îl spală pe faţă cu apa de acolo. Atunci are loc minunea -
Sâmbăta Mare, ultima zi de pregătire a Paştilor. Tradiţii şi obiceiuri

Sâmbăta Mare, ultima zi de pregătire a Paştilor. Tradiţii şi obiceiuri

Actualitati
În ultima zi a Săptămânii Patimilor, creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a lui Iisus Hristos, se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Mântuitor pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc pentru slujba de Înviere. Seara, lumea porneşte spre biserică, la slujba de Înviere. La miezul nopţii, preotul cheamă să se ia lumină, spunând: “Veniţi sa luaţi Lumină!”, iar credincioşii îşi aprind lumânările şi transmit mai departe lumina. La plecarea spre casă, fiecare credincios duce în căminul său lumânarea aprinsă la Înviere. Oamenii obişnuiesc să meargă şi la cimitir la căpătâiul morţilor familiei şi să se aprindă şi acolo lumânări, ca şi cei trecuţi dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului. Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor. În această zi se taie mielu
Floriile – Tradiţii şi obiceiuri în Duminica Floriilor

Floriile – Tradiţii şi obiceiuri în Duminica Floriilor

Religie
Creştinii ortodocşi prăznuiesc, duminică, Floriile, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii oraşului şi întâmpinat cu frunze de palmier, şi fiind totodată sărbătoarea celor care poartă nume de flori. În duminica a şasea din postul Paştelui, cunoscută în popor şi ca Duminica Floriilor, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim. Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte, aşa-numita Săptămână Mare, de după cele 40 de zile de post. De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată d
Sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. Obiceiuri şi tradiţii pentru spor şi sănătate

Sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. Obiceiuri şi tradiţii pentru spor şi sănătate

Religie
Creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc în ziua de 2 februarie sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. În popor, praznicul este cunoscut sub denumirea de Stretenia şi cinsteşte ziua aducerii pruncului Dumnezeiesc la Templul din Ierusalim de sfânta lui mamă şi de dreptul Iosif. Maria şi Iosif l-au adus la Ierusalim, în Biserica lui Dumnezeu, pe pruncul Iisus. Conform tradiţiei, întâiul născut de parte bărbătească era închinat lui Dumnezeu, când se împlineau 40 de zile de la naştere. Cu acest prilej, la Templu, se împlinea şi ritualul de curăţire a mamei după naştere. În zilele noastre, se săvârşeşte întocmai procesiunea intrării pruncului în biserică, aşezarea lui în faţa uşilor împărăteşti şi împărtăşirea mamei cu Sfintele Taine. Pentru spor şi sănătate, în această zi de sărbătoare, cred
Monografii: Obiceiuri de Bobotează în județul Arad

Monografii: Obiceiuri de Bobotează în județul Arad

Actualitati
Boboteaza sau Epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de credincioșii ortodocși și catolici. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. La Covăsînț La Covăsânţ, mai demult, la Bobotează, când cânta părintele Iordanul şi trăgea clopotul la biserică, unii, care se pricepeau, citeau semnele vremii. Ei erau atenţi mai ales din ce direcţie suflă vântul, dacă suflă dă cătă Mureş, dă cătă Şiria sau dă cătă deal, şi în funcţie de acesta ştiau cum va fi Anul. De asemenea, în perioada interbelică, era obiceiul să umble copii prin sat cu „Ciuralexa”. În fiecare gospodărie sunau din clopoţei, făcând mare larmă şi strigând: „Ciuralexa – lexa/C-a murit Alexa/P-o scândură veche/D-zeu să-l ierte”. Obiceiul, atestat atât în Moldova, cât şi în Tr
Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Religie
Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul. Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele