Ziarul electronic al arădenilor

Tag: obiceiuri

Monografii. Obiceiuri în postul Crăciunului, în județul Arad

Monografii. Obiceiuri în postul Crăciunului, în județul Arad

Actualitati
Postul Crăciunului a început în 15 noiembrie și dureaza până în ziua de Crăciun. Este un interval de curățare sufletească și trupească în care nu se mai organizau nunți, baluri, joc duminical iar oamenii renunțau la mâncarea de dulce. La Șicula De când începea postul oamenii corindau seara. În săptămâna Crãciunului femeile făceau curățenie mare în casă. Odinioară văruiau, murluiau. De asemenea se fãcea mai multă pâine, fiindcă între Crăciun și Bobotează nu se cocea, fiindcă se credea că este păcat. Tot acum se coceau și colacii care urmau să se dea colindătorilor. La Chișineu Criș Din data de 15 noiembrie, timp de şase săptămâni se desfăşoară postul Crăciunului, perioadă în care sunt interzise nunţile, petrecerile şi jocurile. Postul încetează a doua zi de Crăciun, când se dezleagă
Sfântul Dumitru anunţă cum va fi iarna. Tradiții și obiceiuri pentru această zi

Sfântul Dumitru anunţă cum va fi iarna. Tradiții și obiceiuri pentru această zi

Religie
În credinţa populară, anul este împărţit în două anotimpuri: vară şi iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe „încuie” iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Există credinţa că, în ziua Sf. Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii. Data prăznuirii Sf. Dumitru se datorează faptului că moaştele sale au fost aduse la Tesalonic într-o zi de 26 octombrie. În ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, se aprind focuri, peste care sar copii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii. După ce focul este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca aceasta să primească putere de a rodi. Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în
Tradiţii şi obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului: Ce se întâmplă de Sântămaria Mare

Tradiţii şi obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului: Ce se întâmplă de Sântămaria Mare

Religie
Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc, la data de 15 august, Adormirea Maicii Domnului, marcând, potrivit tradiţiei creştine, ziua în care Fecioara Maria s-a mutat din viaţa pământească la cer. Sfânta Maria a fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil de trecerea ei la cele veşnice, iar ea s-a bucurat şi s-a rugat pe Muntele Măslinilor şi copacii s-au aplecat în faţa ei. Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Înălţarea Fecioarei. În conformitate cu Sfânta Tradiţie, Maica Domnului a murit ca orice fiinţă omenească, "adormind", aşa cum indică şi numele sărbătorii. Apostolii, care erau răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia la neamuri, au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment, fiind
Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Religie
Sfântul Ilie este pomenit în data de 20 iulie în fiecare an. El este celebrat ca fiind un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme secetoasă. Sfântul și marele proroc Ilie, a primit de la Dumnezeu darul  de a deschide și închide Cerurile. Ilie, care în limba română înseamnă „Al cărui Dumnezeu el este“, a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament. Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr., în ținutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoți. Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și se duse la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace care primi plata ospitalității sale prin faptul că pe toată perioada secetei covata cu făină și ule
Sărbătoare. Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Sărbătoare. Sfinţii Petru şi Pavel, tradiții și obiceiuri

Religie
Apostolii Petru şi Pavel (Paul, la catolici), patronii spirituali ai penitenciarelor, sunt sărbătoriţi la data de 29 iunie, ziua în care amândoi au murit, în timpul prigoanei creştine declanşate de Nero, sărbătoarea fiind denumită popular Sânpetru. Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia în Ierusalim, în Iudeea şi în Antiohia, unde membrii bisericii s-au numit pentru prima dată creştini, iar apoi în Pont, Galatia, Capadocia, Asia Mică şi Bitinia. Conform tradiţiei, Petru a ajuns la Roma, unde a format biserica de acolo. Sfântul Apostol Petru a sfârşit muceniceşte în capitala Imperiului Roman, fiind răstignit cu capul în jos, la cererea sa, spre a se deosebi de modul de răstignire a lui Iisus. Pe locul unde a fost răstignit Sfântul Petru se află astăzi Basilica San Pietro din Vati
Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul sau Sânzienele – Tradiții și obiceiuri

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul sau Sânzienele – Tradiții și obiceiuri

Religie
Credincioşii ortodocşi sărbătoresc miercuri, 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul, sărbătoare cunoscută în popor şi ca Drăgaica sau Sânzienele, când a fost instituită, în urmă cu doi ani, şi Ziua Universală a Iei, marcată de comunităţile româneşti din toată lumea. Biserica Ortodoxă serbează de obicei ziua morţii sfinţilor, numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul făcând excepţie de la această regulă. Ei au privilegiul de a li se sărbători atât naşterea, cât şi alte evenimente din viaţa lor: Adormirea Maicii Domnului, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, Bunăvestirea, soborul Sfântului Ioan Botezătorul etc. Naşterea lui Ioan Botezătorul a avut loc cu şase luni înainte de cea a lui lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV - V, când se fixează de
Monografii: Obiceiuri și tradiții la Petriș

Monografii: Obiceiuri și tradiții la Petriș

Actualitati
Ca mai în toate satele românești și în satele de pe Valea Petrișului obiceiurile au ocupat un loc important în viața locuitorilor. Băbăruța Este un obicei prin care se invocă ploaia în anotimpurile secetoase, fiind atestat în toate ținuturile țãrii. În Moldova este cunoscut sub numele de „păpălugă”, „păpărugă”, „băbăludă”, „băbăruță”, în Transilvania și Banat „dodoloaie”, în Crișana „dodolițã”. Pe Valea Petrișului, în satul Corbești, termenul folosit este acela de „Băbăruță”. Se alege un fecior înfășurat peste cămașă cu ghirlande de frunze (iederă). Acesta va fi complet înfășurat în iederă și va primi numele de Băbăruță. Selecția are la bază criteriul purității, al nevinovăției, singura garanție deplină a eficienței ritualului. „Băbăruța“ este înconjurată de feciori și fete, toți purt
Monografii: Obiceiuri din viața comunității de la Nadăș

Monografii: Obiceiuri din viața comunității de la Nadăș

Actualitati
Pe lângă tradiţiile legate în principal de sărbătorile religioase de peste an, la Nadăş găsim şi obiceiuri care au legătură cu anumite situaţii sau evenimente din viaţa comunităţii sau a locuitorilor. Paparudele În trecut, în verile secetoase, se apela uneori la paparude. De regulă, femeile ţigănci din sat îşi puneau peste haine frunze de căptălan (brustur) şi porneau din casă-n casă, iar gazdele aruncau apă din fântână pe ele, în timp ce paparudele cântau: „Dădăloaie, loaie Doamne dă să ploaie Ploiţă curată De la Domnul dată Prin nori strecurată“. Gospodarii le răsplăteau cu alimente, pâine şi slănină. Culesul țarinii și plata cioșilor Un obicei interesant era legat de „culesul ţarinii” şi plata cioşilor (paznicilor) de câmp. Nădăşenii (care aveau pământ în ţarină) alegeau doi
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Religie
Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în ziua de 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, al căror hram este purtat de numeroase biserici din ţară, incluzând Catedrala patriarhală. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1,8 milioane de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora. Mărturie stau şi numeroasele lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din străinătate, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt, de asemenea, ocrotitorii Catedralei patriarhale. Există pentru ziua de Constantin și Elena și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara care urmează să-și facă apariția. Astfe
Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Religie
În fiecare an, în prima vineri după Paşti, ortodocşii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Acesta este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul său în mântuirea oamenilor. Numele sărbătorii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor din apropierea Constantinopolului. Potrivit tradiţiei, Leon cel Mare, înainte de a ajunge împărat, se plimba într-o pădure din apropierea Constantinopolului,  unde întâlneşte un bătrân orb care îi cere să îi dea apă şi să îl ducă în cetate. Leon caută un izvor, dar nu găseşte. La un moment dat, o aude pe Maica Domnului care îi spune să pătrundă mai adânc în pădure şi să îi potolească setea orbului, precum să îi ungă şi ochii. Leon găseşte izvorul, îi dă orbului să bea din el şi îl spală pe faţă cu apa de acolo. Atunci are loc minunea -