Ziarul electronic al arădenilor

Tag: sfântul

Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Religie
Sfântul Ilie este pomenit în data de 20 iulie în fiecare an. El este celebrat ca fiind un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme secetoasă. Sfântul și marele proroc Ilie, a primit de la Dumnezeu darul  de a deschide și închide Cerurile. Ilie, care în limba română înseamnă „Al cărui Dumnezeu el este“, a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament. Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr., în ținutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoți. Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și se duse la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace care primi plata ospitalității sale prin faptul că pe toată perioada secetei covata cu făină și ule
Sfântul Gheorghe, o sărbătoare cu multe tradiții, superstiții și obiceiuri

Sfântul Gheorghe, o sărbătoare cu multe tradiții, superstiții și obiceiuri

Religie
Ziua de 23 aprilie, în calendarul ortodox, este marcată ca ziua Sfântului Gheorghe, o sărbătoare foarte importantă pentru creștin-ortodocși.   Ca în mai toate sărbătorile creștine și în această zi sunt păstrate, mai ales la sate, o serie de tradiții, superstiții și obiceiuri. Ca semn de sărbătoare, în ziua Sfântului Gheorghe, creștinii pun la porțile caselor crenguțe de fag, brazde cu iarbă verde sau  smocuri de iarbă în stâlpii de susținere ai porților. Se spune, din bătrâni, că Sfântul Gheorghe, când vine, își leagă calul de un stâlp al porții și paște iarba. Animalele, pentru a fi ferite de farmece, vrăjitorii și boli, sunt protejate cu crenguțe de leuștean puse la intrarea în grajduri. Obiceiul de a pune crenguțe de fag și iarbă verde la porți are o dublă semnificație. Pe de o pa
Boboteaza şi Sf. Ioan, sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului

Boboteaza şi Sf. Ioan, sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului

Religie
Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscută şi sub denumirile „Arătarea Domnului“ sau „Epifania“, şi ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos. Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, de aceea Biserica mai numeşte Boboteaza şi "Arătarea Domnului", "Dumnezeiasca Arătare" sau "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă şi înseamnând "arătare", "descoperire", "revelare". De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin. După mersul cu Ajunul de Crăciun, cu uratul de Anul Nou, copiii mergeau cu "Chiralesa" de Bobotează, dar în unel
Sfântul Vasile, păzitor de duhuri rele, serbat în prima zi a noului an

Sfântul Vasile, păzitor de duhuri rele, serbat în prima zi a noului an

Religie
Sfântul Vasile, unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari, considerat păzitor de duhuri rele, este serbat în prima zi din noul an, când, potrivit tradiţiei, dacă ninge, anul va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi. Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadociei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit cunoştinţele învăţând în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie. A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul
Sfântul Ştefan, ocrotitor al bolnavilor, serbat în a treia zi de Crăciun

Sfântul Ştefan, ocrotitor al bolnavilor, serbat în a treia zi de Crăciun

Religie
Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir al Bisericii, este serbat pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, existând credinţa că acesta îi ajută pe bolnavi şi pe cei care se judecă de multă vreme, dar şi că în această zi persoanele certate trebuie să se împace. O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfăţişează pe acest martir, sfântul ajutându-i pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane. În tradiţie se mai spune că pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă. În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dram
Sfântul Nicolae. Tradiţii şi obiceiuri din România şi alte ţări

Sfântul Nicolae. Tradiţii şi obiceiuri din România şi alte ţări

Life
Sfântul Nicolae se sărbătoreşte în ziua 6 decembrie. În această zi, copiii aşteaptă cadouri în ghetuţe de la Moş Nicolae, însă cei obraznici ar putea primi doar o nueluşă. Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost investit de religia ortodoxă Sfântul Nicolae îi dă dreptul să intervină în acest fel în educația copiilor. Povestea lui Moș Crăciun începe cu un bătrân numit Sfântul Nicolae, episcopul din Myra. Se spune că el posedă puteri magice și a murit în 340 a.H. și a fost îngropat în Myra. Târziu, în secolul XI, soldații religioși din Italia au luat rămășițele sfântului cu ei înapoi în Italia. Ei au construit o biserică în memoria lui, în Ari, un oraș port din sudul Italiei. Curând, pelerinii creștini din toată lumea au venit să viziteze Biserica Sfântului Nicolae, potrivit wikiped
Sfântul Andrei. Noaptea când apar strigoii, se fac farmece şi fetele nemăritate pot să îşi afle ursitul

Sfântul Andrei. Noaptea când apar strigoii, se fac farmece şi fetele nemăritate pot să îşi afle ursitul

Religie
Noaptea ce precedă ziua Sfântului Andrei - unul dintre apostolii lui Iisus, creştinătorul neamului românesc - este asociată în tradiţia populară cu strigoi, farmece de dragoste, ghicirea ursitului şi prezicerea rodniciei anului care vine, marcând totodată debutul sărbătorilor de iarnă. Credincioşii îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul neamului românesc, el fiind numit „Cel dintâi chemat“, întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat, ziua fiind totodată Sărbătoare Bisericească Naţională. Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei (nume care derivă din cuvântul grecesc Andreas, care înseamnă „viteaz“ sau „bărbătesc“) apare, deopotrivă, pe 30 noiembrie în calendarul ortodox, romano-catolic, lutheran şi anglican. În Scoţia, însă, el figurează în zi
Sfântul Dumitru anunţă cum va fi iarna. Tradiții și obiceiuri pentru această zi

Sfântul Dumitru anunţă cum va fi iarna. Tradiții și obiceiuri pentru această zi

Religie
În credinţa populară, anul este împărţit în două anotimpuri: vară şi iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe „încuie” iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Există credinţa că, în ziua Sf. Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii. Data prăznuirii Sf. Dumitru se datorează faptului că moaştele sale au fost aduse la Tesalonic într-o zi de 26 octombrie. În ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, se aprind focuri, peste care sar copii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii. După ce focul este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca aceasta să primească putere de a rodi. Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în
Tradiţii străvechi şi noi despre Sfântul Valentin

Tradiţii străvechi şi noi despre Sfântul Valentin

Life
Pentru tinerii din multe ţări de pe mapamond, 14 februarie a devenit sărbătoarea Îndrăgostiţilor. Cei care au îndrăgit această tradiţie, au dorit să afle istoria sa şi cine este Sfântul Valentin, patronul îndrăgostiţilor. Sfântul Valentin, un sfânt al creştinilor romano-catolici Sfântul Valentin a trăit în secolul al III-lea în Italia şi era episcop în localitatea Interamna (Terni din zilele noastre) în timpul împăratului Claudius al II-lea, care a domnit peste vastul imperiu roman între anii 268-270. Legenda despre Sfântul Valentin menţionează din ce cauză a apărut conflictul dintre împărat şi episcopul Valentin. Claudiu al II-lea era un împărat viteaz, împătimit să poarte războaie şi să-şi învingă rivalii. De aceea, el voia să aibă o armată puternică. Preocupat de această strategie,
Sfântul Sava al Serbiei, sărbătorit de credincioșii ortodocși sârbi din Arad

Sfântul Sava al Serbiei, sărbătorit de credincioșii ortodocși sârbi din Arad

Religie
Duminică, 27 ianuarie 2019, clericii și credincioşii ortodocşi sârbi din Arad l-au prăznuit pe Sfântul Sava Nemanja, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe, întemeietorul şcolilor sârbeşti, al statalităţii şi al diplomaţiei sârbe. Cu acest prilej, în biserica cu hramul ,,Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, a Parohiei Ortodoxe Sârbe Arad-Centru, a fost săvârşită Sfânta Liturghie arhierească de către doi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe. La invitaţia Preasfinţitului Luchian Pantelici, Episcop al Ungariei și administrator al Episcopiei Ortodoxe Sârbe a Timişoarei şi a comunităţii credincioşilor ortodocşi sârbi din parohia Arad-Centru, păstoriţi de părintele protopop Ocnean Plavşici, la Sfânta Liturghie a participat şi Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, însoțit de