Sfântul Ilie, aducătorul de ploi. Tradiții, superstiții şi obiceiuri pentru această zi

Sfântul Ilie este pomenit în data de 20 iulie în fiecare an. El este celebrat ca fiind un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme secetoasă.

Sfântul și marele proroc Ilie, a primit de la Dumnezeu darul  de a deschide și închide Cerurile.

Ilie, care în limba română înseamnă „Al cărui Dumnezeu el este“, a fost un proroc evreu menționat în A treia carte a regilor din Vechiul Testament.

Sfântul Ilie s-a născut cu peste 800 de ani î.Hr., în ținutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoți.

Tradiția spune că din porunca lui Dumnezeu, prorocul a părăsit ținutul lui Israel îmbrăcat în piele de vițel și se duse la râul aflat dincolo de Iordan, unde a stat în casa unei văduve sărace care primi plata ospitalității sale prin faptul că pe toată perioada secetei covata cu făină și ulei nu i se mai goli.

După câteva zile de ședere în casa acestei văduve, fiul acesteia muri, iar femeia în durerea ei îl acuză pe Sfântul Ilie că ar fi adus necazul asupra casei sale. Sfântul Ilie îl luă pe copil și după ce suflă de trei ori asupra lui, tânărul a revenit la viață, Sfântul profețind prin acest lucru învierea morților.

Cele mai numeroase tradiții practicate de sărbătoarea Sfântului Ilie se regăsesc în mediul păstoresc.

Se spune că în ajunul acestei zile fetele se duceau noaptea pe ogoarele în care era semănată cânepa și se tăvăleau prin acesta, apoi dacă în acea noapte visau cânepa verde era semn că se vor mărita cu tineri frumoși, iar dacă visau cânepa uscată se zicea că se vor mărita cu bărbați bătrâni.

În dimineața acestei zile se culegeau plante de leac și plantele ce se foloseau pentru vrăji și farmece. Femeile duceau busuioc la biserică pentru a fi sfințit, după care îl puneau pe foc și cenușa rezultată o întrebuințau în scopuri terapeutice.

Consumul merelor era oprit până pe 20 iulie și, de asemenea, nu era voie ca acestea să se bată cap în cap pentru a nu bate grindina. Femeile duc mere la biserică în această zi pentru a fi sfințite.

Tot de Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților și dau de pomană mere. De asemenea, apicultorii recoltau mierea de albine, această operație se realiza doar de către bărbați, femeile neavând voie să intre în stupină.

Tot acum se marchează miezul verii pastorale, data la care ciobanii coborau în sate.

De această sărbătoare creștină se obișnuia să se organizeze târguri, iarmaroace și bâlciuri, care reprezentau un bun prilej pentru tineri de a se cunoaște și în care atmosfera era însuflețită de muzică.

Sfântul Proroc Ilie a fost ridicat la Cer pe o căruță de foc trasă de cai. Oamenii spun că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice extreme, Ilie traversează cerul cu căruța lui de foc.

Biserica îl cunoaște sub numele de Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul.

***

Peste 140.000 de români îşi sărbătoresc miercuri onomastica, de Sfântul Ilie.

Conform Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, este vorba despre 103.655 de bărbaţi şi 38.946 de femei.

În ceea ce priveşte prenumele masculine sărbătorite miercuri, cel mai des întâlnit este Ilie – 91.432 de persoane, urmat de Elias – 5.100 şi Iliuţă – 3.453.

Se mai întâlnesc şi următoarele prenume masculine: Eliade – 242 de persoane, Elie – 41, Elis – 876, Ilia – 410, Uiev – 3, Ilieş – 84, Iliuş – 15 şi Lică – 1.999.

La femei, cel mai des întâlnit prenume care se sărbătoreşte de Sfântul Ilie este Ilinca – 25.156 de persoane, precum şi Lia – 6.408.

Mai sunt întâlnite prenumele feminine: Eliana – 1.239, Elis – 559, Ilia – 163, Iliana – 3.327, Ilincuţa/Ilincuta – 86, Iliuţa – 394, Lica – 1.614.

comentarii