Ziarul electronic al arădenilor

Miloș Cristea – Un detaliu

(Addenda la un text mai vechi)

Am mai folosit acest spațiu pentru ca să meditez asupra portretului unui om deosebit – Miloș Cristea.

Îmi dau seama că despre domnia s-ar putea umple cât de un volum memorial – pe care chiar cred că l-ar și merita, dar azi vreau să cuprind, într-un addendum – doar un detaliu.

Într-o recentă postare pe Facebook am descoperit că, în tinerețe a avut o aventură pe care foarte puțini – atunci, dar mai ales acum – ar încerca-o.

Scria autorul acelei postări că „Pentru a-şi putea plăti cursurile de desen în perioada de după război, a lucrat ca lăcătuş mecanic la Uzina de Vagoane din Arad”.

Acuma, cei care l-au cunoscut pe Miloș Cristea ar putea să facă, împreună cu mine, un exercițiu de imaginație și să încerce să-l încadreze pe tânărul uscățiv, mai mult fibră decât „masă musculară”, îmbrăcat în salopeta emblematică a „vagonarilor”, prins cu tot felul de îndeletniciri în care planșeta, rigla și creionul bine ascuțit nu-și prea aveau locul…

Ei bine, Miloș Cristea a făcut-o și pe asta! Cu demnitate și smerenie! Cu dăruire și cu dragoste pentru locul unde l-a așezat Dumnezeu! Cu sentimentul că nu poți să te rezumi la a „semna” în condica de prezență, fără să te și manifești în chip vizibil ca om al cetății!

Pentru ca să poată ajunge sus, el – asemeni multor arădeni, știuți sau neștiuți – a ales varianta de a pune umărul și de a urca treaptă cu treaptă.

Chiar dacă, și în acea vreme, ar fi existat și varianta de a le lua „pe sărite” ori „pe ocolite”.

Emblematic pentru o filozofie de viață care, din nefericire, azi nu mai e în trend. Nu mai are căutare.

Și nu pentru că n-ar mai exista Uzina de Vagoane și nici pentru că nu ar mai exista lăcătușerii…

Adaug (și) acest amănunt la bogăția de nuanțe și culori ce definesc potretul omului și arhitectului Miloș Cristea și îl încredințez, din nou, tiparului, încredințat de faptul că, în acest fel, am să stârnesc nu doar curiozități.

Nu pot încheia fără să mai spun ceva: Miloș Cristea este un personaj iconic pentru spiritul acelui Arad, care, într-o vreme, a fost cel mai mare oraș al Transilvaniei.

În vara aceasta ne alegem – iarăși – edilii. M-aș bucura dacă, înainte de a merge la vot, cât mai mulți dintre cei care ne regăsim ca locuitori ai Aradului, ne-am opri o secundă ca să ne amintim de unii ca el, ca Miloș Cristea!

Silviu RAȚIU

Schițe în peniță: Miloș Cristea – o poveste

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.