Tag: de

May202023 by Actualități AradNo Comments

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru ziua Sfinţilor Împărați Constantin și Elena

Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte în ziua de 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena, al căror hram este purtat de numeroase biserici din ţară, incluzând Catedrala Patriarhală. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1,8 milioane de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora. Mărturie stau şi numeroasele lăcaşuri ale Bisericii Ortodoxe Române, din ţară şi din străinătate, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt, de asemenea, ocrotitorii Catedralei patriarhale. Există pentru ziua de Constantin și Elena și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara care urmează să-și facă apariția. Astfe

Apr202023 by Actualități AradNo Comments

Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Religie

În fiecare an, în prima vineri după Paşti, ortodocşii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Acesta este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul său în mântuirea oamenilor. Numele sărbătorii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor din apropierea Constantinopolului. Potrivit tradiţiei, Leon cel Mare, înainte de a ajunge împărat, se plimba într-o pădure din apropierea Constantinopolului, unde întâlneşte un bătrân orb care îi cere să îi dea apă şi să îl ducă în cetate. Leon caută un izvor, dar nu găseşte. La un moment dat, o aude pe Maica Domnului care îi spune să pătrundă mai adânc în pădure şi să îi potolească setea orbului, precum să îi ungă şi ochii. Leon găseşte izvorul, îi dă orbului să bea din el şi îl spală pe faţă cu apa de acolo. Atunci are loc minunea -

Mar32023 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Obiceiuri de Sântoader, în judeţul Arad

Actualitati

Prima sâmbătă din Postul Mare e sâmbăta Sântoaderului. În această zi este prăznuit Sf. Teodor Tiron, cel care i-a învăţat pe creştini cum să prepare coliva. La Covăsînţ Mai demult, femeile din Covăsânţ ţineau toate serile din săptămâna Sântoaderului prin nelucrare, ca să nu vină Caii lui Sântoader. De asemenea, în trecut, în această zi se spăla părul cu apă neîncepută în care se băga iederă, culeasă din locul unde nu se aude cucul, ca prin similitudine, să crească părul frumos precum cozile cailor. Fiind zi de pomenire, şi azi se duce colivă la biserică pentru a fi sfinţită şi apoi se dă de pomană. Preotul pomeneşte toţi morţii. La Şepreuş Ziua de Sântoader cade totdeauna în prima sâmbătă din Postul Paştelui. Ea deschide seria sâmbetelor de pomenire a morţilor, fiind prin urmare part

Feb282023 by Actualități AradNo Comments

Românii îşi aleg „baba“. Tradiţii şi superstiţii legate de zilele Babei Dochia

Din tara

Tradiţia spune că aşa cum ne este „baba“ pe care o alegem de 1 martie, aşa ne va merge tot anul. Sunt nouă babe care pot fi alese în perioada 1 - 9 martie. Conform credinţei populare, legenda Babelor este asociată cu Baba Dochia, responsabilă de venirea iernii. Începând cu 1 martie şi până pe 9 martie, aceasta începe să-şi lepede cojoacele, semn că vremea devine tot mai călduroasă. În calendarul străvechi anul începea odată cu prima zi a lunii martie, astfel că babele reprezintă un nou început, dar şi lupta dintre iarnă şi primăvară, fapt ce duce la o instabilitate crescută a vremii. „Baba“ se alege fie în funcţie de data naşterii, fie după dispoziţie. Dacă ziua de naştere este formată din două cifre acestea se adună. De exemplu 25, este 2+7, adică 9. Deşi semnificaţia „babelor“ s-a pi

Feb232023 by Actualități AradNo Comments

24 februarie – Ziua iubirii la români. Superstiții și tradiții legate de Dragobete

Din tara

În fiecare an, în data de 24 februarie, românii sărbătoresc ziua iubirii, Dragobetele. Lucrurile nu au fost mereu așa, iar pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti. În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Dragobetele cap de primăvară era divinitatea

Jan52023 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Obiceiuri de Bobotează în județul Arad

Actualitati

Boboteaza sau Epifania este sărbătorită la 6 ianuarie de credincioșii ortodocși și catolici. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. La Covăsînț La Covăsânţ, mai demult, la Bobotează, când cânta părintele Iordanul şi trăgea clopotul la biserică, unii, care se pricepeau, citeau semnele vremii. Ei erau atenţi mai ales din ce direcţie suflă vântul, dacă suflă dă cătă Mureş, dă cătă Şiria sau dă cătă deal, şi în funcţie de acesta ştiau cum va fi Anul. De asemenea, în perioada interbelică, era obiceiul să umble copii prin sat cu „Ciuralexa”. În fiecare gospodărie sunau din clopoţei, făcând mare larmă şi strigând: „Ciuralexa – lexa/C-a murit Alexa/P-o scândură veche/D-zeu să-l ierte”. Obiceiul, atestat atât în Moldova, cât şi în Tr

Jan52023 by Actualități AradNo Comments

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Religie

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa întrecere înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul. Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele

Dec312022 by Actualități AradNo Comments

Sfântul Vasile, păzitor de duhuri rele, serbat în prima zi a noului an

Religie

Sfântul Vasile, unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari, considerat păzitor de duhuri rele, este serbat în prima zi din noul an, când, potrivit tradiţiei, dacă ninge, anul va fi unul îmbelşugat, iar dacă este senin şi geros, oamenii vor fi sănătoşi. Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadociei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate. Iubitor de învăţătură şi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile şi-a îmbogăţit cunoştinţele învăţând în şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie. A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul

Dec302022 by Actualități AradNo Comments

Monografii. Obiceiuri de Anul Nou în județul Arad

Actualitati

Calendarul de ceapă, Țurca, Plugușorul sunt doar câteva dintre obiceiurile străvechi, păstrate și în zilele noastre, în multe dintre localitățile județului Arad. La Covăsânț În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul. În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau bărbaţi care mergeau dimineaţa pe la vecini, ca acestora să le meargă bine tot anul. La fel se credea că nu e bine să

Dec302022 by Actualități AradNo Comments

Obiceiuri de Anul Nou la români

Actualitati

În ultima zi a anului vechi şi în prima a celui nou, datina românească este marcată de simboluri, colinde şi obiceiuri păgâne. În Muntenia se umblă cu capra, în Moldova cu ursul, „mascaţii“ sunt în Bucovina, iar în noaptea dintre ani se pun vâsc, struguri şi smochine pe masă, pentru belşug. În "Calendarul săteanului pe anul comun 1918”, gospodarii erau sfătuiţi că "sălata şi alte legumi, dacă e neaua puţină, se acoperă cu frunză ori cotori de buruieni”. Perioada cuprinsă între Crăciun şi Bobotează a amestecat vechi sărbători păgâne (Dionisiacele câmpeneşti, Brumulia, Saturnalia, Dies natalis Salis invictis) reinterpretate în perspectivă creştină, ţărănească şi teologală, potrivit cercetătorului Şerban Anghelescu, care vorbeşte în „Sărbători de iarnă” despre colindele din ultimele zile al