Mii de hectare semănate cu rapiţă la finalul verii vor fi lucrate din nou de fermieri, care vor alege alte culturi, pentru că planta nu a răsărit din cauza secetei, cel mai mare fermier din vestul ţării fiind nevoit să renunţe la 1.500 de hectare pregătite iniţial.
La Curtici, solul este atât de uscat că abia au putut avea loc lucrările de toamnă pentru însămânţarea grâului, însă fermierul Dimitrie Muscă, cel mai mare din vestul ţării, spune că problema sa principală este compromiterea culturii de rapiţă.
Muscă a însămânţat, la începutul lunii septembrie, 1.700 de hectare cu rapiţă, atât la Curtici, cât şi la Olari. Ar fi trebuit să fi răsărit peste 50 de plante pe metru pătrat, dar abia sunt 20.
Densitatea slabă a culturii l-a determinat pe fermier să renunţe la rapiţa de pe 1.500 de hectare, pe care va semăna, la începutul lunii noiembrie, grâu şi orz.
„La rapiţă este un dezastru, din 1.700 de hectare doar 200 pot păstra, pe care pot spera la o producţie de 4.000 de kilograme la hectar, cât să fie pe profit. Pe 1.500 de hectare, dacă aş păstra rapiţa, producţia ar fi mult sub 2.000 de kilograme şi ne-ar aduce pierdere financiară importantă”, a declarat luni, pentru Agerpres, Dimitrie Muscă, unul dintre primii fermieri arădeni care, cu ani în urmă, a început să cultive rapiţă pe suprafeţe mari.
Recolta de la începutul verii a fost una bună, de 4.300 de kilograme la hectar, şi a fost contractată toată producţia, în mare parte fiind cumpărată de fabrici de procesare din străinătate.
La Nădlac, fermierii au însămânţat peste 1.000 de hectare cu rapiţă la finalul verii, dar 90% din cultură este compromisă.
„Membrii cooperativei noastre gestionează 3.700 de hectare de terenuri, din care peste 1.000 au fost însămânţate cu rapiţă. Din cauza secetei, 90% din culturi sunt compromise, aşa că mulţi fermieri întorc rapiţa şi se pregătesc să pună pe terenuri orz sau grâu”, a declarat, pentru Agerpres, Milan Kelo, preşedintele Cooperativei „Fermierul Nădlăcan”.
Un alt fermier cunoscut, Gheorghe Porubsky – preşedinte al Asociaţiei ‘Ţăranul Nădlăcan’, spune că pe patru parcele deţinute şi care erau semănate cu rapiţă va face din nou lucrări, pentru a pune orz.
„Plantele sunt foarte rare, toţi fermierii din zona noastră spun asta, din 100 de hectare cultivate dau şansă la cel mult cinci. Pe majoritatea suprafeţelor se vor pune, la primăvară, orzoaică şi floarea-soarelui, însă mulţi fermieri reînsămânţează deja terenurile cu grâu sau orz”, a declarat Porubsky.
Directorul Direcţiei pentru Agricultură Arad, Adrian Alda, a declarat, pentru Agerpres, că seceta a întârziat şi lucrările agricole de toamnă. Solul fiind prea uscat, mulţi fermieri nu au putut ara şi însămânţa la timp.
„De asemenea, au existat probleme cu răsărirea rapiţei, care a încolţit în sol, dar nu a mai răsărit din cauza lipsei precipitaţiilor. În aceste condiţii, unele suprafeţe însămânţate cu rapiţă au fost întoarse, fermierii preferând să încerce înfiinţarea culturilor de grâu, orz sau chiar reînsămânţarea rapiţei”, a mai declarat Alda.
Seceta din acest an a afectat majoritatea culturilor. Suprafeţele declarate calamitate însumează 110.814 hectare, echivalentul unei treimi din suprafaţa arabilă a judeţului, care este de 350.000 de hectare.
De exemplu, producţia de porumb este una dintre cele mai mici din ultimele trei decenii. În medie, fermierii au obţinut 2.000 kilograme la hectar, faţă de 8.000 de kilograme la hectar în anii în care erau înregistrate cantităţi normale de precipitaţii.
sursa: Agerpres
