Ziarul electronic al arădenilor

Tag: din

Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Tradiţii şi obiceiuri de Izvorul Tămăduirii. Unde se află apele vindecătoare

Religie
În fiecare an, în prima vineri după Paşti, ortodocşii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Acesta este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul său în mântuirea oamenilor. Numele sărbătorii aminteşte de o serie de minuni săvârşite la un izvor din apropierea Constantinopolului. Potrivit tradiţiei, Leon cel Mare, înainte de a ajunge împărat, se plimba într-o pădure din apropierea Constantinopolului,  unde întâlneşte un bătrân orb care îi cere să îi dea apă şi să îl ducă în cetate. Leon caută un izvor, dar nu găseşte. La un moment dat, o aude pe Maica Domnului care îi spune să pătrundă mai adânc în pădure şi să îi potolească setea orbului, precum să îi ungă şi ochii. Leon găseşte izvorul, îi dă orbului să bea din el şi îl spală pe faţă cu apa de acolo. Atunci are loc minunea -
Monografii. Floriile în localități din județul Arad

Monografii. Floriile în localități din județul Arad

Actualitati
Sărbătoarea Floriilor este aşteptată cu mult interes şi bucurie în localitățile din județul Arad și este numită sărbătoarea primăverii, a bogăţiei şi frumuseţii florilor, mai ales a florilor, pomilor fructiferi, înseamând trezirea întregii vegetaţii din amorţeala iernii. La Covăsînț În sâmbăta Floriilor, în trecut, copii ieşeau cu preotul, cu praporii, cu corul, pe vale în jos după sălcii. Se cânta tot drumul cântece religioase. Crengile adunate se duceau la biserică, unde erau sfinţite şi împărţite în ziua de Florii credincioşilor. Acasă, din aceste crengi de salcie se făceau coroniţă şi se păstrau la oglindă, la icoane. În caz de vreme rea, de tunete, fulgere, se rupea un mugur de salcie şi se ardea, ca să se oprească stihia. La Șicula De Florii se obișnuieşte ca la biserică să fie
Din presa de acum un secol. Vasile Goldiș și Cicio Pop, la petrecerea de Revelion

Din presa de acum un secol. Vasile Goldiș și Cicio Pop, la petrecerea de Revelion

Actualitati
Dacă vă întrebați cum au petrecut arădenii sărbătorile de iarnă acum un secol, presa vremii vă poate ajuta să vă întoarceți în timp. În urmă cu peste o sută de ani, adică în 1912, ziarele locale nu abundau în informații de sezon, fiind preocupate mai mult de situația politică tulbure a acelor vremuri. Ziarul „Românul” a avut, totuși, un supliment de Crăciun, în care a publicat mai ales poezii, glume, povești, felicitări, dar și informații despre petrecerile care erau programate în oraș. Cu un an mai devreme, din același ziar aflăm că la „Revelionul românesc”, organizat la Hotel Central, au participat și doi dintre artizanii Marii Uniri de la 1918, Vasile Goldiș și Ștefan Cicio Pop. „Tinerimea din Arad” s-a ocupat de organizarea “serbării” de Anul Nou. „La această serbare, reușită din t
Sfântul Nicolae. Tradiţii şi obiceiuri din România şi alte ţări

Sfântul Nicolae. Tradiţii şi obiceiuri din România şi alte ţări

Life
Sfântul Nicolae se sărbătoreşte în ziua 6 decembrie. În această zi, copiii aşteaptă cadouri în ghetuţe de la Moş Nicolae, însă cei obraznici ar putea primi doar o nueluşă. Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost investit de religia ortodoxă Sfântul Nicolae îi dă dreptul să intervină în acest fel în educația copiilor. Povestea lui Moș Crăciun începe cu un bătrân numit Sfântul Nicolae, episcopul din Myra. Se spune că el posedă puteri magice și a murit în 340 a.H. și a fost îngropat în Myra. Târziu, în secolul XI, soldații religioși din Italia au luat rămășițele sfântului cu ei înapoi în Italia. Ei au construit o biserică în memoria lui, în Ari, un oraș port din sudul Italiei. Curând, pelerinii creștini din toată lumea au venit să viziteze Biserica Sfântului Nicolae, potrivit wikiped
Naşterea Maicii Domnului, prima sărbătoare din Anul Nou Bisericesc

Naşterea Maicii Domnului, prima sărbătoare din Anul Nou Bisericesc

Religie
Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, sărbătorită în 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din Anul Nou Bisericesc şi marchează hotarul dintre vară şi toamnă, în tradiţia populară fiind cunoscută ca o zi în care sunt ascultate rugăciunile femeilor ce vor să aibă copii. Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească. Pentru că nu aveau copii, ceea ce era considerat un blestem din partea lui Dumnezeu, Ioachim şi Ana au în
Monografii: Familiile nobiliare din Comlăuş

Monografii: Familiile nobiliare din Comlăuş

Actualitati
În decursul vremii, teritoriul de azi al localităţii Sântana şi-a schimbat de mai multe ori stăpânul feudal. În anul 1549, Comlăuşul (Sântana de azi) se afla în posesia nobilului maghiar Janos Kincses, pentru ca doi ani mai târziu aşezarea să fie menţionată în documente ca aparţinând lui Emmerich Massay. Potrivit lui Sandor Marki, istoric şi profesor la Universitatea din Cluj - Napoca, familia Massay avea origini italiene şi a fost menţionată în documente încă din anul 1365. S-a stabilit în zona comitatului Arad în timpul domniei lui Matei Corvin. Tot în aceeaşi perioadă, o ramură a familiei a luat numele de Haraklany, după toponimul unei aşezări care se afla în vecinătatea localităţii Sântana. Despre Emmerich Massay se cunoaşte că a fost un protestant înflăcărat care a contribuit la pr
Monografii. Costumul popular din Şicula

Monografii. Costumul popular din Şicula

Actualitati
Costumul popular din Şicula este foarte reprezentativ pentru zona Aradului. Acest costum iese în evidenţă prin numeroasele componente care îl alcătuiesc şi mai ales prin diversitatea culorilor. Merite deosebite în studierea acestui costum popular şi faptul că acesta a fost făcut cunoscut în ţară şi în lume au etnograful Tereza Mozez şi etnofolcloristul Ioan Bradu. Costumul a fost purtat pe scenele lumii şi de îndrăgitele interprete de muzică populară Florica Bradu, Cornelia Căprariu Roman şi Rodica Ardelean. Recent, a fost pus în lumină şi costumul bărbătesc, de tânărul interpret de folclor Ciprian Gabor. Portul popular feminin Pe cap se punea un cerc cu oglinzi cumpărat, în general, de la Pâncota sau Arad, iar părul era împletit în două cozi şi legate la spate sub forma unui coc sau
Nașterea Fecioarei Maria, prima mare sărbătoare din noul an bisericesc

Nașterea Fecioarei Maria, prima mare sărbătoare din noul an bisericesc

Religie
În fiecare an, la data de 8 septembrie, creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică. Este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei. Sfânta Scriptură nu relatează acest eveniment, dar scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea. Părinţii Fecioarei Maria sunt Ioachim şi Ana. Tatăl ei era din seminţia lui Iuda şi urmaş al regelui David, iar mama sa era fiica preotului Matthan şi descendentă din familia preoţească a lui Aaron. Astfel, avea să se împlinească proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă
Monografii: Fabrica de Cânepă de la Iratoşu

Monografii: Fabrica de Cânepă de la Iratoşu

Actualitati
Printre unităţile industriale naţionalizate la 11 iunie 1948 a fost şi Intreprinderea Crişana - Ţesătorie de In şi Cânepă din Drumul Iratoşului. Vechiul proprietar, Bocsanschi Ladislau, a avut sediul, succesiv, în Arad, Bd. Dragalina nr. 16, şi str. Cloşca nr. 11, aflată în proprietatea lui. De-a lungul timpului, numeroşi găieni, în special cei din sălaşe, au avut legături însemnate cu acest stabiliment construit de contele Nadasdy, în 1930. Relaţiile erau consolidate, atât în calitatea lor de cultivatori ai inului şi cânepii, cât şi în cea de angajaţi sezonieri sau permanenţi ai fabricii. În 1942, unul din proprietarii fabricii, George Roxin fiind invinuit de către organele de control ale statului de fraudă, a solicitat sprijinul Camerei Agricole. I se imputa faptul că nu scoate un ran
Monografii: Obiceiuri din viața comunității de la Nadăș

Monografii: Obiceiuri din viața comunității de la Nadăș

Actualitati
Pe lângă tradiţiile legate în principal de sărbătorile religioase de peste an, la Nadăş găsim şi obiceiuri care au legătură cu anumite situaţii sau evenimente din viaţa comunităţii sau a locuitorilor. Paparudele În trecut, în verile secetoase, se apela uneori la paparude. De regulă, femeile ţigănci din sat îşi puneau peste haine frunze de căptălan (brustur) şi porneau din casă-n casă, iar gazdele aruncau apă din fântână pe ele, în timp ce paparudele cântau: „Dădăloaie, loaie Doamne dă să ploaie Ploiţă curată De la Domnul dată Prin nori strecurată“. Gospodarii le răsplăteau cu alimente, pâine şi slănină. Culesul țarinii și plata cioșilor Un obicei interesant era legat de „culesul ţarinii” şi plata cioşilor (paznicilor) de câmp. Nădăşenii (care aveau pământ în ţarină) alegeau doi