Ziarul electronic al arădenilor

Tag: din

Monografii: Costumul popular din Nadăş

Monografii: Costumul popular din Nadăş

Actualitati
Costumul popular din localitatea arădeană Nadăş este specific zonei etnografice a Ţării Zărandului, el păstrându-se din generaţie în generaţie cu caracteristicile sale esenţiale. Costumul popular este confecţionat din pânză ţesută în război. Costumul popular masculin este alcătuit din mai multe părţii şi anume: izmene largi, peste care se pune cârpa cu colţi. De asemenea, bărbații mai poartă cămaşa, care pe piept şi la mâneci are nasturi de culori alternative roşu şi albastru. În picioare se poartă cizme de piele cu tureac sau opinci cu nojiţe. Pe cap, bărbații poartă colop de paie vara, iar iarna căciulă neagră de astrahan. Costumul popular feminin al domnişoarelor se compune din: poale brodate şi creţe, în partea inferioară cu cipcă (dantela), prima de culoare închisă (neagră sau alb
Monografii: Portul popular tradițional din Pecica

Monografii: Portul popular tradițional din Pecica

Actualitati
Costumul popular de la Pecica, atât cel femeiesc, cât şi cel bărbătesc, este o combinaţie între ce găsim în Ţara Crişurilor şi în Banat, locuri de unde au coborât/urcat, viitorii locuitori ai localităţii. Costumul femeiesc se compune din: „poale”, cusute cu „cipcă” sau „slinguiţe”, largi, care se purtau pe sub „sugnă”, ce acoperea corpul de la mijloc în jos, fiind decorată cu borduri cusute, chiar şi acelea din material „dă cumpărat”. „Spătoiu” (cămaşa), confecţionat din material foarte fin („dă tinari”), avea cusături florale doar pe mâneci (alb pe alb/galben şi mai târziu cu fir de aur), care ieşeau de sub „tieptari”-ul, ce se încheia cu nişte clame de argint sau de aur, realizat din acelaşi material („cârtiţă” - catifea foarte fină) ca şi sugna/„zaghia”. În cazul tinerelor, „sugna” şi
Nașterea Fecioarei Maria, prima mare sărbătoare din noul an bisericesc

Nașterea Fecioarei Maria, prima mare sărbătoare din noul an bisericesc

Religie
În fiecare an, la data de 8 septembrie, creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică. Este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei. Sfânta Scriptură nu relatează acest eveniment, dar scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea şi copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă o reprezintă Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea. Părinţii Fecioarei Maria sunt Ioachim şi Ana. Tatăl ei era din seminţia lui Iuda şi urmaş al regelui David, iar mama sa era fiica preotului Matthan şi descendentă din familia preoţească a lui Aaron. Astfel, avea să se împlinească proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă
Monografii: Anton Wekerle din Sântana, diplomatul de la Casa Albă

Monografii: Anton Wekerle din Sântana, diplomatul de la Casa Albă

Actualitati
Anton Wekerle s-a născut în 1909, la Sântana, ca singurul fiu al unei familii numeroase de ţărani înstăriţi. A absolvit şcoala primară în localitatea natală, una din învăţătoare fiind verişoara sa, Katharina Ackermann, care i-a transmis dragostea pentru carte. La sfaturile acesteia, Anton Wekerle s-a înscris, în 1926, la gimnaziul Brukenthal de la Sibiu, o instituţie de învăţământ cu tradiţii de şase secole. Mai apoi, a urmat dreptul la Universitatea din Berlin, pregătindu-se pentru o carieră avocăţească. Însă timpurile s-au dovedit nefaste, rezervându-i tânărului sântănean un drum sinuos, ce l-a dus mult mai departe decât ar fi crezut de locurile natale. Imediat după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost nevoit să se refugieze, împreună cu familia, din faţa Armatei Roşii
Monografii: Colecţia de artă veche a mănăstirii din Gai

Monografii: Colecţia de artă veche a mănăstirii din Gai

Actualitati
La 7 august 1989, la Mănăstirea „Simeon Stâlpnicul“ din cartierul Gai, prin grija arhiepiscopului dr. Timotei Seviciu, a avut loc festivitatea de inaugurare a Colecţiei de artă veche românească, organizată cu sprijinul Muzeului Judeţean din Arad. După 1989, numărul exponatelor a crescut, creându-se astfel, o colecţie autentică şi valoroasă, formată din vechi lucruri bisericeşti, din secolele al XVI-lea –al XIX-lea, selecţionate din întreaga Eparhie. Se urmărea în felul acesta, pe lângă valorificarea lor culturală, asigurarea unor măsuri suplimentare de securitate şi conservare a unui segment reprezentativ din creaţia artistică arădeană. Pe baza unei selecţii riguroase, cele mai semnificative obiecte sunt prezentate şi azi, sub forma unei Expoziţii permanente cu valoare muzeală, deschisă
Monografii: Şcoala de Viticultură din Miniş

Monografii: Şcoala de Viticultură din Miniş

Actualitati
Viaţa economico-socială a comunei promontoriale Miniş, bazată în mod tradiţional pe viticultură, a cunoscut o schimbare substanţială o dată cu înfiinţarea, în anul 1881, a Şcolii de Vinţăleri. Iniţiativa a aparţinut sătenilor speriaţi de perspectiva extinderii filoxerei în întreaga podgorie, cu efectele ei catastrofale; se mai avea în vedere ca pe lângă funcţia de combatere a filoxerei şcoala să formeze specialişti (vinţăleri) în viticultură, în prepararea vinurilor, tot mai prezente pe pieţele naţională şi internaţională. În Miniş exista încă din anul 1835 o vie model pe lângă pivniţa castelului, unde localnicii, dar şi alţi viticultori din podgorie, şi-au însuşit cunoştinţe utile de vinificaţie. Această oportunitate a stat la originea demersurilor făcute în presa arădeană de către viti
Monografii: Dansurile populare din Birchiş

Monografii: Dansurile populare din Birchiş

Actualitati
Localităţile din comuna Birchiş dispun de un folclor coregrafic ce se desprinde din zona Banatului, continuând mesajul acesteia şi transmiţând dincolo de Mureş o parte din valorile acestei creaţii, achiziţie a timpului istoric. Dansurile populare se remarcă prin frumuseţe, ritm şi varietate. Coregraful Viorel Nistor a descris în una din cărţile sale, „Folclor coregrafic” (vol. II), principalele jocuri de pe malul stâng al văii Mureşului. Acestea au fost culese de la câţiva interlocutori (tineri şi bătrâni): Ioan Lupulescu, Victor Ruja, Ioan Murărescu, Dorina Secoşan, Ioan Forgaci, Simion Cibian, Dumitru Ioţcu, Ileana Gaşpar, Gheorhe Bold, Nicolae Biro (vioară) şi Ioan Biro (saxafon). Jocurile din Birchiş culese de la unii informatori vârstnici sunt mai numeroase în comparaţie cu alte su
Monografii: Târgul din Aradul Nou

Monografii: Târgul din Aradul Nou

Actualitati
Conform „Historia Domus” a parohiei din Aradul Nou, comunitatea de aici avea deja în Banatul imperial venituri din dreptul de a ţine târg. Însă, în anul 1782, Sigismund Loväsz de Eötvenes a cumpărat dreptul de a ţine târg, preluând această sursă de venit, precum şi 100 de jugăre de piaţă. Comuna a încercat în repetate rânduri să recapete legal dreptul de a ţine târg, dar în zadar. Începând cu 1812, în Aradul Nou erau, annual, trei mari târguri (iarmarocuri): la 1 martie, 16 iunie şi 18 octombrie. Târgul săptămânal, care de cele mai multe ori avea loc marţea, câteodată şi vinerea, era însă cel mai important. Anton Valentin, ziaristul, istoricul şi omul de ştiinţă originar din Aradul Nou, scria: „Târgul săptămânal din Aradul Nou era o curiozitate. Pe lângă abundenţa produselor agricole ş
Ministrul Sănătății: Nu există diferenţe de personal între spitalele din ţară şi străinătate

Ministrul Sănătății: Nu există diferenţe de personal între spitalele din ţară şi străinătate

Din tara
Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că nu există diferenţe legate de calitatea personalului între spitalele din România şi cele din străinătate, dar noi suntem deficitari la echipamente şi comportament. „Am văzut multe spitale din ţară, am avut ocazia să văd multe spitale din străinătate. Nu există diferenţe legate de personal, de calitatea personalului medical. Ba, aş îndrăzni să spun un lucru interesant: medicii noştri sunt mult mai bine pregătiţi, pentru că neavând aparatura necesară, să fim serioşi, ei au lucrat ca pe front, anumite perioade, în ultimii ani au început să vină aparatele, sunt obişnuiţi să citească pacienţii. Să îi consulte. Lucrurile acestea sunt nişte realităţi şi, ştiţi, sunt spuse de către cei care vin din străinătate sau cei care vin şi se interesează pe
Pronunţarea în cauza privind terenurile din Nadăş, amânată din nou

Pronunţarea în cauza privind terenurile din Nadăş, amânată din nou

Actualitati
Magistraţii Tribunalului Olt au amânat din nou, pentru 29 mai, pronunţarea privind contestaţia în anulare depusă de Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate Arad faţă de soluţia prin care soţii Colţeu rămân cu peste 8.700 de hectare de teren în satul arădean Nadăş. Pronunţarea în această cauză a fost aşteptată pe 15 mai, când a fost amânată pentru 22 mai, iar la acest termen instanţa a stabilit o nouă dată pentru pronunţare, 29 mai. Pe 5 februarie, printr-o sentinţă irevocabilă, Tribunalul Olt a admis recursul depus de soţii Viorica şi Mihai Alexandru Colţeu împotriva unei soluţii a Judecătoriei Balş din toamna anului 2018 şi a respins ca tardive cererile de revizuire formulate de Comisia Locală de fond funciar Tauţ şi Comisia judeţeană de fond funciar Arad. În 2018 magistraţi