Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Monografii: Ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor din Păuliş

Monografii: Ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor din Păuliş

Plugăritul şi creşterea animalelor erau ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor comunei Păuliş. Aceste îndeletniciri s-au dezvoltat în strânsă interdependenţă cu animalele, producătoare de materie primă pentru îmbrăcăminte, încălţăminte, dar şi îngrăşăminte naturale (gunoiul de grajd). O tradiţie existentă şi astăzi printre gospodari este îngrăşarea porcilor, a „bicilor” (tauri), care apoi erau valorificaţi sau sacrificaţi pentru hrana familiei. Mândria localnicilor erau boii şi caii, care erau folosiţi pentru tracţiune şi la muncile agricole. Plugarii foloseau plugul de lemn cu brăzdar de fier, cu corman mobil, care, de fiecare dată când ajungea la capătul ogorului arat, se întorcea de cealaltă parte a plugului,…
Citește mai mult
Monografii: Katharina Ackermann, în slujba comunităţii din Sântana

Monografii: Katharina Ackermann, în slujba comunităţii din Sântana

Născută la Sântana, în anul 1881, Katharina Ackermann a rămas în memoria locului drept o remarcabilă binefăcătoare, care şi-a dedicat întreaga viaţă întrajutorării semenilor, în spiritul valorilor creştine pe care le-a promovat cu asiduitate. Deşi s-a pregătit pentru a fi învăţătoare, firea sa bolnăvicioasă a împiedicat-o să îmbrăţişeze această profesie. În schimb, şi-a găsit menirea în propagarea credinţei şi în neobosita grijă pentru cei nevoiaşi. La fel ca şi predecesoarea sa, Margaretha de Tomjan-Bibics, de care se leagă construirea primei biserici şi înfiinţarea învăţământului, prin aducerea călugărilor piarişti în localitate, Katharina Ackermann şi-a pus pecetea, în mod hotărâtor, asupra comunităţii…
Citește mai mult
Monografii: Preparate culinare din Chişineu Criş

Monografii: Preparate culinare din Chişineu Criş

La Chişineu Criş, alimentaţia avea la bază produsele agricole cultivate în grădini, livezi şi ogoare. Alimentele de bază au fost şi rămân în lumea satelor cartoful, fasolea, varza şi mălaiul. Alimentele erau şi sunt preparate după obiceiul local având un anume specific de la o zonă la alta. Mâncarea era gustoasă şi nutritivă. Ea se prepara numai pentru prânz şi cină. La amiază se mânca pâine, clisă (slănină) şi ceapă. Prepararea alimentelor era legată de anumite zile din săptămână sau anumite sărbători. Peste săptămână, joia şi duminica, se tăiau pui sau se pregătea carne de oaie sau de porc, din…
Citește mai mult
Monografii: Moara cu aburi din cartierul Gai

Monografii: Moara cu aburi din cartierul Gai

În 1921, Fraţii Neuman erau proprietarii a două unităţi agroalimentare: Fabrica de spirt - Drojdie şi Moara. Moara, cu un capital social de 10 milioane lei, şi 220 muncitori, avea o capacitate zilnică pentru măcinat 35 vagoane de cereale. În anii următori, numărul angajaţilor firmei, muncitori şi funcţionari, a crescut la 500. Conducerea a fost asigurată prin directorul general Horan Emanuel, directorul economic Herman Gyula, secondaţi de Arnold Fux şi directorul tehnic, Specht. Pentru desfacerea produselor în România, Fraţii Neuman au înfiinţat o reprezentanţă la Bucureşti, fără a renunţa la cea din Viena. Produsele morii, griş, făină, tărâţe erau comercializate,…
Citește mai mult
Monografii: Costumul popular din Nadăş

Monografii: Costumul popular din Nadăş

Costumul popular din localitatea arădeană Nadăş este specific zonei etnografice a Ţării Zărandului, el păstrându-se din generaţie în generaţie cu caracteristicile sale esenţiale. Costumul popular este confecţionat din pânză ţesută în război. Costumul popular masculin este alcătuit din mai multe părţii şi anume: izmene largi, peste care se pune cârpa cu colţi. De asemenea, bărbații mai poartă cămaşa, care pe piept şi la mâneci are nasturi de culori alternative roşu şi albastru. În picioare se poartă cizme de piele cu tureac sau opinci cu nojiţe. Pe cap, bărbații poartă colop de paie vara, iar iarna căciulă neagră de astrahan. Costumul…
Citește mai mult
Monografii: Portul popular tradițional din Pecica

Monografii: Portul popular tradițional din Pecica

Costumul popular de la Pecica, atât cel femeiesc, cât şi cel bărbătesc, este o combinaţie între ce găsim în Ţara Crişurilor şi în Banat, locuri de unde au coborât/urcat, viitorii locuitori ai localităţii. Costumul femeiesc se compune din: „poale”, cusute cu „cipcă” sau „slinguiţe”, largi, care se purtau pe sub „sugnă”, ce acoperea corpul de la mijloc în jos, fiind decorată cu borduri cusute, chiar şi acelea din material „dă cumpărat”. „Spătoiu” (cămaşa), confecţionat din material foarte fin („dă tinari”), avea cusături florale doar pe mâneci (alb pe alb/galben şi mai târziu cu fir de aur), care ieşeau de sub…
Citește mai mult
Monografii: Anton Wekerle din Sântana, diplomatul de la Casa Albă

Monografii: Anton Wekerle din Sântana, diplomatul de la Casa Albă

Anton Wekerle s-a născut în 1909, la Sântana, ca singurul fiu al unei familii numeroase de ţărani înstăriţi. A absolvit şcoala primară în localitatea natală, una din învăţătoare fiind verişoara sa, Katharina Ackermann, care i-a transmis dragostea pentru carte. La sfaturile acesteia, Anton Wekerle s-a înscris, în 1926, la gimnaziul Brukenthal de la Sibiu, o instituţie de învăţământ cu tradiţii de şase secole. Mai apoi, a urmat dreptul la Universitatea din Berlin, pregătindu-se pentru o carieră avocăţească. Însă timpurile s-au dovedit nefaste, rezervându-i tânărului sântănean un drum sinuos, ce l-a dus mult mai departe decât ar fi crezut de locurile…
Citește mai mult
Monografii: Colecţia de artă veche a mănăstirii din Gai

Monografii: Colecţia de artă veche a mănăstirii din Gai

La 7 august 1989, la Mănăstirea „Simeon Stâlpnicul“ din cartierul Gai, prin grija arhiepiscopului dr. Timotei Seviciu, a avut loc festivitatea de inaugurare a Colecţiei de artă veche românească, organizată cu sprijinul Muzeului Judeţean din Arad. După 1989, numărul exponatelor a crescut, creându-se astfel, o colecţie autentică şi valoroasă, formată din vechi lucruri bisericeşti, din secolele al XVI-lea –al XIX-lea, selecţionate din întreaga Eparhie. Se urmărea în felul acesta, pe lângă valorificarea lor culturală, asigurarea unor măsuri suplimentare de securitate şi conservare a unui segment reprezentativ din creaţia artistică arădeană. Pe baza unei selecţii riguroase, cele mai semnificative obiecte sunt…
Citește mai mult
Monografii: Şcoala de Viticultură din Miniş

Monografii: Şcoala de Viticultură din Miniş

Viaţa economico-socială a comunei promontoriale Miniş, bazată în mod tradiţional pe viticultură, a cunoscut o schimbare substanţială o dată cu înfiinţarea, în anul 1881, a Şcolii de Vinţăleri. Iniţiativa a aparţinut sătenilor speriaţi de perspectiva extinderii filoxerei în întreaga podgorie, cu efectele ei catastrofale; se mai avea în vedere ca pe lângă funcţia de combatere a filoxerei şcoala să formeze specialişti (vinţăleri) în viticultură, în prepararea vinurilor, tot mai prezente pe pieţele naţională şi internaţională. În Miniş exista încă din anul 1835 o vie model pe lângă pivniţa castelului, unde localnicii, dar şi alţi viticultori din podgorie, şi-au însuşit cunoştinţe…
Citește mai mult
Monografii: Dansurile populare din Birchiş

Monografii: Dansurile populare din Birchiş

Localităţile din comuna Birchiş dispun de un folclor coregrafic ce se desprinde din zona Banatului, continuând mesajul acesteia şi transmiţând dincolo de Mureş o parte din valorile acestei creaţii, achiziţie a timpului istoric. Dansurile populare se remarcă prin frumuseţe, ritm şi varietate. Coregraful Viorel Nistor a descris în una din cărţile sale, „Folclor coregrafic” (vol. II), principalele jocuri de pe malul stâng al văii Mureşului. Acestea au fost culese de la câţiva interlocutori (tineri şi bătrâni): Ioan Lupulescu, Victor Ruja, Ioan Murărescu, Dorina Secoşan, Ioan Forgaci, Simion Cibian, Dumitru Ioţcu, Ileana Gaşpar, Gheorhe Bold, Nicolae Biro (vioară) şi Ioan Biro…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.