Ziarul electronic al arădenilor

Tag: moara

Monografii: Meşteşugurile şi comerţul la Păuliş

Monografii: Meşteşugurile şi comerţul la Păuliş

Actualitati
Comuna Păuliş a avut tradiţie în domeniul meşteşugurilor şi comerţului. Producerea şi comercializarea ţuicii din comună, atât cea fabricată din prune, cât şi cea din comină şi drojdie (struguri), era o ocupaţie a cetăţenilor, cărora le aducea şi un venit familiilor. În Păuliş funcţionau următoarele cazane de ţuică sub deal „la Schibel Johann”, înainte şi după război (era Holzer Flavius), pe drumul spre balastieră „la Boşneac Gheorghe” (casa Oniga), pe strada Piceida „la Nedelcu”, pe păşunea comunală în Păulişul Nou, „la Brandais Peter”, în Păulişul vechi „la Bader Sebastian” în Sâmbăteni, la Momir Costa (pe drumul Ghiorocului), Stai Nicolae (la Comloșan), Ciorău Iancu (la cruce); acestea erau cazane particulare. Procesul de producere a ţuicii din borhotul de prune şi struguri începea to
Monografii: Moara cu aburi din cartierul Gai

Monografii: Moara cu aburi din cartierul Gai

Actualitati
În 1921, Fraţii Neuman erau proprietarii a două unităţi agroalimentare: Fabrica de spirt - Drojdie şi Moara. Moara, cu un capital social de 10 milioane lei, şi 220 muncitori, avea o capacitate zilnică pentru măcinat 35 vagoane de cereale. În anii următori, numărul angajaţilor firmei, muncitori şi funcţionari, a crescut la 500. Conducerea a fost asigurată prin directorul general Horan Emanuel, directorul economic Herman Gyula, secondaţi de Arnold Fux şi directorul tehnic, Specht. Pentru desfacerea produselor în România, Fraţii Neuman au înfiinţat o reprezentanţă la Bucureşti, fără a renunţa la cea din Viena. Produsele morii, griş, făină, tărâţe erau comercializate, în continuare, pe întreg cuprinsul ţării, prin intermediul reţelei de depozite şi agenţii, înfiinţate în întreaga ţară, mai
Monografii: Moara şi Fabrica de Spirt şi Drojdie

Monografii: Moara şi Fabrica de Spirt şi Drojdie

Actualitati
În 1851, fraţii Ede (Eduard) şi Alfred Neuman, la care se va adăuga ulterior şi Daniel, au edificat, în partea sud-estică a Gaiului, pe Calea Aurel Vlaicu nr. 274-276, o mică fabrică de spirt, firma extinzându-se ulterior şi în alte domenii economice. Proprietarii, descindeau dintr-o familie de evrei imigranţi, săraci, cu mai mulţi copii, originară din Buzinka, judeţul Abauj –Ungaria, care s-a stabilit în Arad, prin 1840. Deşi, la început, cu o producţie zilnică modestă, de doar 20 hl alcool, cererile crescânde ale pieţei şi abundenţa materiilor prime au determinat, în scurt timp, mărirea capacităţii intreprinderii. Astfel, după un deceniu, în 1862, clădirilor iniţiale, dezvoltate şi modernizate pentru producţia de spirt şi drojdie, li s-au adăugat o moară cu aburi. În urma unui incendi