Comuna Păuliş a avut tradiţie în domeniul meşteşugurilor şi comerţului.
Producerea şi comercializarea ţuicii din comună, atât cea fabricată din prune, cât şi cea din comină şi drojdie (struguri), era o ocupaţie a cetăţenilor, cărora le aducea şi un venit familiilor.
În Păuliş funcţionau următoarele cazane de ţuică sub deal „la Schibel Johann”, înainte şi după război (era Holzer Flavius), pe drumul spre balastieră „la Boşneac Gheorghe” (casa Oniga), pe strada Piceida „la Nedelcu”, pe păşunea comunală în Păulişul Nou, „la Brandais Peter”, în Păulişul vechi „la Bader Sebastian” în Sâmbăteni, la Momir Costa (pe drumul Ghiorocului), Stai Nicolae (la Comloșan), Ciorău Iancu (la cruce); acestea erau cazane particulare.
Procesul de producere a ţuicii din borhotul de prune şi struguri începea toamna şi se încheia în perioada de primăvară. Ţuica se producea în două sortimente (calităţi), în funcţie de cerinţele clientului, de 30-35 grade, cea pentru casă, iar pentru vânzare. de 52 grade, plata pentru fierbere se făcea în natură în funcţie de mărimea cazanului.
În localitatea Păuliş, în perioada după Război, era cunoscut cazanul lui „Coceanu” (Miloş Gheorghe), la Sâmbăteni, „Făt Savu” (Făt a Culi Savu), iar la Cladova era cazanul lui Crâznic.
În comună s-au remarcat în mod deosebit în viaţa cotidiană serviciile, care aveau un rol important pentru comunităţile locale.
În localitatea Păuliş funcţionau două măcelării: „la Arnold” (casa Coman), „La Schmidt, „la Loaţi”, care asigurau carne proaspătă şi mezeluri pe tot parcursul anului.
La aceste măcelării se sacrificau porci şi vite, carnea fiind tranşată pe categorii, în funcţie de calitate şi cerinţele clienţilor.
În Păuliş, magazine pentru procurarea alimentelor erau: „La Schiff”, „La Duţi”, „La Weis”, „La Brandais”, înainte şi după 1944, în Sâmbăteni „La Mustafă Axente”, La Hainii (Sari Petru), „La Berti” (evreu), „La Ioţi Adrian” (lângă Albuliţa).
În Păuliş funcţiona o moară cu motor pe motorină, cu două valţuri duble şi o piatră, având o capacitate de 5.000 kg în 24 ore, proprietar fiind Iosif Fröhlich, vama se lua din măciniş, 10%. Moara măcina porumb şi grâu, fiind amplasată în zona Halta CFR.
În Sâmbăteni este menţionată moara lui Ioviţi Adrian (Părăschie), care măcina cereale, la Mustafă Axente (măcina porumb), Csilag Feri (în casa Buftea) măcina porumb, moară pe Mureş, proprietar Todor Lazăr (Grăviloane) măcina porumb, era amplasată pe locul Balastierei (lângă Duţa).
Întreţinerea carelor şi a căruţelor şi potcovirea cailor se făcea la fierărie. La Păuliş erau recunoscuţi ca fierari Schiebel Stefan, Düran George, Pim Adrian, Păcurar Nicolae, Reiter Iosef, fiind meseriaşi desăvârşiţi care executau la comandă confecţionarea plugurilor, grapelor, sapelor etc.
În localitatea Sâmbăteni fierari erau: Mustafă Petru, Sari Petru, Popi Petru, Fănică Florea, Ion Mircu, Petreuş Petru.
Între meşteşuguri s-au evidenţiat: olăritul, dogăritul (confecţionarea butoaielor), a căzilor pentru depozitarea prunelor şi strugurilor, confecţionarea roţilor la căruţe, etc.
La Păuliş erau dogari: Schiebel Peter, Milich Iohann, Wegmann Peter, Raober Iacob, Brandais Krastel, Maxa Andres, etc., iar la Sâmbăteni: Stai Vasa, (Vasa lui Beba), Mircu Muţiu, (casă Şoica), tâmplari, Mircu Petru (Păntălie), Ştenghel Carol, Babă Petru, rotari.
Croitori renumiţi în Păuliş au fost: Düran Katharina, Toman Petru, Hach Petru, Brădean Viorel, Holzer Terezia, iar la Sâmbăteni: Iacob Ioan, Sari Petru (Tică), Peri Floare, Vasi Floare, Baba Smaranda, Stenghel Maria, Băţălărean Teodor.
Pantofari în Păuliş erau: Putz Iosef, Turzan Iosif, Brodner Iosef, Bondan Peter, Schmidt Ludwig, iar în Sâmbăteni: Ciorău Stoia, Popescu Ioan (lângă Lia Anti).
Frizeri renumiţi din Păuliş: Schmidt Anton, Bondan Iosef, Holzer Florian, Reiter Iohann; din Sâmbăteni menţionăm pe: Ioţi Mănăilă, Ianos Ioan, Baichici Onoriu, Anghelini Aurel.
Zidari din Păuliţ: Becheş Constantin, Sălăjan Ioan, Schiebel George, Kassnel Franz, iar din Sâmbăteni: Ursu Petru, Mihăescu Nicolae, Miloş Petru.
Ceasornicari renumiţi în Păuliş au fost: Bader Andreas, Fröhlich Iosef, iar în Sâmbăteni erau: Momir Ioan, Ursu Roman (Drăghici).
Tâmplari din Păuliş: Bondan Iosef, Revolag Johann şi Borşoş Ignat, iar din Sâmbăteni: Baba Petru, Ştenghel Carol.
Tinichigii din Păuliş: Hissler Francisc, Pim Iosif, Hack Petru, Reingruber Anton, Pim George, iar din Sâmbăteni: Mustafă Petru ºşi Sari Petru.
Tinichigii auto din Păuliş: Putz Iosif, Gruber Petru, Holzer Peter, Maxa Andres, iar din Sâmbăteni menţionăm pe Mustafă Petru.
La nivelul comunei Păuliş existau, după anul 1900, maşini agricole, maşini care prestau servicii către populaţie în schimbul unei plăţi în natură sau în bani.
În Păuliş a deţinut tractor familia Ihm Peter (Hanomag), iar batoză aveau Vărăşeţ Traian, Stoian Onoriu, Rudău Ioan.
În Sâmbăteni, familia Lazăr (Snaidărul) deţinea tractor Lanz Buldog, iar Czilag Feri şi Mustafă Axente deţineau batoze pentru treieratul grâului.
sursa: Monografia comunei Păuliş, Petru Nicoară, Tatiana Tudur, Cornelia Foster, Editura Mirador 2010
