Ziarul electronic al arădenilor

Tag: păuliş

Monografii: Arhitectura comunei Păuliş

Monografii: Arhitectura comunei Păuliş

Actualitati
În perioada interbelică, la Păuliş au dispărut treptat casele din lemn şi pământ bătut, acoperite cu stuf. S-au construit case mari din văiug şi cărămidă, acoperite cu ţiglă, lângă care s-au ridicat grajduri şi şuri. Casele obişnuite erau constituite din camera din faţă, tindă, camera din spate şi târnaţ de-a lungul întregii construcţii. Camera din faţă era nefolosită, acolo se ţineau hainele de sărbătoare, mobilierul mai deosebit, dunele, pernele şi obiectele de artizanat. Tinda era folosită pe post de bucătărie, dar şi ca dormitor. Camera din spate avea funcţia exclusivă de dormitor pentru toţi membrii familiei. Făcând o analiză a construcţiilor din localitatea Păuliş (Baraţca), a peisajului arhitectural se poate constata existenţa unor „conace”, construcţii masive, înalte, cu 5 sau 6
Monografii: Meşteşugurile şi comerţul la Păuliş

Monografii: Meşteşugurile şi comerţul la Păuliş

Actualitati
Comuna Păuliş a avut tradiţie în domeniul meşteşugurilor şi comerţului. Producerea şi comercializarea ţuicii din comună, atât cea fabricată din prune, cât şi cea din comină şi drojdie (struguri), era o ocupaţie a cetăţenilor, cărora le aducea şi un venit familiilor. În Păuliş funcţionau următoarele cazane de ţuică sub deal „la Schibel Johann”, înainte şi după război (era Holzer Flavius), pe drumul spre balastieră „la Boşneac Gheorghe” (casa Oniga), pe strada Piceida „la Nedelcu”, pe păşunea comunală în Păulişul Nou, „la Brandais Peter”, în Păulişul vechi „la Bader Sebastian” în Sâmbăteni, la Momir Costa (pe drumul Ghiorocului), Stai Nicolae (la Comloșan), Ciorău Iancu (la cruce); acestea erau cazane particulare. Procesul de producere a ţuicii din borhotul de prune şi struguri începea to
Monografii: Ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor din Păuliş

Monografii: Ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor din Păuliş

Actualitati
Plugăritul şi creşterea animalelor erau ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor comunei Păuliş. Aceste îndeletniciri s-au dezvoltat în strânsă interdependenţă cu animalele, producătoare de materie primă pentru îmbrăcăminte, încălţăminte, dar şi îngrăşăminte naturale (gunoiul de grajd). O tradiţie existentă şi astăzi printre gospodari este îngrăşarea porcilor, a „bicilor” (tauri), care apoi erau valorificaţi sau sacrificaţi pentru hrana familiei. Mândria localnicilor erau boii şi caii, care erau folosiţi pentru tracţiune şi la muncile agricole. Plugarii foloseau plugul de lemn cu brăzdar de fier, cu corman mobil, care, de fiecare dată când ajungea la capătul ogorului arat, se întorcea de cealaltă parte a plugului, rostuind astfel brazda de aceeaşi parte. Plugul era alcătuit dintr-un grâ
Monografii: Casa şi gospodăria ţărănească, la Păuliş

Monografii: Casa şi gospodăria ţărănească, la Păuliş

Actualitati
Arhitectura caselor din localităţile comunei Păuliş se remarcă prin simplitate şi ornamentaţie extrem de modestă. De obicei, casele au fost construite perpendicular pe axa străzii, având pereţii groşi din văiugă, acoperiţi cu chirpici, şi spoite în culoarea albă. Casa tradiţională din localităţile comunei se compunea de obicei din trei camere, dintre care două aveau o destinaţie funcţională: bucătăria „tinda” şi dormitorul numit şi „soba dinapoi”, iar cea de-a treia, soba sau „casa dinainte”, era frumos amenajată, un fel de cameră de oaspeţi unde erau primiţi musafirii. Specific fiecărei case este pridvorul sau „târnaţul „susţinut de stâlpi groşi de formă dreptunghiulară sau rotundă, acesta fiind deschis. Cu multă vreme înainte, pridvorul era locul preferat de odihnă peste noapte al băt
Monografii: Originile denumirilor localităţilor Păuliş şi Sâmbăteni

Monografii: Originile denumirilor localităţilor Păuliş şi Sâmbăteni

Actualitati
Primele atestări documentare în care este menţionată localitatea Păuliş apar în prima jumătate a secolului al XIV-lea, în anul 1333, când în registrele dijmelor papale apare sub numele de Paululese, iar în anul 1334, sub denumirea de Sacerdos de Paulese sau Sacerdos de Paululese, după numele ordinului călugărilor Paulini din Cetatea Cladova. În anul 1393 se numea Poalelese, iar în anul 1478 avea denumirea de Pal-Elesy şi de Palelese. La începutul secolului al XVI-lea, Păulişul este menţionat în legătură cu Schitul unui ordin călugăresc, care se afla la gura Văii Cladovei, Păulişul fiind amintit printre localităţile exploatate de către acel ordin călugăresc. La sfârşitul sec. al XVI-lea, ca urmare a faptului că ordinul călugăresc nu a respectat dispoziţia voievodului Ardealului de a îmbr
Monografii: Cultura viţei de vie la Păuliş

Monografii: Cultura viţei de vie la Păuliş

Actualitati
Înainte de toate, locuitorii comunei Păuliş au fost şi sunt renumiţi cultivatori ai viţei de vie. De aceea, viticultura a fost principala sursă de venit a ţăranilor. Date istorice precise despre Podgoria Aradului, din care face parte şi comuna Păuliş, găsim încă din secolul al XIV-lea, perioada feudalismului dezvoltat. În acea perioadă, puterea nobililor devenea din ce în ce mai mare, marile latifundii funciare s-au consolidat în detrimentul ţăranilor iobagi şi a jelerilor consideraţi „hospes” (oaspeţi) pe feudă. În Podgoria Aradului, mari suprafeţe cultivate cu viţă-de-vie aparţineau unor familii maghiare: Maroty, Guthi, Orszagh, iar în zona Păulişului familiei Haraszty. Primele consemnări privind vânzarea unor suprafeţe de vie în zona Păulişului apar în anul 1374, când călugării Paul
Accident pe DN 7, la Păuliș. O persoană, transportată la spital

Accident pe DN 7, la Păuliș. O persoană, transportată la spital

Actualitati
Un accident rutier în care au implicate un autotren și un autoturism a avut loc, miercuri, pe DN 7, în localitatea arădeană Păuliș, iar o persoană a fost transportată la spital. Accidentul rutier s-a produs miercuri, în jurul orei 10.45. Conform ISU Arad, în accident au fost implicate un autoturism şi un autotren care circula fără încărcătură. În urma coliziunii dintre cele două vehicule, o persoană aflată în cabina autotrenului a rămas blocată în cabină, victima fiind conştientă. La faţa locului au intervenit un echipaj de descarcerare din cadrul Detaşamentului de Pompieri Arad, un echipaj SMURD de la Punctul de lucru Vladimirescu şi un echipaj al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Arad, aflat în trafic. Echipajul SMURD al Punctului de lucru Vladimirescu a extras victima, care era conş
Monografii: Cultura viţei de vie la Păuliş

Monografii: Cultura viţei de vie la Păuliş

Actualitati
Viticultura a constituit pentru păulişeni nu numai o ocupaţie, ci şi un mod de a trăi, cultivând din generaţie în generaţie cu multă pasiune şi dăruire viţa-de-vie. Aceasta şi-a păstrat modul tradiţional de organizare încă din perioada feudală, funcţionând cu rezultate bune şi după atacurile filoxerei (1885). Activitatea propriu-zisă în vie (săpat, legat, stropit, recoltat) era organizată de către administrator, care purta denumirea de „vinţeler”, acesta preocupându-se de asigurarea forţei de muncă, de pontajul şi plata oamenilor. Unii proprietari din Păuliş deţineau suprafeţe mari de vii, Birtolon Aurel, Birtolon Ştefan (Baraţca), Neferu Dumitru, dr. Fabian, Karossy Etelca, Ambruş Octavian, Bohn Carl, Miatovici Victor, Givulescu Octavian, Mănăstirea Sârbească Bezdin, Schmidt Francisc,
Monografii: Naşterea şi botezul la Căprioara şi Păuliş

Monografii: Naşterea şi botezul la Căprioara şi Păuliş

Actualitati
Naşterea unui copil aducea o bucurie mare în viaţa unei familii, ea contribuind la consolidarea relaţiilor între soţi şi la perpetuarea neamului. La Căprioara Ca şi în alte sate din Banat, în Căprioara oamenii nu făceau prea mulţi copii, 2-3, maxim 4, într-o familie. Nici nu mergeau cu ei pe la doctori, fiindcă erau oameni săraci, încât „ce o fost bun di o rezistat o trăit, ce o fost rău s-o dus”. Copii care mureau nebotezaţi nu erau îngropaţi în cimitir, ci în grădina casei. Mai demult, femeia însărcinată nu avea voie să fure de la vecini fructe fiindcă ziceau că pruncul se va naşte cu semn. Odinioară femeile năşteau acasă, ajutate de moaşă. Aceasta tăia buricu’ la micuţ şi îi făcea şi prima scaldă. În apa de scaldă punea un ban, busuioc şi ceva verdeaţă. După scaldă arunca apa la ul

Comemorarea eroilor Detașamentului Păuliș. PROGRAM

Comunicate de presa
Manifestările prilejuite de comemorarea a 74 ani de la luptele duse de către  Detașamentul Păuliș pentru apărarea defileului Mureşului, se vor desfăşura în garnizoana Arad după următorul program: În data de 15.09.2018 08.30 – 09.30  Ceremonial militar şi religios de depuneri de coroane şi jerbe de flori, la Cimitirul eroilor din localitatea Radna 10.30 – 10.45 Slujbă de parastas la Biserica ortodoxă din localitatea Păuliș 11.00 – 12.00 Ceremonial militar și religios, de depuneri de coroane şi jerbe de flori, la Monumentul eroilor de la Păuliş În data de 16.09.2018 12.30 – 13.10 Ceremonial militar şi religios de depuneri de coroane şi jerbe de flori, la Monumentul Ostașului român din Piața Avram Iancu, municipiul Arad 13.30 – 13.45 Defilarea detaşamentului de onoare şi trecerea celul