Ziarul electronic al arădenilor

Tag: ţărănească

Monografii: Arhitectura ţărănească la Petriş

Monografii: Arhitectura ţărănească la Petriş

Actualitati
Teritoriul comunei Petriş este un adevărat lăcaş de cultură şi civilizaţie românească ce dăinuie de milenii prin stabilitatea ocupaţiilor şi continuitatea tradiţiei populare meşteşugăreşti. Datorită faptului că această zonă a avut păduri mari s-a dezvoltat aici o arhitectură în lemn, o adevărată artă a construcţiilor de lemn. Întâlnim în cadrul comunei Petriş în special în localităţile Roşia-Nouă şi Obârşia construcţii de case din lemn care după spusele localnicilor au o vechime cuprinsă între 200-250 de ani. În general s-au folosit două tehnici de lucru: - tehnica construcţiilor ţărăneşti din bârne de lemn; - tehnica căţeilor verticali; Tehnica construcţiilor ţărăneşti din bârne de lemn Bârnele de lemn erau rotunde sau cioplite (lodbe). Esenţele lemnoase cele mai folosite la constr
Monografii: Casa şi gospodăria ţărănească, la Păuliş

Monografii: Casa şi gospodăria ţărănească, la Păuliş

Actualitati
Arhitectura caselor din localităţile comunei Păuliş se remarcă prin simplitate şi ornamentaţie extrem de modestă. De obicei, casele au fost construite perpendicular pe axa străzii, având pereţii groşi din văiugă, acoperiţi cu chirpici, şi spoite în culoarea albă. Casa tradiţională din localităţile comunei se compunea de obicei din trei camere, dintre care două aveau o destinaţie funcţională: bucătăria „tinda” şi dormitorul numit şi „soba dinapoi”, iar cea de-a treia, soba sau „casa dinainte”, era frumos amenajată, un fel de cameră de oaspeţi unde erau primiţi musafirii. Specific fiecărei case este pridvorul sau „târnaţul „susţinut de stâlpi groşi de formă dreptunghiulară sau rotundă, acesta fiind deschis. Cu multă vreme înainte, pridvorul era locul preferat de odihnă peste noapte al băt
Monografii: Jocul de duminică (Hora ţărănească) pe Valea Petrişului

Monografii: Jocul de duminică (Hora ţărănească) pe Valea Petrişului

Actualitati
Jocul era una din cele mai îndrăgite activităţi la care participa întreaga suflare a satelor de pe Valea Petrișului. În horă se prindeau toţi tinerii, iar oamenii mai în vârstă asistau de pe margini lăudând fiecare modul în care odrasla lui juca. În horă nu aveau voie să participe tinerii care aveau mai puțin de 14 ani. La Corbeşti, jocul începea duminică după –masa şi se desfăşura în intervalul orar 14.00 - 19.00. De fapt, în toate localităţile Văii Petriş, acest interval orar era respectat de toată lumea. Feciorii ar mai fi stat, dar mamele îşi urmăreau cu străşnicie fetele şi la orele 19.00 plecau cu ele acasă. Pe Valea Petrişului contează foarte mult „părerea satului” şi de aceea nicio mamă nu dorea să-i fie vorbită fata de rău şi să-i rămână nemăritată. Feciorii ar mai fi stat, d