Ziarul electronic al arădenilor

Tag: gospodăria

Monografii: Gospodăria la Chişineu Criş

Monografii: Gospodăria la Chişineu Criş

Actualitati
La Chişineu Criş, casele erau văruite şi apoi feştite cu culori, predominant era alboietul, cu care se vopsea şi părcanul jurii. Târnaţul era construit în lungul casei, jucând rolul de apărare a locuinţei de intemperii şi loc de odihnă. La început târnaţul a fost deschis fiind acoperit cu prelungirea acoperişului care se sprijinea pe stâlpi din lemn. Mai târziu târnaţul se va închide mai ales, după construirea unei noi camere spre stradă, cu un gărduţ având un roştei. Astăzi, târnaţul este închis complet cu sticlă. În fundul târnaţului era păcauţul. În ultimii ani o asemenea cameră de zi adăugată casei se construieşte în curte şi este numită căsuţă, pentru a se păstra casa mare curată. Din târnaţ se pătrunde în interiorul casei. Locuinţa era repartizată astfel: casa dinainte sau casa de
Monografii: Casa şi gospodăria ţărănească, la Păuliş

Monografii: Casa şi gospodăria ţărănească, la Păuliş

Actualitati
Arhitectura caselor din localităţile comunei Păuliş se remarcă prin simplitate şi ornamentaţie extrem de modestă. De obicei, casele au fost construite perpendicular pe axa străzii, având pereţii groşi din văiugă, acoperiţi cu chirpici, şi spoite în culoarea albă. Casa tradiţională din localităţile comunei se compunea de obicei din trei camere, dintre care două aveau o destinaţie funcţională: bucătăria „tinda” şi dormitorul numit şi „soba dinapoi”, iar cea de-a treia, soba sau „casa dinainte”, era frumos amenajată, un fel de cameră de oaspeţi unde erau primiţi musafirii. Specific fiecărei case este pridvorul sau „târnaţul „susţinut de stâlpi groşi de formă dreptunghiulară sau rotundă, acesta fiind deschis. Cu multă vreme înainte, pridvorul era locul preferat de odihnă peste noapte al băt