Ziarul electronic al arădenilor

Tag: Şicula

Monografii. Costumul popular din Şicula

Monografii. Costumul popular din Şicula

Actualitati
Costumul popular din Şicula este foarte reprezentativ pentru zona Aradului. Acest costum iese în evidenţă prin numeroasele componente care îl alcătuiesc şi mai ales prin diversitatea culorilor. Merite deosebite în studierea acestui costum popular şi faptul că acesta a fost făcut cunoscut în ţară şi în lume au etnograful Tereza Mozez şi etnofolcloristul Ioan Bradu. Costumul a fost purtat pe scenele lumii şi de îndrăgitele interprete de muzică populară Florica Bradu, Cornelia Căprariu Roman şi Rodica Ardelean. Recent, a fost pus în lumină şi costumul bărbătesc, de tânărul interpret de folclor Ciprian Gabor. Portul popular feminin Pe cap se punea un cerc cu oglinzi cumpărat, în general, de la Pâncota sau Arad, iar părul era împletit în două cozi şi legate la spate sub forma unui coc sau
Monografii: Ocupaţii la Şicula

Monografii: Ocupaţii la Şicula

Actualitati
Păstoritul, culesul viilor, culesul plantelor medicinale alături de agricultură, constituie cele mai vechi ocupaţii tradiţionale la Şicula. Păstoritul În Şicula, păstoritul se făcea în hotarul satului. Acest tip de păstorit este numit de Romulus Vuia „păstorit original local”, deoarece torma de oi nu părăsea hotarul comunei, ai cărui locuitori se ocupau în primul rând cu agricultura. Păstoritul servea nu numai pentru a asigura locuitorilor cantitatea de brânză şi lână necesară ci şi pentru gunoierea, cu ajutorul oilor ce păşteau pe teritoriul comunei, a miriştilor sau a fâneţelor. Atât stâna cât şi strunga erau construcţii uşoare, în vederea mutării lor din loc în loc, căci cele mai multe dintre stâne erau portative. Astfel de stâne erau aşezate în apropierea satului. Numărul oilor era
Monografii: Meşteşugurile populare la Şicula

Monografii: Meşteşugurile populare la Şicula

Actualitati
Meşteşugurile populare sunt ocupaţii mai noi, în comparaţie cu ocupaţiile de bază, agricultura şi creşterea animalelor. Meşteşugarii, cum ar fi şubarii, cizmarii, au apărut în „peisajul ocupaţional tradiţional” în Şicula la începutul secolului al XX-lea, venind din Ţara Beiuşului, satul Şârbeşti, renumit pentru şubarii săi. Aceşti meşteri au fost numiţi de către băştinaşi cu nume ce reflectă ocupaţia lor. Astfel, au fost numiţi şubari, cizmari, pantofari. În prezent, în Şicula, există mai multe familii care se numesc Cizmaş, acest nume derivând de la meşteşugul de cizmar. Cizmarii lucrau la obţinerea cizmelor sau opincilor cu material (piele), iar şubarul, cu „postav dubit” dat de locuitorii care doreau asemenea piese de costum popular. Urmaşii acestor familii de meşteşugari trăiesc şi
Monografii: Ţesutul în război la Şicula

Monografii: Ţesutul în război la Şicula

Actualitati
Ţesutul în război este cel mai vechi şi mai răspândit meşteşug în Şicula. Se mai întâlneşte şi azi, în mai puţine case, practicat mai ales de femeile în vârstă. Acest meşteşug este prin excelenţă feminin. Firul de cânepă, principalul material de lucru, pentru a putea deveni „pânză”, trecea prin mai ulte faze: răşchiatul, înălbitul, depănatul, vopsitul firelor, urzitul firelor, învetitul, îneveditul, umplutul ţevilor. Astfel, răşchiatul consta în trecerea firului tors de pe fus pe răşchitar, pentru obţinerea „jirebiei”. Înălbitul firelor de tors consta într-o serie de fierberi şi opăriri succesive, cu apă şi cenuşă. Urmează apoi depănatul firelor, fază în care jirebiile erau puse pe vârtelniţă sau într-un depănător şi făcute ghem. Vopsitul fibrelor era executat în scopul obţinerii unor

Monografii: Obiceiuri de nuntă la Şicula

Actualitati
Nunta este considerată la Şicula cel mai frumos moment din viaţa omului, iar multe obiceiuri străvechi legate de nuntă încă se mai păstrează. La Şicula se obişnuieşte ca după ce tinerii se hotărăsc să se căsătorească, trebuie să fie de acord şi părinţii. Atunci feciorul, însoţit de mamă şi de o rudă apropiată, se duc să „ceară fata în căsătorie”. Aici, viitorii cuscrii se pun de acord asupra nunţii. Până la nuntă nu mai era decât „strigăturile la biserică” şi „pusul pe tablă la primărie”, ocazie cu care viitoarea căsătorie este anunţată public, pentru ca satul să poată semnala eventualele impedinenţe (înrudire etc.), din calea înfăptuirii căsătoriei, în conformitate cu normele religioase, morale sau practicate de comunitate. La Şicula se obişnuieşte, încă, ca tinerii să fie strigaţi la

Primarii din Șicula, Covăsînț și Almaș, sub control judiciar

Actualitati
Tribunalul Timiș a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile în cazul celor trei primari din județul Arad, acuzați de luare de mită. Instanța a respins cererea procurorilor DNA, care au cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile, pentru primarii Aurel Radiţa (Şicula) Traian Balint (Covăsînţ) şi Teodor Avram (Almaş). De asemenea, instanța hotărât că, cei trei, nu au voie să-și exercite funcţia de primar. Cei trei primari nu au contestat decizia luată, joi, de Tribunalul Timiș. Sentința nu este definitivă. Aurel Radiţa, Traian Balint şi Teodor Avram au fost reţinuţi, miercuri, de procurorii DNA Timişoara, ei fiind suspectaţi de luare de mită de la un om de afaceri în legătură cu derularea unor contracte pe bani publici. CITITI SI: VEZI acuzațiile aduse primarilor din Șicula

VEZI acuzațiile aduse primarilor din Șicula, Covăsînț și Almaș

Actualitati
Trei primari ai unor comune din judeţul Arad au fost reţinuţi, miercuri, de procurorii DNA Timişoara, ei fiind suspectaţi de luare de mită de la un om de afaceri în legătură cu derularea unor contracte pe bani publici. Potrivit unui comunicat al DNA, cei trei primari reţinuţi sunt: Aurel Mircea Radiţa - comuna Şicula, Traian Gheorghe Balint - comuna Covăsînţ şi Teodor Avram - comuna Almaş. Ei vor fi prezentaţi, joi, Tribunalului Timiş, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. DNA precizează că, în 5 decembrie 2014, între primăria comunei arădene Şicula, în calitate de achizitor, şi o societate, în calitate de executant, a fost încheiat un contract de lucrări în valoare de aproximativ 5,3 milioane lei inclusiv TVA, având ca obiect 'asfaltare străzi în comuna Şicula, judeţul

Director de școală din Șicula, trimis în judecată

Actualitati
Directorul Școlii Gimnaziale „Emil Monția“ din comuna arădeană Șicula, Ioan Bulza, a fost trimis în judecată pentru conflict de interese, acesta fiind acuzat că și-a angajat fiica la unitatea de învățământ pe care o conduce, deși aceasta a primit repartizare la o altă școală. Conform Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, Ioan Bulza a semnat, în 14 septembrie 2012, decizia nr. 53/2012, prin care a angajat-o, pe perioada determinată - 1.09.2012 - 31.08.2013 - pe fiica sa în postul vacant de suplinitor la catedra de Limba și Literatura Română + Limba Latină. Procurorii au menționat că Bulza și-a angajat fiica la școala din Șicula, în condițiile în care aceasta, prin Decizia nr. 227/2012 a Inspectoratului Școlar Județean Arad, a primit repartiție ca și cadru suplinitor calificat

Monografii: Obiceiuri de Anul Nou la Covăsînţ şi Şicula

Actualitati
În Ajunul Anului Nou, la Covăsînţ se făcea „cărindari dă ceapă”. În funcţie de câtă apă se aduna în diferitele foi de ceapă se ştia cum vor fi lunile anului care vine. În noaptea de Anul Nou se credea că e bine să fii îmbrăcat în roşu şi „să ai bani în poşnari”. Dimineaţa, feciorii şi fetele se spălau cu apă neîncepută, în care puneau busuioc şi un ban de argint, ca să miroase ca busuiocul şi să fie bănoşi tot anul. În această zi nu era bine să-ţi vină în casă o femeie, ci un bărbat. De aceea erau bărbaţi care mergeau dimineaţa pe la vecini, ca acestora să le meargă bine tot anul. La fel se credea că nu e bine să dai bani, că apoi dai tot anul. De asemenea, în această zi şi azi se crede că nu e bine să mănânci găină, fiindcă găina tot împrăştie, ci doar carne de porc. Ţurca