Ziarul electronic al arădenilor

Tag: mântuitorului

Boboteaza şi Sf. Ioan, sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului

Boboteaza şi Sf. Ioan, sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului

Religie
Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscută şi sub denumirile „Arătarea Domnului“ sau „Epifania“, şi ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos. Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică, de aceea Biserica mai numeşte Boboteaza şi "Arătarea Domnului", "Dumnezeiasca Arătare" sau "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă şi înseamnând "arătare", "descoperire", "revelare". De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin. După mersul cu Ajunul de Crăciun, cu uratul de Anul Nou, copiii mergeau cu "Chiralesa" de Bobotează, dar în unel
Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătoarea care aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului

Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătoarea care aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului

Religie
Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota, 14 septembrie fiind considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este singura cu post aspru şi rugăciune care apare la data de 14 septembrie atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin. Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului. Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împ

Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătoarea care aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului

Religie
Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota, 14 septembrie fiind considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post aspru, Crucea fiind un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului. Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi E

Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Mântuitorului la Mănăstirea Hodoş-Bodrog

Religie
GALERIE FOTO De sărbătoarea Schimbării la Faţă a Mântuitorului Hristos, 6 august 2015, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a săvârşit slujba Sfintei Liturghii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în altarul de vară al Mănăstirii Hodoş-Bodrog. În cuvântul de învăţătură cu titlul ,,Chip şi asemănare” (conform citirilor scripturistice ale praznicului: II Petru 1; Matei 17), Chiriarhul a arătat că numirea sărbătorii, aşa cum se păstrează în Biserica noastră, redă adevărul privind continua strădanie a credinciosului de a se schimba în mai bine potrivit scopului pentru care a primit lumina vieţii, adică tinzând spre asemănarea cu Acela după chipul Căruia a fost creat, a Însuşi Creatorului. Harul necreat a lui Dumnezeu ajută ca şi credinciosul prin faptele bune