Social – Economic

Un sistem de cântărire din mers a autocamioanelor va intra în funcţiune începând de vineri, 3 februarie, la Vama Nădlac II, pe sensul de ieşire din România, urmând ca, odată ce acesta va fi complet operaţional, timpii controalelor specifice efectuate de CNAIR în acest punct de frontieră să se reducă cu aproximativ 20%. „Acest sistem de preselecţie a autocamioanelor în funcţie de greutate va intra în funcţiune de vineri (ora 11.00), pe sensul de ieşire din România. Timp de 30 de zile acest sistem se va afla în perioada de calibrare şi de îmbunătăţire a algoritmilor de selectare. În momentul în care acest sistem va fi complet operaţional estimăm o reducere cu aproximativ 20% a timpilor controalelor specifice efectuate de CNAIR în acest punct de frontieră', a scris pe Facebook Cristian Pisto

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Bihor, Ilie Bolojan, a declarat că la finalul acestui an ar trebui să fie deja desemnaţi constructorii pentru cele trei tronsoane ale Drumului Expres Arad-Oradea şi să înceapă efectiv lucrările. CJ Bihor este lider de proiect pentru „Drumul Expres Arad – Oradea“, o investiţie de 10,7 miliarde de lei, Bolojan arătând că instituţia sa urmează să fie şi autoritate contractantă pentru derularea procedurilor de licitaţie, iar aceasta este cea mai importantă investiţie derulată în prezent în judeţ. „Suntem în situaţia în care studiul de fezabilitate al proiectului «Drum Expres Arad – Oradea» a fost aprobat. El este în procedura de avizare pentru pregătirea elaborării proiectului de hotărâre de guvern, care ar urma să aprobe studiul de fezabilitate, cât şi

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat că a fost aleasă Poşta Română pentru a face plăţile pentru ajutorul de încălzire al celor cu venituri mici, deoarece aceasta are structuri în mediul rural. Plăţile vor fi făcute prin cititoare optice cu care vor fi dotaţi poştaşii, iar banii pentru ajutorul de încălzire vor intra în 20 februarie. „Sunt peste 7.200 de cititoare optice pentru care este în curs de încheiere contractul de achiziţie, termenul de livrare este de 20 de zile. Deci, practic tot ce înseamnă echipamentele necesare pentru ca această citire a facturilor să aibă loc direct de către poştaşi şi să nu mai avem nevoie ca beneficiarul să meargă la oficiul poştal. E nedrept să creăm cozi la oficiile poştale. Am gândit în detaliu aceste mecanisme pent

Sute de arădeni şi-au cumpărat case în estul Ungariei doar în ultimii doi ani, atraşi de preţurile mici, care pot porni de la 10.000 de euro pentru o locuinţă de 100 de metri pătraţi cu 1.500 metri pătraţi de teren, familiile mutate peste graniţă continuând însă să lucreze în judeţul Arad, pentru că în ţara vecină nu găsesc posturi libere. Arădenii şi-au îndreptat atenţia spre casele din localităţile ungare de frontieră cu România imediat după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, în 2007, când astfel de achiziţii au devenit legal posibile. La vremea respectivă, în oraşul Bătania, aflat la doar şase kilometri de frontiera română, se găseau case şi cu 2.500 de euro. Între timp, preţurile au crescut, odată cu interesul tot mai mare al arădenilor de a investi în aceste case ieftine, d

Numărul tranzacţiilor cu terenuri agricole înregistrate în judeţul Arad a crescut cu 75% în ultimul an, dar specialiştii aşteaptă un declin în 2023, în timp ce preţurile s-au menţinut la nivelul anului 2021. Şeful Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Arad, Ioan Martin, a declarat că în 2022 au fost înregistrate la sediul instituţiei 5.147 oferte de vânzare terenuri agricole, la un preţ mediu de 7.300 euro pe hectar. Cifra este mai mare faţă de anul anterior, când au fost înregistrate la sediul DAJ Arad 3.548 de oferte de vânzare terenuri agricole, dar preţurile s-au menţinut. „Creşterea numărului de oferte de vânzare anunţate în 2022 este simţitoare în condiţiile în care anul 2021 a fost unul al modificărilor legislative care au redus în primă fază numărul tranzacţiilor. Amint

Primăria Arad va finanţa din bugetul local cu 55 de milioane de lei proiectele de investiţii pentru anul 2023 şi aşteaptă alţi 260 milioane de euro din fonduri europene pentru proiecte depuse, între care o nouă centrală de termoficare, pentru care semnarea contractului de finanţare ar fi „pe ultima sută de metri“. Primarul Aradului, Călin Bibarţ, şi-a prezentat, într-o conferinţă de presă, o parte dintre proiectele pentru anul în curs, după ce a făcut şi un bilanţ al activităţii pe anul trecut. Potrivit edilului, din bugetul local vor fi alocaţi în acest an 55 de milioane de lei pentru finanţarea mai multor proiecte, în timp alte fonduri sunt aşteptate de la Guvern sau de la Uniunea Europeană. Printre proiectele enumerate de edil se numără construirea unui pod pietonal care va lega oraş

Zahărul se află în topul celor mai mari scumpiri înregistrate în ultimul an, cu o creştere a preţului de 62,79% în decembrie 2022 faţă de decembrie 2021, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Alte alimente care au consemnat creşteri importante de preţ sunt untul (plus 45,14%) şi uleiul, cu o majorare de 37,46%. În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ în perioada analizată s-au aflat energia electrică, cu 45,14%, gazele, având un avans al preţurilor de 35,73%, energia termică, cu 20,10%, cărţi, ziare, reviste, cu un plus de 13,46% şi săpunul de rufe cu un avans de 12,87%. În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul CFR - 21,18%, serviciile de apă, canal salubritate - 21,05% şi transportul aerian

Numărul cererilor de import de forţă de muncă depuse de agenţii economici la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Arad a crescut de zece ori în ultimul an, pe fondul deficitului de personal dispus la angajare, care s-ar ridica la 10.000 - 15.000 de oameni. Directorul AJOFM Arad, Marinel Henteş, a declarat că dacă în urmă cu un an la sediul instituţiei se înregistrau două - trei cereri pe săptămână ale agenţilor economici care făceau demersuri pentru importul forţei de muncă, acum sunt între şapte şi zece cereri în fiecare zi lucrătoare. „Se încearcă tot mai mult compensarea lipsei de forţă de muncă locală prin importuri de muncitori. Dacă în urmă cu doi - trei ani importul de forţă de muncă era destul de modest, acum numărul cererilor către noi, care ulterior vor aju

Un număr de trei angajaţi din patru (74%) vor să îşi schimbe locul de muncă în 2023, peste jumătate dintre ei justificând că vor fi nevoiţi să preia mai multe sarcini dacă echipele se reduc, arată un sondaj derulat de o platformă de recrutare. Alţi 17% se tem că veniturile lor vor scădea, 9% se tem că vor ajunge la burnout şi tot atâţia sunt îngrijoraţi că angajatorul va impune întoarcerea completă la birou. Potrivit BestJobs, pentru a-şi menţine stilul de viaţă şi în 2023, 75% dintre respondenţii sondajului declară că ar avea nevoie de o creştere salarială. Totodată, 37% îşi doresc mai multe oportunităţi de a avansa în carieră, iar 35% se aşteaptă la mai multe beneficii extrasalariale. Aproximativ 20% vor să primească mai mult sprijin din partea angajatorului pentru asigurarea unui ec

Joburile care au atras cele mai multe aplicări la început de an au fost cele pentru agent de vânzări remote, junior banker, operator introducere date, operator colectare debite şi casier în sală de jocuri de noroc, fiecare dintre aceste poziţii adunând peste 1.000 de aplicări în decurs de doar câteva zile, arată o analiză realizată de o platformă de recrutare online. În ceea ce priveşte anul 2023, deja se prefigurează câteva tendinţe clare pe piaţa muncii. Una dintre ele este legată de faptul că programul hibrid îl va înlocui pe cel 100% remote, asta deşi tot anul trecut a stat sub semnul unei creşteri masive atât a ofertei de joburi care nu cereau prezenţa la birou, cât şi a cererii. Totodată, angajaţii cu două joburi şi importul de personal reprezintă alte tendinţe pentru acest an. Co