Ziarul electronic al arădenilor

Tag: tradiţii

24 februarie – Ziua iubirii la români. Superstiții și tradiții legate de Dragobete

24 februarie – Ziua iubirii la români. Superstiții și tradiții legate de Dragobete

Life
În fiecare an, în data de 24 februarie, românii sărbătoresc ziua iubirii, Dragobetele. Lucrurile nu au fost mereu așa, iar pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti. În unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al eroului vegetaţional Lăzărică. Dragobtele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Dragobetele cap de primăvară era divinitatea
Tradiţii străvechi şi noi despre Sfântul Valentin

Tradiţii străvechi şi noi despre Sfântul Valentin

Life
Pentru tinerii din multe ţări de pe mapamond, 14 februarie a devenit sărbătoarea Îndrăgostiţilor. Cei care au îndrăgit această tradiţie, au dorit să afle istoria sa şi cine este Sfântul Valentin, patronul îndrăgostiţilor. Sfântul Valentin, un sfânt al creştinilor romano-catolici Sfântul Valentin a trăit în secolul al III-lea în Italia şi era episcop în localitatea Interamna (Terni din zilele noastre) în timpul împăratului Claudius al II-lea, care a domnit peste vastul imperiu roman între anii 268-270. Legenda despre Sfântul Valentin menţionează din ce cauză a apărut conflictul dintre împărat şi episcopul Valentin. Claudiu al II-lea era un împărat viteaz, împătimit să poarte războaie şi să-şi învingă rivalii. De aceea, el voia să aibă o armată puternică. Preocupat de această strategie,
Sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. Obiceiuri şi tradiţii pentru spor şi sănătate

Sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. Obiceiuri şi tradiţii pentru spor şi sănătate

Religie
Creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc în ziua de 2 februarie sărbătoarea Întâmpinarea Domnului. În popor, praznicul este cunoscut sub denumirea de Stretenia şi cinsteşte ziua aducerii pruncului Dumnezeiesc la Templul din Ierusalim de sfânta lui mamă şi de dreptul Iosif. Maria şi Iosif l-au adus la Ierusalim, în Biserica lui Dumnezeu, pe pruncul Iisus. Conform tradiţiei, întâiul născut de parte bărbătească era închinat lui Dumnezeu, când se împlineau 40 de zile de la naştere. Cu acest prilej, la Templu, se împlinea şi ritualul de curăţire a mamei după naştere. În zilele noastre, se săvârşeşte întocmai procesiunea intrării pruncului în biserică, aşezarea lui în faţa uşilor împărăteşti şi împărtăşirea mamei cu Sfintele Taine. Pentru spor şi sănătate, în această zi de sărbătoare, cred
Praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur

Praznicul Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur

Religie
În fiecare an, la 30 ianuarie, Biserica Creştin-Ortodoxă îi sărbătoreşte laolaltă pe cei mai mari învăţători şi păstori din întreaga istorie a creştinătăţii: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur. Cei trei Părinţi şi Dascăli ai lumii sunt cunoscuţi ca modele de viaţă duhovnicească, iar învăţăturile lor sunt preţuite de creştinătate de-a lungul secolelor. Pe lângă darul "tălmăcirii" Sfintelor Scripturi, Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur au urcat şi înalta treaptă a arhieriei, de aceea sunt cunoscuţi sub numele de Sfinţii Trei Ierarhi. Istoricul sărbătorii Trăitori la sfârşitul secolului al III-lea şi la începutul secolului al IV-lea, când biserica creştină se eliberase de curând din prigoana sângeroasă a stăpânirii romane, dar aluneca pe panta ereziil
Ziua Crucii – Tradiţii şi obiceiuri de Înălţarea Sfintei Cruci

Ziua Crucii – Tradiţii şi obiceiuri de Înălţarea Sfintei Cruci

Religie
Una dintre cele mai vechi şi mai importante sărbători ortodoxe, Înălţarea Sfintei Cruci, cunoscută în popor drept Ziua Crucii, este celebrată în fiecare an pe data de 14 septembrie. Pe data de 14 septembrie creştinii ortodocşi celebrează două evenimente importante, ambele legate de lemnul Sfintei Cruci, cea pe care a fost răstignit Isus Hristos: Aflarea Crucii şi înălţarea ei de către episcopul Macarie al Ierusalimului pe data de 14 septembrie 335, precum şi Aducerea Sfintei Cruci de la perşii păgâni, în anul 629, depusă ulterior în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Ca semn de cinstire a celor două evenimente, pe data de 14 septembrie a fiecărui an, în bisericile ortodoxe are loc o ceremonie specială, prin care Sfânta Cruce este scoasă din Altar în mijlocul lăcaşurilor de cult, î
Echinocțiul de primăvară 2019. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Echinocțiul de primăvară 2019. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Actualitati
Echinocţiul de primăvară, momentul care marchează începutul primăverii astronomice, se va produce, în acest an, miercuri, 20 martie, la ora 23.58 (ora României). De la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când este solstițiul de vară. Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. A
Românii îşi aleg „baba“. Tradiţii şi superstiţii legate de zilele Babei Dochia

Românii îşi aleg „baba“. Tradiţii şi superstiţii legate de zilele Babei Dochia

Life
Tradiţia spune că aşa cum ne este „baba“ pe care o alegem de 1 martie, aşa ne va merge tot anul. Sunt nouă babe care pot fi alese în perioada 1- 9 martie. Conform credinţei populare, legenda Babelor este asociată cu Baba Dochia, responsabilă de venirea iernii. Începând cu 1 martie şi până pe 9 martie, aceasta începe să-şi lepede cojoacele, semn că vremea devine tot mai călduroasă. În calendarul străvechi anul începea odată cu prima zi a lunii martie, astfel că babele reprezintă un nou început, dar şi lupta dintre iarnă şi primăvară, fapt ce duce la o instabilitate crescută a vremii. „Baba“ se alege fie în funcţie de data naşterii, fie după dispoziţie. Dacă ziua de naştere este formată din două cifre acestea se adună. De exemplu 25, este 2+7, adică 9. Deşi semnificaţia "babelor" s-a pie
Ziua Ursului – tradiții, obiceiuri și superstiții

Ziua Ursului – tradiții, obiceiuri și superstiții

Life
Conform tradiției, ziua Ursului, Stretenia sau Întâmpinarea Domnului este ziua în care se întâmpină iarna cu primăvara. Se spune din bătrâni că, în această zi, 2 februarie, de Stretenie, ursul va ieși din bârlog și, cu acest prilej, se pot face previziuni meteorologice importante. Astfel, în ziua de Stretenie, ursul iese din peștera sa și joacă de jur-împrejur. Dacă afară e soare și ursul își vede umbra atunci se va speria, se va întoarce în bârlog și va mai sta acolo încă șase săptămâni, pentru că atât va mai ține iarna. Dacă însă ursul nu-și va vedea umbra, în ziua de Stretenie, atunci va rămâne afară și iarna se va întrerupe, iar primăvara urmează să se apropie. Se mai zice despre Stretenie că este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naște sau cine face nuntă în această zi
Postul Sfintei Marii. Tradiţii şi obiceiuri pentru credincioși

Postul Sfintei Marii. Tradiţii şi obiceiuri pentru credincioși

Religie
Postul Adormirii Maicii Domnului începe la 1 august şi durează două săptămâni, până pe 15 august. În popor este cunoscut şi sub denumirea de Postul Sfintei Marii sau Sântămăriei. Este un post care îi pregăteşte pe creştini pentru cele două mari praznice din luna august: Schimbarea la Faţă (6 august) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august). Este un post aspru, dacă ținem seamă de faptul că Biserica Ortodoxă cere credincioșilor ajunare până la ora 15.00, în zilele de luni, miercuri și vineri, iar după această oră, spune să se consume mâncare uscată, scrie site-ul crestinortodox.ro. Nici în celelalte zile, credincioșii nu au parte de un post ușor: marți și joi se mănâncă fără ulei, iar sâmbătă și duminică avem dezlegare la untdelemn și vin. În acest post este dezlegare la untdelemn și vin
Solstițiu de vară 2018. 21 iunie, cea mai lungă zi din an. Tradiţii şi superstiţii

Solstițiu de vară 2018. 21 iunie, cea mai lungă zi din an. Tradiţii şi superstiţii

Actualitati
Cea mai lungă zi din anul 2018 va fi în 21 iunie, dată care marchează începutul verii astronomice, urmând ca de la această dată înainte ziua să se scurteze, devenind egală cu noaptea, la echinocţiul de toamnă. Astfel, joi, 21 iunie, este cea mai lungă zi a anului 2018. La ora 04.24 are loc solstițiul de vară 2018,  care marchează începutul verii astronomice. Denumirea de solstițiu provine din limba latină și înseamnă „soarele oprit”, iar evenimentul care are loc în fiecare an a provocat numeroase mituri si superstitii, de-a lungul timpului. În credința populară, se spune că solstițiul de vară este favorabil unor magii puternice, care își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstitiului de vară este considerată a fi o energie a