Ziarul electronic al arădenilor

Monografii: Alimentaţia în cartierul Aradul Nou

monografiiÎn cartierul Aradul Nou, în trecut, pâinea se făcea la modul general, din făină de grâu, oamenii consumau frecvent carne de vită, iar la vremea potrivită se mânca viţel şi carne de oaie, de pasăre, de porc.

Cele două specii din urmă proveneau din creştere proprie, care erau îngrăşate şi apoi tăiate în lunile noiembrie şi decembrie.

Carnea era pusă în saramură, slănina se topea în untură. Carnea sărată se consuma, adesea, numai iarna şi primăvara.

Dintre mâncărurile din făină se pregăteau găluşcuţe, tăiţei, mai puţin găluşte (mari) şi plăcintă întinsă „ştrudel”, de sărbători, chec „Kugelhupf”, în zile de post clătite şi cornuleţe, parţial fierte, parţial coapte.

Din legume, varză, varză creaţă, conopidă, morcovi, cartofi, fasole verde şi mazăre, se făceau toate felurile de mâncăruri: iarna, legume păstăioase şi tărhană (aluat dat pe răzătoare (cuş-cuş, nota autorului).

Lapte, unt, papară de ouă se consumau în tot timpul anului, parţial ouăle se frigeau cu unt, parţial cu untură.

De sărbători, îndeosebi de Ziua Tuturor Sfinţilor (ziua morţilor – nota trad.), se făcea aşa numitul „Heiligenstrizel” (ştriţelul sfinţilor – nota trad.) din aluat din făină de grâu, împletit plat sub formă de păpuşă, drept amintire pentru cei decedaţi (asemănători mucenicilor în tradiţia românească – nota trad.).

De sărbătoarea de Crăciun se făceau tăiţei cu mac şi cornuleţe cu nucă, iar de ultima zi de carnaval (fărşang ) se gătea carne de viţel şi gogoşi umpluţi.

De sărbătoarea Paştelui, pe lângă alte mâncăruri, se servea friptura de miel. De Rusalii se consuma carne de pasăre, găini tinere, gâşte, raţe se serveau drept friptură deosebită.

În perioada de post se consuma mâncare de ouă, mâncăruri din aluat, păstăioase şi numai cu ocazii foarte deosebite sau numai la cei înstăriţi se consuma peşte, fie opărit cu apă fierbinte sau prăjit.

La nunţi, îndeosebi la locuitorii înstăriţi, se serveau meniuri complete de mâncare: supă, carne de vită, murături, garnitură de legume, prăjituri, friptură (mai multe feluri), în fine, chiar şi iarna se serveau fructe.

La botezuri, la care de obicei au acces numai femeile, pe lângă o masă de prânz copioasă se servea vin îndulcit cu zahăr, aşa cum se bea de către femei şi pe la nunţi. Acest obicei este însă în scădere. În general, pe aici, se bea mai mult vin, mai puţină bere şi vinars/ţuică.

sursa: Doru Sava, Aradul-Nou, Mureşel – Istoria unui cartier – Povestea unei lumi, Editura Tiparniţa, Arad 2011

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.