la - Page 2 of 72 - Actualitati-Arad

Oct

17

2020

Monografii. „Micul trafic” la Sântana

Actualitatila, micul, monografii, sântana, trafic

Înainte de Revoluţia din 1989, localnicii Sântanei aveau o situaţie specială. Dintre numeroasele strategii pe care aceştia le foloseau se remarcă, în principal, micul trafic, o versiune precoce a „turismului pentru comerţ” (care nu trebuie confundat cu turismul dezvoltat după 1989, în special, în Turcia sau Serbia). Micul trafic s-a transformat într-o practică de masă penrtru locuitorii din Sântana către sfârşitul anilor ‘70, atunci când criza bunurilor de consum devenea din ce în ce mai severă (...). Posibilitatea micului trafic îi îndemna pe săteni să iasă din România, pentru a face cumpărături în Ungaria. Li se permitea să călătorească pe…

Citește mai mult

Oct

03

2020

By Actualități Arad

Monografii: Ocupaţii la Şicula

Actualitatila, monografii, ocupaţii, Şicula

Păstoritul, culesul viilor, culesul plantelor medicinale alături de agricultură, constituie cele mai vechi ocupaţii tradiţionale la Şicula. Păstoritul În Şicula, păstoritul se făcea în hotarul satului. Acest tip de păstorit este numit de Romulus Vuia „păstorit original local”, deoarece torma de oi nu părăsea hotarul comunei, ai cărui locuitori se ocupau în primul rând cu agricultura. Păstoritul servea nu numai pentru a asigura locuitorilor cantitatea de brânză şi lână necesară ci şi pentru gunoierea, cu ajutorul oilor ce păşteau pe teritoriul comunei, a miriştilor sau a fâneţelor. Atât stâna cât şi strunga erau construcţii uşoare, în vederea mutării lor din…

Citește mai mult

Sep

26

2020

By Actualități Arad

Monografii: Arhitectura ţărănească la Petriş

Actualitatiacoperiş, arhitectura, casa, la, monografii, pereţi, petriş, ţărănească

Teritoriul comunei Petriş este un adevărat lăcaş de cultură şi civilizaţie românească ce dăinuie de milenii prin stabilitatea ocupaţiilor şi continuitatea tradiţiei populare meşteşugăreşti. Datorită faptului că această zonă a avut păduri mari s-a dezvoltat aici o arhitectură în lemn, o adevărată artă a construcţiilor de lemn. Întâlnim în cadrul comunei Petriş în special în localităţile Roşia-Nouă şi Obârşia construcţii de case din lemn care după spusele localnicilor au o vechime cuprinsă între 200-250 de ani. În general s-au folosit două tehnici de lucru: - tehnica construcţiilor ţărăneşti din bârne de lemn; - tehnica căţeilor verticali; Tehnica construcţiilor ţărăneşti din…

Citește mai mult

Sep

19

2020

By Actualități Arad

Monografii: Meşteşugurile şi comerţul la Păuliş

Actualitaticeasornicar, comerţul, croitori, frizeri, la, magazine, meşteşugurile, moara, monografii, pantofari, păuliş, şi, tâmplari, tinichigii, zidari

Comuna Păuliş a avut tradiţie în domeniul meşteşugurilor şi comerţului. Producerea şi comercializarea ţuicii din comună, atât cea fabricată din prune, cât şi cea din comină şi drojdie (struguri), era o ocupaţie a cetăţenilor, cărora le aducea şi un venit familiilor. În Păuliş funcţionau următoarele cazane de ţuică sub deal „la Schibel Johann”, înainte şi după război (era Holzer Flavius), pe drumul spre balastieră „la Boşneac Gheorghe” (casa Oniga), pe strada Piceida „la Nedelcu”, pe păşunea comunală în Păulişul Nou, „la Brandais Peter”, în Păulişul vechi „la Bader Sebastian” în Sâmbăteni, la Momir Costa (pe drumul Ghiorocului), Stai Nicolae (la…

Citește mai mult

Sep

05

2020

By Actualități Arad

Monografii. Comerțul la Secusigiu

Actualitaticomerţul, la, monografii, secusigiu

Secusigenii s-au ocupat cu comerţul încă din secolul al XIX-lea. Vindeau de toate: cereale, legume, fructe, atât în piaţa locală, cât şi în pieţele din Arad şi Timişoara. Astfel, între anii 1890-1896, făceau comerţ cu diferite produse Kristof Frisenhan, Jakob S. Klein, Johanna Klein, Sigmund Neu, soţia lui Josef Pireé, Herman Weisz, Ignatz Lefkovici făcea comerţ ambulant, iar negustor de lemne era Kécsa Döme. Tot în această perioadă deţineau băcănii în sat Jetti Perl&Kohn şi Peter Ritter, iar cârciumi Ladislau Agoston şi Athanas Petkov. În perioada interbelică făceau comerţ cu cereale Francisc Bechtold, Iosif Bechtold, Iosif Bauer. În anul 1936,…

Citește mai mult

Aug

15

2020

By Actualități Arad

Monografii: Pelerinajul micălăcenilor la Bodrog

Actualitatibodrog, la, micălăcenilor, monografii, pelerinajul

Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului este pregătită spiritual printr-un post de două săptămâni. În popor, sărbătoarea este cunocută ca „Sfântă Mărie Mare”. Micălăcenii mai de vază şi cei mai credincioşi mergeau, în trecut, în pelerinaj la mănăstirea Hodoş Bodrog, cu căruţe cu „şireglă” sau cu căruţă cu „arnieu”. Copiii erau aşezaţi pe fânul din şireglă. Porneau spre mănăstire în 14 august, după amiază, pe la ora 15.00, cântând „Cruce sfântă părăsitã” sau „Noi plecăm la mănăstire, Mărie/Dumnezeu cu noi să fie, Mărie” etc. Acolo ajungeau spre seară. La mănăstire se întâlneau credincioşii din toate satele din jur. Obiceiul acestor pelerinaje de…

Citește mai mult

Aug

01

2020

By Actualități Arad

Monografii: Tradiţii de nuntă la Secusigiu

Actualitatide, la, monografii, nunta, secusigiu, tradiţii

Odinioară, în familiile româneşti din Secusigiu, părinţii erau cei care hotărau căsătoria tinerilor. De obicei căsătoriile se făceau numai cu tineri din sat sau din Igiş şi Saravale. După ce găseau fata, părinţii feciorului trimiteau la părinţii fetei pe cineva din vecini sau nişte rude, care să pregătească peţitul. Aceştia explicau cam ce pretenţii au părinţii feciorului în legătură cu zestrea (cât pământ, ce mobilă, ce haine, câţi bani). După aceasta urma adevărata tocmă dintre părinţii feciorului şi cei ai fetei. Tocmeala putea avea loc în casa unei rude sau acasă la fată. Înţelegerea era pecetluită de căpară, adică de…

Citește mai mult

Jul

25

2020

By Actualități Arad

Monografii: Gospodăria la Chişineu Criş

Actualitatichișineu, criș, gospodăria, la, monografii

La Chişineu Criş, casele erau văruite şi apoi feştite cu culori, predominant era alboietul, cu care se vopsea şi părcanul jurii. Târnaţul era construit în lungul casei, jucând rolul de apărare a locuinţei de intemperii şi loc de odihnă. La început târnaţul a fost deschis fiind acoperit cu prelungirea acoperişului care se sprijinea pe stâlpi din lemn. Mai târziu târnaţul se va închide mai ales, după construirea unei noi camere spre stradă, cu un gărduţ având un roştei. Astăzi, târnaţul este închis complet cu sticlă. În fundul târnaţului era păcauţul. În ultimii ani o asemenea cameră de zi adăugată casei…

Citește mai mult

Jul

18

2020

By Actualități Arad

Monografii: Ocazii de socializare la Secusigiu

Actualitatide, la, monografii, ocazii, secusigiu, socializare

Târgul şi piaţa Dincolo de schimbul de mărfuri, specific economiei de subzistenţă a ţăranilor, târgurile anuale şi pieţele săptămânale reprezentau şi reprezintă şi azi una din importantele ocazii de socializare, în care oamenii din satele învecinate au ocazia să se întâlnească, să comunice, să stabilească anumite legături. Un punct de întâlnire al oamenilor din satele aflate pe cursul inferior al Mureşului, pe malul sudic, era chiar târgul din Secusigiu, care, în perioada 1844 - 1940, s-a ţinut de trei ori pe an, în 25 ianuarie, 27 iulie şi 23 octombrie. Alături de acesta, în zonă, mai erau târgurile de la…

Citește mai mult

Jul

11

2020

By Actualități Arad

Monografii: „Zilierul“ învățătorului Iosif Țiucra de la Bârsa

Actualitatibârsa, de, învățătorului, iosif, la, monografii, Țiucra, zilierul

Pus în circulaţie de urmaşii familiei Ţiucra, în forma sa prescurtată, abia în urmă cu un deceniu, „Diariul”, cum îi plăcea învăţătorului român din Bârsa să-l numească, reprezintă unul dintre cele mai vechi jurnale ale unui dascăl român de la sat, cunoscute în zona Aradului. Întins pe o durată de 29 de ani, în care însemnările zilnice trec cu uşurinţă de la probleme personale şi de la cronica de familie la „întâmplările” din sat şi la consemnarea unor date istorice, economice, şcolare şi culturale locale, jurnalul se transformă, pe durată lungă, într-o adevărată cronică locală, povestită, aşa cum a fost…

Citește mai mult