Ziarul electronic al arădenilor

Tag: Şepreuş

Monografii: Casele la Şepreuş

Monografii: Casele la Şepreuş

Actualitati
Dacă despre primele tipuri de case ţărăneşti, semiîngropate şi monocelulare nu există mărturii în localitate, casa cu două încăperi (camera de la stradă+tinda) a supravieţuit în localitate până în urmă cu şaptezeci de ani, fiind încă vie în amintirile oamenilor în vârstă. Mulţi şepreuşeni săraci au locuit în aceste case mici până în a doua jumătate a secolului XX. Familiile fiind mari, bătrânii „durmeu” după cuptor, iar tinerilor li se punea patul în iştălău. Cea care s-a impus însă, încă din secolul al XVIII-lea, în tot imperiul, a fost casa franconă, introdusă de Maria Terezia, odată cu hotărârea de „aliniere a caselor la linie”. Cunoscută sub numele de casă lungă sau bătrânească, această casă este compusă din trei încăperi („soba mare”, tinda şi „soba de locuit”), are acoperişul în d
Monografii: Revolta anticomunistă de la Șepreuș

Monografii: Revolta anticomunistă de la Șepreuș

Actualitati
Ziua de duminică, 31 iulie 1949, avea să rămână, de-a pururi, în memoria sătenilor din comuna Şepreuş. Tot satul era prezent la o nuntă a unor tineri din localitate, când, pe nepusă masă, dubaşul de la Consiliul Popular a convocat oamenii în faţa Primăriei, ca să fie informaţi de către un activist de partid în legătură cu recolta de grâne din acel an. Desigur, principala comunicare făcută de activistul de partid viza cotele de cereale, pe care gospodarii din Şepreuş trebuiau să le predea statului, în contul despăgubirilor de război faţă de Uniunea Sovietică. Mai mult, plata muncitorilor de la batozele de treierat grâu trebuia făcută în bani de acum încolo, nu în produse, cum era în anii trecuţi. Puşi în faţa acestor „noutăţi”, sătenii din Şepreuş s-au revoltat, comunicându-i activistul
Monografii: Meşteşugurile tradiţionale la Şepreuş

Monografii: Meşteşugurile tradiţionale la Şepreuş

Actualitati
Meşteşugurile tradiţionale au cunoscut un avânt în localitate mai ales după 1820. În secolul al XIX-lea, în Sepreuş sunt menţionate rotăritul, dogăritul şi împletitul de nuiele. Dogăritul Dogăritul este menţionat de Fábián Gábor la Şepreuş în monografia sa din 1835. Autorul aminteşte despre comerţul cu “sarsamuri din lemn” lucrate în Şepreuş. Înflorirea acestui meşteşug trebuie pusă în legătură cu culturile de pruni şi cu tradiţia producerii rachiului de către toate satele din zonă. Dogarii produceau şi reparau căzi şi butoaie, de diferite mărimi, la care se adăuga confecţionarea de „măsuri” de cereale. Dogăritul ca meserie şi-a pierdut rentabilitatea odată cu apariţia produselor de fabrică (butoaie din plastic, baloane de sticlă, damigeane), care erau mult mai uşoare şi mai practice. U
Monografii: Ocazii de socializare la Șepreuș

Monografii: Ocazii de socializare la Șepreuș

Actualitati
Târgul Pe lângă piața săptămânală, care era vinerea, în Șepreuș s-au ținut, odinioară, două iar mai apoi trei târguri pe an. Acestea aveau loc la o dată fixă, publicată în calendarele populare, ca să fie cunoscută în toate ținuturile din jur. Din 1884 până în 1909, în localitate se țineau două târguri, la 1 mai și înainte de 2 noiembrie. Apoi, prin 1936, în localitate s-au organizat trei târguri pe an. Târgul de primăvară avea loc vinerea, înainte de Florii, târgul de vară la Sfinții Petru și Pavel, iar târgul de toamnă de Sfântul Dumitru. Arteziana În fața fostului conac Czáran, azi sediul Primăriei, se găsește fântâna arteziană construită în anul 1880, din care oamenii continuă să ducă apă de băut. Prezența acestei fântâni a fost în viața satului o ocazie de întâlnire și de cunoaș

Încep lucrările de modernizare a drumului județean Sintea Mare – Șepreuș

Comunicate de presa
Consiliul Județean Arad a organizat miercuri o dezbatere publică în comuna Șepreuș. În fața a aprox. 150 de localnici, președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, și vicepreședintele Sergiu Bîlcea au predat constructorului PORR amplasamentul drumului Sintea Mare-Șepreuș.  Lucrările de modernizare a acestui drum județean, în lungime de 14,2 km, vor începe în jurul datei de 15 martie (în funcție de condițiile meteo). Președintele Consiliul Județean a precizat că județul Arad se dezvoltă prin fonduri europene. „Județul Arad se dezvoltă prin fonduri europene, în lipsa alocărilor necesare de la bugetul de stat! Eu cred cu fermitate că banii arădenilor trebuie să rămână, în mare măsură, acasă, la Arad. Este al treilea an când Consiliul Județean nu primește de la bugetul de stat nic
Drumul care leagă localitățile Sintea Mare și Șepreuș va fi modernizat

Drumul care leagă localitățile Sintea Mare și Șepreuș va fi modernizat

Comunicate de presa
Consiliul Judeţean Arad a semnat contractul pentru proiectare şi execuţie pentru drumul judeţean Sintea Mare – Şepreuş. Drumul are o lungime de 14,3 km, valoarea lucrării este de peste 9,5 milioane de lei (fără TVA), finanţare asigurată din surse proprii. Termenul pentru proiectare este de 120 de zile, termenul pentru execuţia lucrării este de 16 luni. Constructorul care a câştigat licitaţia este SC PORR Construct SRL. „Munca noastră de până acum îşi arată rezultatele. Vom avea foarte multe şantiere deschise pe drumurile judeţene, după care vom avea drumuri de calitate mai bună de care se vor bucura arădenii. În perioada următoare, vom finaliza alte proceduri care vor duce la semnarea unor contracte pentru construcţia unor drumuri, mă refer la Arad - Pâncota - Buteni, Bârsa - Moneasa,
Monografii: Tehnici de cultivare a pământului la Şepreuş

Monografii: Tehnici de cultivare a pământului la Şepreuş

Actualitati
La Şepreuş, ca de altfel în toată ţara, cultivarea pământului s-a fãcut de către ţărani, secole de-a rândul, în mod tradiţional. Iniţial, oamenii au arat cu plug cu brăzdar de lemn, apoi, din a doua jumătate a secolului XIX, cu pluguri intermediare, ce aveau coarnele şi grinderiul din lemn, iar trupiţa metalică. De asemenea, la pregătirea ogorului pentru semănat s-a utilizat grapa şi tăvălugul. Grapele vechi au fost dreptunghiulare, cu colţi de lemn şi grapele din mărăcini, fixaţi pe un lemn. La început, semănatul s-a făcut manual. Grâul de toamnă se semăna prin octombrie. Sămânţa era pusă în şorţ sau într-un sac, pe umărul stâng, şi de acolo era împrăştiată cu mâna dreaptă. Porumbul era semănat primăvara, după ce se încălzea pământul. Cei care semănau terenuri mici acopereau sămânţa

Crimă la Șepreuș. Un tânăr şi-a omorât fratele vitreg

Actualitati
Un tânăr în vârstă de 32 de ani şi-a omorât fratele vitreg, de 45 de ani, în noaptea de miercuri spre joi, după ce l-a lovit de mai multe ori cu un par în urma unui conflict spontan izbucnit în casa în care locuiau în localitatea Şepreuş. Potrivit anchetatorilor, în jurul orei 1.30, poliţiştii arădeni au fost sesizaţi prin apel la 112 cu privire la faptul că, în urma unui conflict spontan, un tânăr în vârstă de 32 de ani i-ar fi aplicat mai multe lovituri cu un par fratelui vitreg de 45 de ani, la domiciliul lor din localitatea arădeană. În urma loviturilor primite, bărbatul a murit. Conform unor surse din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Arad, cei doi sunt de etnie romă şi ar fi consumat băuturi alcoolice împreună înaintea declanşării conflictului spontan. Conform unor localn
Monografii: Portul popular la Șepreuș

Monografii: Portul popular la Șepreuș

Actualitati
Portul popular din localitatea Șepreuș este specific Bazinului Crișului Alb. Odinioară hainele au fost făcute în casă, din pânză cu tinari iar mai târziu din bumbac. Vestimentația era în funcție de ocazie. La lucru se purtau haine simple, pe când la sărbători se îmbrăcau haine bogat ornamentate. Astfel, în zilele de sărbătoare, la biserică sau la joc, barbații au îmbrăcat odinioară, vara, gaci largi, din opt lați, până la glezne și chimeșe de misir sau bumbac cu cipcă, laibăr negru din satin, înflorat, și cizme cu foi sau șlarfe. Ulterior gacii au devenit haine de lucru, la sărbători fiind înlocuiți cu nădragi priceși, băgați în cizmă. În zilele de lucru, până prin 1950, șepreușenii s-au încălțat când a fost vreme rece cu opinci iar vara au umblat desculți. În față, aveau zadie. Iarna
Monografii: Jocul duminical şi balurile la Şepreuş

Monografii: Jocul duminical şi balurile la Şepreuş

Actualitati
Odinioară, jocul duminical şi cel de la sărbători la Şepreuş se ţineau la diverşi oameni, care şi-au transformat prăvăliile în săli de joc. Şepreuşul, fiind o comună mare, jocul s-a ţinut iniţial în 8, mai apoi în 6 asemenea „săli de joc”, de câte 15 m, cele mai cunoscute fiind cele de la „Stana”, „Ioşcoi”, la „Hăicoi” şi la “Sîmnioanea Deichii”. Pentru cele şase locuri de joc au existat tot atâtea benzi (formaţii muzicale), care cântau. Cele şase formaţii instrumentale, care au cântat la joc, au fost: Banda lui Bâru, care cânta la clarinete, Banda lu Bâzu, care cânta la viori, Banda lu Picica care cânta tot la viori, Banda Crăciuneştilor, Banda lu Roată şi Banda lu Vidu. Când formaţia era completă ea era compusă dintr-o vioară prima, o vioară contra, o broancă şi o tobă. Renumiţi ins