Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Monografii: Casele la Şepreuş

Monografii: Casele la Şepreuş

Dacă despre primele tipuri de case ţărăneşti, semiîngropate şi monocelulare nu există mărturii în localitate, casa cu două încăperi (camera de la stradă+tinda) a supravieţuit în localitate până în urmă cu şaptezeci de ani, fiind încă vie în amintirile oamenilor în vârstă. Mulţi şepreuşeni săraci au locuit în aceste case mici până în a doua jumătate a secolului XX. Familiile fiind mari, bătrânii „durmeu” după cuptor, iar tinerilor li se punea patul în iştălău. Cea care s-a impus însă, încă din secolul al XVIII-lea, în tot imperiul, a fost casa franconă, introdusă de Maria Terezia, odată cu hotărârea de „aliniere…
Citește mai mult
Monografii: Revolta anticomunistă de la Șepreuș

Monografii: Revolta anticomunistă de la Șepreuș

Ziua de duminică, 31 iulie 1949, avea să rămână, de-a pururi, în memoria sătenilor din comuna Şepreuş. Tot satul era prezent la o nuntă a unor tineri din localitate, când, pe nepusă masă, dubaşul de la Consiliul Popular a convocat oamenii în faţa Primăriei, ca să fie informaţi de către un activist de partid în legătură cu recolta de grâne din acel an. Desigur, principala comunicare făcută de activistul de partid viza cotele de cereale, pe care gospodarii din Şepreuş trebuiau să le predea statului, în contul despăgubirilor de război faţă de Uniunea Sovietică. Mai mult, plata muncitorilor de la…
Citește mai mult
Monografii: Meşteşugurile tradiţionale la Şepreuş

Monografii: Meşteşugurile tradiţionale la Şepreuş

Meşteşugurile tradiţionale au cunoscut un avânt în localitate mai ales după 1820. În secolul al XIX-lea, în Sepreuş sunt menţionate rotăritul, dogăritul şi împletitul de nuiele. Dogăritul Dogăritul este menţionat de Fábián Gábor la Şepreuş în monografia sa din 1835. Autorul aminteşte despre comerţul cu “sarsamuri din lemn” lucrate în Şepreuş. Înflorirea acestui meşteşug trebuie pusă în legătură cu culturile de pruni şi cu tradiţia producerii rachiului de către toate satele din zonă. Dogarii produceau şi reparau căzi şi butoaie, de diferite mărimi, la care se adăuga confecţionarea de „măsuri” de cereale. Dogăritul ca meserie şi-a pierdut rentabilitatea odată cu…
Citește mai mult
Monografii: Ocazii de socializare la Șepreuș

Monografii: Ocazii de socializare la Șepreuș

Târgul Pe lângă piața săptămânală, care era vinerea, în Șepreuș s-au ținut, odinioară, două iar mai apoi trei târguri pe an. Acestea aveau loc la o dată fixă, publicată în calendarele populare, ca să fie cunoscută în toate ținuturile din jur. Din 1884 până în 1909, în localitate se țineau două târguri, la 1 mai și înainte de 2 noiembrie. Apoi, prin 1936, în localitate s-au organizat trei târguri pe an. Târgul de primăvară avea loc vinerea, înainte de Florii, târgul de vară la Sfinții Petru și Pavel, iar târgul de toamnă de Sfântul Dumitru. Arteziana În fața fostului conac…
Citește mai mult
Monografii: Tehnici de cultivare a pământului la Şepreuş

Monografii: Tehnici de cultivare a pământului la Şepreuş

La Şepreuş, ca de altfel în toată ţara, cultivarea pământului s-a fãcut de către ţărani, secole de-a rândul, în mod tradiţional. Iniţial, oamenii au arat cu plug cu brăzdar de lemn, apoi, din a doua jumătate a secolului XIX, cu pluguri intermediare, ce aveau coarnele şi grinderiul din lemn, iar trupiţa metalică. De asemenea, la pregătirea ogorului pentru semănat s-a utilizat grapa şi tăvălugul. Grapele vechi au fost dreptunghiulare, cu colţi de lemn şi grapele din mărăcini, fixaţi pe un lemn. La început, semănatul s-a făcut manual. Grâul de toamnă se semăna prin octombrie. Sămânţa era pusă în şorţ sau…
Citește mai mult
Monografii: Portul popular la Șepreuș

Monografii: Portul popular la Șepreuș

Portul popular din localitatea Șepreuș este specific Bazinului Crișului Alb. Odinioară hainele au fost făcute în casă, din pânză cu tinari iar mai târziu din bumbac. Vestimentația era în funcție de ocazie. La lucru se purtau haine simple, pe când la sărbători se îmbrăcau haine bogat ornamentate. Astfel, în zilele de sărbătoare, la biserică sau la joc, barbații au îmbrăcat odinioară, vara, gaci largi, din opt lați, până la glezne și chimeșe de misir sau bumbac cu cipcă, laibăr negru din satin, înflorat, și cizme cu foi sau șlarfe. Ulterior gacii au devenit haine de lucru, la sărbători fiind înlocuiți…
Citește mai mult

„Like-ul” de Crăciun ține loc de „petrecere în familie”? Ce spune psihologul

Crăciunul este acea perioada din an în care avem nevoie să fim înconjurați de cei dragi și de iubirea lor, iar singurătatea este cel mai traumatizant mod de a ne petrece Sărbătorile. Cu toate acestea, sunt foarte mulți tineri care nu pot lăsa vechile obiceiuri din an pentru câteva ore și aleg să își petreacă Sărbătoarea Crăciunului tot în mediul online cu o falsă familie, și anume lumea virtuală. Mai mult, psihologul Dan Ivănescu (foto), președintele Asociației Sănătate Mintală pentru Calitatea Vieții spune că mulți tineri urmăresc fotografiile prietenilor virtuali, în care aceștia par fericiți în familie, lângă pomul de…
Citește mai mult

Sfântul Apostol Andrei, sărbătorit de arădeni

În ziua de prăznuire a Sfântului Apostol Andrei cel Întâichemat, Ocrotitorul României, şi a Sfântului Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei, 30 noiembrie 2015, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului a slujit Sfânta Liturghie arhierească în noua Catedrală arhiepiscopală din Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa a numeroşi credincioşi. În cuvântul de învăţătură rostit sub titlul ,,Misiune apostolică” (în baza citirilor scripturistice ale sărbătorii: I Cor. 4; Ioan 1) Chiriarhul Aradului a pus în lumină lucrarea săvârşită de Sfântul Apostol Andrei şi de Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei, în pământul ţării noastre, după cum este prezentată pe…
Citește mai mult

Monografii: Personalităţi din Şepreuş – preoteasa Ersilia Sturza

De numele Ersiliei Sturza, soţia preotului Mihai Sturza din Şepreuş, se leagă începuturile activismului feminin românesc în judeţul Arad. Ersiliei Sturza i se datorează colecta făcută pentru ostaşii de la Plevna din timpul Războiului de Independenţă din anul 1877, în care intrase România. După modelul apelului lansat de femeile din Sibiu, această preoteasă de ţară din Şepreuş a publicat în presa arădeană un apel intitulat „Adresă filantropică către femeile române”, în care arată că „lupta o ţin românii şi noi suntem române”, îndeamnând aşadar „pe fiecare română adevărată să facă sacrificii şi să ofere după putinţă pentru ajutorarea bravilor ostaşi…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.