Ziarul electronic al arădenilor

Tag: monografii

Monografii: Paștile morților, în județul Arad

Monografii: Paștile morților, în județul Arad

Actualitati
Paştile Morţilor este o sărbătoare populară cu dată mobilă, celebrată în prima duminică după Paști și numită Duminica Tomii. Este o sărbătoare dedicată morţilor, o zi în care se fac pomeni. La Bârsa Este foarte greu de stabilit vechimea obiceiului numit „druscele”, care se desfăşoară, an de an, în localitatea Bârsa, în Duminica Tomii, prima după sărbătoarea Paştilor. Femeile merg dimineaţa la biserică şi „aduc paus”. Pausul este un colac ce se dă pomană de ziua morţilor celor ce sunt prezenţi la slujba religioasă în acea zi. Pe vremuri, după împărţirea colacilor urma o petrecere, cu joc şi muzică în bătătura bisericii. În perioada interbelică, după apariţia Căminului cultural, după paus, femeile (tinere, bătrâne, mări tate sau nu) se îndreaptă spre Căminul cultural. Acolo druşcele (feme
Monografii. Învierea și Paștile, în județul Arad

Monografii. Învierea și Paștile, în județul Arad

Actualitati
La Covăsînț Slujba de înviere s-a ţinut, în trecut, la ora 4.00 dimineaţa, dar de 20 de ani se ţine la miezul nopţii. Obiceiul este şi azi ca, de Paşti, toată lumea să vină cu haine noi la biserică. După slujba religioasă în trecut copii şi tinerii ciocneau ouă în faţa bisericii. Cel care spărgea oul celuilalt, îl câştiga. Referitor la ziua de Paşti, era interzis să dormi în această zi, fiindcă, dacă aveai grâu, te prindea vremea rea şi nu mai apucai să-l tai. La Șicula În noaptea de Înviere, credincioşii merg la biserică, de unde iau în mod simbolic, lumină şi asistă la ceremonia de înviere. De la Paşti până la Ispas (Înălţarea Domnului), timp de 40 de zile, salutul creştinilor este „Hristos a înviat”, iar răspunsul este „Adevărat a înviat”. În Şicula, în trecut, în ziua de Paşti s
Monografii: Tradiții în Joia și Vinerea Mare, în județul Arad

Monografii: Tradiții în Joia și Vinerea Mare, în județul Arad

Actualitati
La Covăsînț În trecut, în sat se zicea că ouăle vopsite în Joia Mare nu se stricau. De asemenea, lumânările aprinse în biserică, în Vinerea Mare, când se făcea mormântul Domnului, se duceau acasă şi dacă bătea piatra se aprindeau, ca să se oprească grindina. Aceleaşi puteri de apărare împotriva duhurilor rele le aveau şi lumânările aprinse la Înviere. Ele trebuiau îngrijite în fiecare casă fiindcă „era bune la toate celea”. La Șicula Încă din Joia Mare se înroşesc ouăle, care sunt mâncare secramentală în ziua de Paşti. În percepţia creştinilor se susţine că acestea sunt înroșite pentru că peste coşurile cu ouă a curs sângele lui Hristos, când mama lui Iisus le-ar fi dus în dar romanilor de la Golgota. Se mai crede că, ouăle înroşite sunt o dovadă a Înviieri Lui Hristos, deoarece, atu
Monografii: Floriile în localități din județul Arad

Monografii: Floriile în localități din județul Arad

Actualitati
Sărbătoarea Floriilor este aşteptată cu mult interes şi bucurie în localitățile județului Arad și este numită sărbătoarea primăverii, a bogăţiei şi frumuseţii florilor, mai ales a florilor, pomilor fructiferi, înseamând trezirea întregii vegetaţii din amorţeala iernii. La Covăsînț În sâmbăta Floriilor, în trecut, copii ieşeau cu preotul, cu praporii, cu corul, pe vale în jos după sălcii. Se cânta tot drumul cântece religioase. Crengile adunate se duceau la biserică, unde erau sfinţite şi împărţite în ziua de Florii credincioşilor. Acasă, din aceste crengi de salcie se făceau coroniţă şi se păstrau la oglindă, la icoane. În caz de vreme rea, de tunete, fulgere, se rupea un mugur de salcie şi se ardea, ca să se oprească stihia. La Șicula De Florii se obișnuieşte ca la biserică să fie ad
Monografii: Fabrica „Refacerea“ din Sînicolaul Mic

Monografii: Fabrica „Refacerea“ din Sînicolaul Mic

Actualitati
Fabrica de Conserve „Refacerea” era vestită în partea de vest a ţării pentru calitatea conservelor, o bună parte din producţie fiind destinată exportului. Mulţi producători de legume, îndeosebi de roşii, îşi puteau vinde produsele la această fabrică. Fabrica avea o secţie la Gurahonţ, care colecta fructele din zonă, aici se produceau compoturi şi mai ales cunoscuta marmeladă de Gurahonţ. Fabrica avea şi un caracter sezonier, prin faptul că pe lângă muncitorii calificaţi aici lucrau mulţi muncitori sezonieri, timp de şase, şapte luni pe an. Tot în această fabrică făceau practică de producţie elevii şcolii profesionale de industrie alimentară şi cei ai Liceului Agricol. Fabrica de Conserve „Refacerea” Arad, a fost construită în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de către Societate
Monografii: Casa tradiţională din Secusigiu

Monografii: Casa tradiţională din Secusigiu

Actualitati
Casa tradiţională din Secusigiu, județul Arad, a evoluat în timp, atât ca material de construcţie, cât şi ca aspect şi mod de amenajare a spaţiului. Cele mai vechi case, din prima vatră a satului, se numeau zamoiniţe şi au fost case semiîngropate în pământ. Abia din secolul al XVIII-lea, după eliberarea zonei de austrieci, oamenii au început să-şi construiască casele la suprafaţă. Multă vreme, ele au fost exclusiv din pământ bătut şi cu acoperişul în două ape, din trestie. Planul acestor case a fost elaborat la Viena, iar indicaţia a fost, conform ordinelor imperiale, să fie aşezate perpendicular pe stradă, la marginea curţii. Din 1900, alături de casele din pământ bătut sau din văiugă, care continuau să fie cele mai numeroase, au apărut şi primele case de cărămidă. Tot de la această d
Monografii: Sigiliile târgului Şimand

Monografii: Sigiliile târgului Şimand

Actualitati
De la această localitate cu rang de târg, se păstrează patru vestigii sigilare, datate: unul din 1828, iar altul din 1838 şi două din1866. Primul sigiliul, sigiliul rotund avea o imagine cu o movilă pe care era o plantă cu două ramificaţii înspicate, flancată în dextra şi senestra de câte un brăzdar de plug, fiecare aşezat cu lama în poziţie inversă. Deasupra imaginii, iniţialele: erau însemnele CI, iar sub terasă: 1828, anul confecţionării tiparului sigilar. Legenda s-a scris cu litere majuscule în limba latină: SIGILLUM SIMAND OPPIDI (SIGILIUL TÂRGULUI ŞIMAND). Semnificaţia: agricultura, lucratul pământului, cultura cerealelor. Al doilea sigiliu era oval (30 mm x 25 mm), confecţionat din metal, gravat în incizie. Înălţimea totală a piesei sigilare este de 45 mm. În emblemă era înfăţi
Monografii: Călugării piarişti la Sântana

Monografii: Călugării piarişti la Sântana

Actualitati
Iniţial, nobilul Bibics şi-a îndreptat atenţia asupra călugărilor franciscani din Bosnia, cărora le-a fãcut oferta de a le construi, pe domeniul său de la Sântana, o mănăstire şi un gimnaziu, unde să aibă loc educarea fiilor de nobili în spiritul „Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană”. Însă, propunerea magnatului s-a lovit de împotrivirea autorităţilor imperiale, care îşi doreau, la Sântana, preoţi care să vorbească limba populaţiilor din zonă. Dând ascultare episcopului de Cenad, Engel Antal, care l-a sfătuit să-i aducă la Sântana pe călugării piarişti de la Szeged, Bibics a procedat întocmai, mai ales că, de această dată, primise şi consimţământul împărătesei Maria Theresa. În acest fel, în anul 1751, a ajuns primul călugăr piarist la Sântana, pe numele său David Biro, fiind urma
Monografii: Obiceiuri de Sântoader, în judeţul Arad

Monografii: Obiceiuri de Sântoader, în judeţul Arad

Actualitati
Prima sâmbătă din Postul Mare e sâmbăta Sântoaderului. În această zi este prăznuit Sf. Teodor Tiron, cel care i-a învăţat pe creştini cum să prepare coliva. La Covăsînţ Mai demult, femeile din Covăsânţ ţineau toate serile din săptămâna Sântoaderului prin nelucrare, ca să nu vină Caii lui Sântoader. De asemenea, în trecut, în această zi se spăla părul cu apă neîncepută în care se băga iederă, culeasă din locul unde nu se aude cucul, ca prin similitudine, să crească părul frumos precum cozile cailor. Fiind zi de pomenire, şi azi se duce colivă la biserică pentru a fi sfinţită şi apoi se dă de pomană. Preotul pomeneşte toţi morţii. La Şepreuş Ziua de Sântoader cade totdeauna în prima sâmbătă din Postul Paştelui. Ea deschide seria sâmbetelor de pomenire a morţilor, fiind prin urmare part
Monografii. Obiceiuri în Postul Paștilor, în județul Arad

Monografii. Obiceiuri în Postul Paștilor, în județul Arad

Actualitati
Postul Paştilor începe în acest an în ziua de 11 martie şi durează până în 27 aprilie. De-a lungul timpului, locuitorii judeţului Arad au respectat mai multe obiceiuri în această perioadă. La Covăsînţ Postul Paştelui sau Postul Mare era ţinut în trecut cu mare stricteţe în sat. În Duminica lăsatului de carne, după cină, se adunau toate oalele, blidele, lingurile cu care s-a fiert şi mâncat de dulce şi în locul lor se scoteau oalele, blidele şi lingurile de post. Mâncărurile toate se făceau numai cu oloi (ulei) de ludaie (dovleac). La Şepreuş În prima zi de post, care pica lunea, femeile spălau toate oalele cu leşie, după care, până la Paşti, fierbeau în ele doar mâncare de post. La Păuliş În zilele premergătoare Învierii Domnului (postul Paştelui), credincioşii ortodocşi din ambele