monografii - Page 2 of 13 - Actualitati-Arad

Dec

23

2025

Monografii. Obiceiuri de Crăciun în județul Arad

Actualitatiarad, crăciun, de, în, judeţul, monografii, obiceiuri

Obiceiurile legate de Crăciun se mai păstrează și astăzi în unele localități din județul Arad. Cele mai importante sunt: colindatul, mersul cu steaua, căluşarii. La Covăsânț Crăciunul reprezintă cel mai mare praznic al anului. Prunci mergeau să colinde pe la case, încă din dimineaţa de Ajun. Ei intrau strigând „Bună dimineaţa lui Ajun”. După urări, primeau de la gazde colaci, bani, nuci. În Ajun, în trecut, sub masă, se punea fân care simboliza ieslea. Mâncarea era una de post. În seara de Ajun şi Crăciun feciorii umblau la colindat până către dimineaţă. În perioada interbelică, ceata era însoţită de muzică…

Citește mai mult

Nov

13

2025

By Actualități Arad

Monografii. Obiceiuri în postul Crăciunului, în județul Arad

Actualitaticrăciunului, în, monografii, obiceiuri, postul

Postul Crăciunului începe, anul acesta, în 14 noiembrie și durează până în ziua de Crăciun. Este un interval de curățare sufletească și trupească în care nu se mai organizau nunți, baluri, joc duminical iar oamenii renunțau la mâncarea de dulce. La Șicula De când începea postul oamenii corindau seara. În săptămâna Crãciunului femeile făceau curățenie mare în casă. Odinioară văruiau, murluiau. De asemenea se fãcea mai multă pâine, fiindcă între Crăciun și Bobotează nu se cocea, fiindcă se credea că este păcat. Tot acum se coceau și colacii care urmau să se dea colindătorilor. La Chișineu Criș Din data de…

Citește mai mult

Dec

19

2022

By Actualități Arad

Monografii. Obiceiuri de Ignat, în județul Arad

Actualitatiarad, de, ignat, în, judeţul, monografii, obiceiuri

În preajma zilei de 20 decembrie, când este Ignatul, în gospodăriile din județul Arad se taie porcul, din care se prepară diverse produse pentru iarnă. La Șepreuș O activitate în care era implicată toată familia la Şepreuş era tăiatul porcului. Odinioară, tăierile aveau loc în jurul datei de 20 decembrie, adică „de Ignat”. Activitatea începea dimineaţa devreme. Vecinii şi prietenii se adunau la casa celui ce urma să-şi taie porcul. După ce beau un păhărel de rachiu să îşi facă curaj, mergeau la coteţ, prindeau porcul şi unul din familie sau un om cu care s-a vorbit dinainte îl înjunghea.…

Citește mai mult

Dec

26

2020

By Actualități Arad

Monografii: Balurile la Sânicolaul Mic

Actualitatibalurile, la, mic, monografii, sânicolaul

În afară de hora ţărănească, care se ţinea de obicei duminica după masă, în Sânicolaul Mic se mai organizau o mulţime de baluri, de regulă, în serile de sâmbătă. Printre acestea erau Balul căsătoriţilor, Balul vânătorilor şi pescarilor, Balul strugurilor, Balul pompierilor, Balul Mărţişorului, Balul Kirchweih (Kirvai, la germani), Balul mascat, Balul tineretului, Balul recruţilor, Balul Farşingului (lăsarea postului la catolici). Balul recruţilor Balul recruţilor era organizat de mai mulţi tineri din acelaşi contingent, care, prin tradiţie, nu se despărţeau, rămâneau prieteni, şi îndeosebi de fete, fără ca înainte de plecarea în armată să facă o petrecere cu invitaţi. Mulţi…

Citește mai mult

Dec

12

2020

By Actualități Arad

Monografii: Ţesutul în război la Şicula

Actualitatiîn, la, monografii, război, Şicula, Ţesutul

Ţesutul în război este cel mai vechi şi mai răspândit meşteşug în Şicula. Se mai întâlneşte şi azi, în mai puţine case, practicat mai ales de femeile în vârstă. Acest meşteşug este prin excelenţă feminin. Firul de cânepă, principalul material de lucru, pentru a putea deveni „pânză”, trecea prin mai ulte faze: răşchiatul, înălbitul, depănatul, vopsitul firelor, urzitul firelor, învetitul, îneveditul, umplutul ţevilor. Astfel, răşchiatul consta în trecerea firului tors de pe fus pe răşchitar, pentru obţinerea „jirebiei”. Înălbitul firelor de tors consta într-o serie de fierberi şi opăriri succesive, cu apă şi cenuşă. Urmează apoi depănatul firelor, fază în…

Citește mai mult

Dec

05

2020

By Actualități Arad

Monografii: Ocupaţii în Micălaca

Actualitatiîn, micălaca, monografii, ocupaţii

Morăritul În secolul al XVIII-lea în Micălaca funcţiona o moară plutitoare pe Mureş, din care Toader Lup deţinea a şaisprăzecea parte iar sârbul Subota Iaksin o pătrime. Odată cu secolul al XX-lea locul morilor de apă este luat de morile cu abur. În 1936 în Micălaca Nouă, pe Calea Radnei, funcţionau o moară de măcinat a lui Adolf Braun, moara de sare a lui Dozsa şi moara de urluit a lui Ursitz Augustin. În Micălaca veche ultimii proprietari locali de mori au fost Păcurar Teodor cunoscut ca Mumer, Huţ Savu, supranumit Cloabăr, Nini Cuzman şi Cosma Gheorghe. Pescuitul O altă…

Citește mai mult

Nov

28

2020

By Actualități Arad

Monografii: Arhitectura comunei Păuliş

Actualitatiarhitectura, comunei, monografii, păuliş

În perioada interbelică, la Păuliş au dispărut treptat casele din lemn şi pământ bătut, acoperite cu stuf. S-au construit case mari din văiug şi cărămidă, acoperite cu ţiglă, lângă care s-au ridicat grajduri şi şuri. Casele obişnuite erau constituite din camera din faţă, tindă, camera din spate şi târnaţ de-a lungul întregii construcţii. Camera din faţă era nefolosită, acolo se ţineau hainele de sărbătoare, mobilierul mai deosebit, dunele, pernele şi obiectele de artizanat. Tinda era folosită pe post de bucătărie, dar şi ca dormitor. Camera din spate avea funcţia exclusivă de dormitor pentru toţi membrii familiei. Făcând o analiză a…

Citește mai mult

Nov

21

2020

By Actualități Arad

Monografii: Familiile nobiliare din Comlăuş

Actualitaticomlăuş, din, familiile, monografii, nobiliare

În decursul vremii, teritoriul de azi al localităţii Sântana şi-a schimbat de mai multe ori stăpânul feudal. În anul 1549, Comlăuşul (Sântana de azi) se afla în posesia nobilului maghiar Janos Kincses, pentru ca doi ani mai târziu aşezarea să fie menţionată în documente ca aparţinând lui Emmerich Massay. Potrivit lui Sandor Marki, istoric şi profesor la Universitatea din Cluj - Napoca, familia Massay avea origini italiene şi a fost menţionată în documente încă din anul 1365. S-a stabilit în zona comitatului Arad în timpul domniei lui Matei Corvin. Tot în aceeaşi perioadă, o ramură a familiei a luat numele…

Citește mai mult

Nov

14

2020

By Actualități Arad

Monografii: Casele la Şepreuş

Actualitaticasele, la, monografii, Şepreuş

Dacă despre primele tipuri de case ţărăneşti, semiîngropate şi monocelulare nu există mărturii în localitate, casa cu două încăperi (camera de la stradă+tinda) a supravieţuit în localitate până în urmă cu şaptezeci de ani, fiind încă vie în amintirile oamenilor în vârstă. Mulţi şepreuşeni săraci au locuit în aceste case mici până în a doua jumătate a secolului XX. Familiile fiind mari, bătrânii „durmeu” după cuptor, iar tinerilor li se punea patul în iştălău. Cea care s-a impus însă, încă din secolul al XVIII-lea, în tot imperiul, a fost casa franconă, introdusă de Maria Terezia, odată cu hotărârea de „aliniere…

Citește mai mult

Oct

24

2020

By Actualități Arad

Monografii. Costumul popular din Şicula

Actualitaticostumul, din, monografii, popular, Şicula

Costumul popular din Şicula este foarte reprezentativ pentru zona Aradului. Acest costum iese în evidenţă prin numeroasele componente care îl alcătuiesc şi mai ales prin diversitatea culorilor. Merite deosebite în studierea acestui costum popular şi faptul că acesta a fost făcut cunoscut în ţară şi în lume au etnograful Tereza Mozez şi etnofolcloristul Ioan Bradu. Costumul a fost purtat pe scenele lumii şi de îndrăgitele interprete de muzică populară Florica Bradu, Cornelia Căprariu Roman şi Rodica Ardelean. Recent, a fost pus în lumină şi costumul bărbătesc, de tânărul interpret de folclor Ciprian Gabor. Portul popular feminin Pe cap se punea…

Citește mai mult