Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Monografii. „Micul trafic” la Sântana

Monografii. „Micul trafic” la Sântana

Înainte de Revoluţia din 1989, localnicii Sântanei aveau o situaţie specială. Dintre numeroasele strategii pe care aceştia le foloseau se remarcă, în principal, micul trafic, o versiune precoce a „turismului pentru comerţ” (care nu trebuie confundat cu turismul dezvoltat după 1989, în special, în Turcia sau Serbia). Micul trafic s-a transformat într-o practică de masă penrtru locuitorii din Sântana către sfârşitul anilor ‘70, atunci când criza bunurilor de consum devenea din ce în ce mai severă (...). Posibilitatea micului trafic îi îndemna pe săteni să iasă din România, pentru a face cumpărături în Ungaria. Li se permitea să călătorească pe…
Citește mai mult
Monografii: Biserică transportată cu pluta pe Mureş

Monografii: Biserică transportată cu pluta pe Mureş

Biserica de lemn din Chelmac a fost transportată pe Mureş în sus cu pluta, până la Burjuc, în judeţul Hunedoara. Biserica de lemn din localitatea Chelmac a fost ridicată în anul 1748. A fost pictată în anul 1793, iar în registrul de sus al naosului, lângă medalionul Pantocratorului, se găseşte pictată scena tragerii pe roată a lui Horea. În anul 1815, plutaşii din satul Tisa, aparţinător comunei Burjuc din judeţul Hunedoara, se înţeleg cu sătenii din Chelmac – care reuşiseră să strângă bani pentru a ridica o biserică din piatră – să le vândă vechea biserică de lemn. Această practică…
Citește mai mult
Monografii: Ocupaţii la Şicula

Monografii: Ocupaţii la Şicula

Păstoritul, culesul viilor, culesul plantelor medicinale alături de agricultură, constituie cele mai vechi ocupaţii tradiţionale la Şicula. Păstoritul În Şicula, păstoritul se făcea în hotarul satului. Acest tip de păstorit este numit de Romulus Vuia „păstorit original local”, deoarece torma de oi nu părăsea hotarul comunei, ai cărui locuitori se ocupau în primul rând cu agricultura. Păstoritul servea nu numai pentru a asigura locuitorilor cantitatea de brânză şi lână necesară ci şi pentru gunoierea, cu ajutorul oilor ce păşteau pe teritoriul comunei, a miriştilor sau a fâneţelor. Atât stâna cât şi strunga erau construcţii uşoare, în vederea mutării lor din…
Citește mai mult
Monografii: Arhitectura ţărănească la Petriş

Monografii: Arhitectura ţărănească la Petriş

Teritoriul comunei Petriş este un adevărat lăcaş de cultură şi civilizaţie românească ce dăinuie de milenii prin stabilitatea ocupaţiilor şi continuitatea tradiţiei populare meşteşugăreşti. Datorită faptului că această zonă a avut păduri mari s-a dezvoltat aici o arhitectură în lemn, o adevărată artă a construcţiilor de lemn. Întâlnim în cadrul comunei Petriş în special în localităţile Roşia-Nouă şi Obârşia construcţii de case din lemn care după spusele localnicilor au o vechime cuprinsă între 200-250 de ani. În general s-au folosit două tehnici de lucru: - tehnica construcţiilor ţărăneşti din bârne de lemn; - tehnica căţeilor verticali; Tehnica construcţiilor ţărăneşti din…
Citește mai mult
Monografii: Meşteşugurile şi comerţul la Păuliş

Monografii: Meşteşugurile şi comerţul la Păuliş

Comuna Păuliş a avut tradiţie în domeniul meşteşugurilor şi comerţului. Producerea şi comercializarea ţuicii din comună, atât cea fabricată din prune, cât şi cea din comină şi drojdie (struguri), era o ocupaţie a cetăţenilor, cărora le aducea şi un venit familiilor. În Păuliş funcţionau următoarele cazane de ţuică sub deal „la Schibel Johann”, înainte şi după război (era Holzer Flavius), pe drumul spre balastieră „la Boşneac Gheorghe” (casa Oniga), pe strada Piceida „la Nedelcu”, pe păşunea comunală în Păulişul Nou, „la Brandais Peter”, în Păulişul vechi „la Bader Sebastian” în Sâmbăteni, la Momir Costa (pe drumul Ghiorocului), Stai Nicolae (la…
Citește mai mult
Monografii. Comerțul la Secusigiu

Monografii. Comerțul la Secusigiu

Secusigenii s-au ocupat cu  comerţul încă din secolul al XIX-lea. Vindeau de toate: cereale, legume, fructe, atât în piaţa locală, cât şi în pieţele din Arad şi Timişoara. Astfel, între anii 1890-1896, făceau comerţ cu diferite produse Kristof Frisenhan, Jakob S. Klein, Johanna Klein, Sigmund Neu, soţia lui Josef Pireé, Herman Weisz, Ignatz Lefkovici făcea comerţ ambulant, iar negustor de lemne era Kécsa Döme. Tot în această perioadă deţineau băcănii în sat Jetti Perl&Kohn şi Peter Ritter, iar cârciumi Ladislau Agoston şi Athanas Petkov. În perioada interbelică făceau comerţ cu cereale Francisc Bechtold, Iosif Bechtold, Iosif Bauer. În anul 1936,…
Citește mai mult
Monografii: Fabrica de Cânepă de la Iratoşu

Monografii: Fabrica de Cânepă de la Iratoşu

Printre unităţile industriale naţionalizate la 11 iunie 1948 a fost şi Intreprinderea Crişana - Ţesătorie de In şi Cânepă din Drumul Iratoşului. Vechiul proprietar, Bocsanschi Ladislau, a avut sediul, succesiv, în Arad, Bd. Dragalina nr. 16, şi str. Cloşca nr. 11, aflată în proprietatea lui. De-a lungul timpului, numeroşi găieni, în special cei din sălaşe, au avut legături însemnate cu acest stabiliment construit de contele Nadasdy, în 1930. Relaţiile erau consolidate, atât în calitatea lor de cultivatori ai inului şi cânepii, cât şi în cea de angajaţi sezonieri sau permanenţi ai fabricii. În 1942, unul din proprietarii fabricii, George Roxin…
Citește mai mult
Monografii: Tramvaiul electric în Arad

Monografii: Tramvaiul electric în Arad

La 16 februarie 1942, Ministerul Afacerilor Interne a consultat conducerea Intreprinderii Comunale din Arad despre posibilitatea şi oportunitatea introducerii în Arad a tramvaiului electric, ca mijloc de transport în comun. La răspunsul afirmativ, cu propunerea traseului Gai – Gara CFR – Aradul Nou, au fost demontate de pe străzile Odesei şi aduse în Arad, instalaţii vechi, din 1911, compuse din 16 km de şină tip Phoenix şi Vignol, 250 de diferiţi stâlpi metalici, tubulari, profilaţi şi cu zăbrele, 12 macazuri, 8 vagoane cu remorci pe un ecartament de 1 m şi 2 staţii de redresare. A fost cea mai neinspirată…
Citește mai mult
Monografii: Pelerinajul micălăcenilor la Bodrog

Monografii: Pelerinajul micălăcenilor la Bodrog

Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului este pregătită spiritual printr-un post de două săptămâni. În popor, sărbătoarea este cunocută ca „Sfântă Mărie Mare”. Micălăcenii mai de vază şi cei mai credincioşi mergeau, în trecut, în pelerinaj la mănăstirea Hodoş Bodrog, cu căruţe cu „şireglă” sau cu căruţă cu „arnieu”. Copiii erau aşezaţi pe fânul din şireglă. Porneau spre mănăstire în 14 august, după amiază, pe la ora 15.00, cântând „Cruce sfântă părăsitã” sau „Noi plecăm la mănăstire, Mărie/Dumnezeu cu noi să fie, Mărie” etc. Acolo ajungeau spre seară. La mănăstire se întâlneau credincioşii din toate satele din jur. Obiceiul acestor pelerinaje de…
Citește mai mult
Monografii: Revolta anticomunistă de la Șepreuș

Monografii: Revolta anticomunistă de la Șepreuș

Ziua de duminică, 31 iulie 1949, avea să rămână, de-a pururi, în memoria sătenilor din comuna Şepreuş. Tot satul era prezent la o nuntă a unor tineri din localitate, când, pe nepusă masă, dubaşul de la Consiliul Popular a convocat oamenii în faţa Primăriei, ca să fie informaţi de către un activist de partid în legătură cu recolta de grâne din acel an. Desigur, principala comunicare făcută de activistul de partid viza cotele de cereale, pe care gospodarii din Şepreuş trebuiau să le predea statului, în contul despăgubirilor de război faţă de Uniunea Sovietică. Mai mult, plata muncitorilor de la…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.