monografii - Page 10 of 13 - Actualitati-Arad

Oct

20

2018

Monografii: Portul popular la Covăsînţ

Actualitaticovăsînţ, la, monografii, popular, portul

Ca şi în alte localităţi din judeţul Arad şi în comuna Covăsînţ portul popular a cunoscut, în timp, anumite schimbări. Portul popular femeiesc Iniţial, portul popular femeiesc de vară a fost alcătuit din spătoi, poale şi cârpă dinainte. Spătoiul avea mânecile prinse pe umeri. Cele mai vechi erau foarte largi şi aveau pânza luată fie în lungime fie în lăţime. Când erau croite pe lăţimea pânzei, fiind foarte scurte, spătoaiele erau adăugite. Umeriţa spătoiului era ornamentată doar cu o cusutură simplă numită „ochiţi”. Încreţitura de la gât a spătoiului era prinsă într-o bentiţă îngustă, de care era cusută fodra, fie…

Citește mai mult

Oct

13

2018

By Actualități Arad

Monografii: Cultura viţei de vie la Păuliş

Actualitaticultură, de, la, monografii, păuliş, vie, viţei

Viticultura a constituit pentru păulişeni nu numai o ocupaţie, ci şi un mod de a trăi, cultivând din generaţie în generaţie cu multă pasiune şi dăruire viţa-de-vie. Aceasta şi-a păstrat modul tradiţional de organizare încă din perioada feudală, funcţionând cu rezultate bune şi după atacurile filoxerei (1885). Activitatea propriu-zisă în vie (săpat, legat, stropit, recoltat) era organizată de către administrator, care purta denumirea de „vinţeler”, acesta preocupându-se de asigurarea forţei de muncă, de pontajul şi plata oamenilor. Unii proprietari din Păuliş deţineau suprafeţe mari de vii, Birtolon Aurel, Birtolon Ştefan (Baraţca), Neferu Dumitru, dr. Fabian, Karossy Etelca, Ambruş Octavian, Bohn…

Citește mai mult

Oct

06

2018

By Actualități Arad

Monografii: Olăritul la Bârsa

Actualitatibârsa, la, monografii, olăritul

Dintre resursele naturale din hotarul comunei Bârsa face parte şi pământul colorat, argilele comune specifice zonei Hălmagiu - Gurahonţ. Prezenţa argilei a determinat dezvoltarea olăritului în Bârsa din timpuri foarte vechi. Prin 1900 activau peste 60 de familii de olari, apoi numărul acestora a început să scadă. În 1940 mai lucrau 12, ca în 1955 să mai rămână 5. Faţă de alte centre de olărit, în care soţiile ajutau la „împestreală”, la „mezdrelit” şi chiar la transportul lutului, la Bârsa femeile nu ajutau decât la încărcatul cuptorului. În centrul de olărit din Bârsa nu se executau decât vase nesmălţuite, care…

Citește mai mult

Sep

22

2018

By Actualități Arad

Monografii: Tehnici de cultivare a pământului la Şepreuş

Actualitaticultivare, de, la, monografii, pământului, Şepreuş, tehnici

La Şepreuş, ca de altfel în toată ţara, cultivarea pământului s-a fãcut de către ţărani, secole de-a rândul, în mod tradiţional. Iniţial, oamenii au arat cu plug cu brăzdar de lemn, apoi, din a doua jumătate a secolului XIX, cu pluguri intermediare, ce aveau coarnele şi grinderiul din lemn, iar trupiţa metalică. De asemenea, la pregătirea ogorului pentru semănat s-a utilizat grapa şi tăvălugul. Grapele vechi au fost dreptunghiulare, cu colţi de lemn şi grapele din mărăcini, fixaţi pe un lemn. La început, semănatul s-a făcut manual. Grâul de toamnă se semăna prin octombrie. Sămânţa era pusă în şorţ sau…

Citește mai mult

Sep

15

2018

By Actualități Arad

Monografii: Naşterea şi botezul la Căprioara şi Păuliş

Actualitatibotezul, căprioara, la, monografii, naşterea, păuliş, şi

Naşterea unui copil aducea o bucurie mare în viaţa unei familii, ea contribuind la consolidarea relaţiilor între soţi şi la perpetuarea neamului. La Căprioara Ca şi în alte sate din Banat, în Căprioara oamenii nu făceau prea mulţi copii, 2-3, maxim 4, într-o familie. Nici nu mergeau cu ei pe la doctori, fiindcă erau oameni săraci, încât „ce o fost bun di o rezistat o trăit, ce o fost rău s-o dus”. Copii care mureau nebotezaţi nu erau îngropaţi în cimitir, ci în grădina casei. Mai demult, femeia însărcinată nu avea voie să fure de la vecini fructe fiindcă ziceau…

Citește mai mult

Sep

01

2018

By Actualități Arad

Monografii: Portul tradiţional din comuna Păuliş

Actualitaticomuna, din, monografii, păuliş, portul, tradițional

Deoarece comuna Păuliş este aşezată pe malul drept al râului Mureş, între două zone etno-folclorice distincte, Banat şi Crişana, etnografia şi folclorul au aici o dublă influenţă. Costumul popular reprezintă unul din elementele de bază ale culturii materiale ale unui popor, o componentă a modului de trai şi a genului artistic al acestuia. Nota dominantă ce caracterizează costumul popular este „îmbinarea organică şi armonioasă a utilului cu frumosul, bogăţia de exprimare artistică, gust şi măiestrie în execuţie, simplitate plină de eleganţă, varietate în unitate.” Portul tradiţional din comună, port pe care oamenii harnici şi pricepuţi au ştiut dintotdeauna să-l respecte,…

Citește mai mult

Aug

25

2018

By Actualități Arad

Monografii: Portul popular în Micălaca

Actualitatiîn, micălaca, monografii, popular, portul

Costumul tradiţional purtat de locuitorii Micălăcii până după al Doilea Război Mondial a fost în mare parte lucrat de femei, în casă. Bărbaţii umblau vara cu cămaşă cusută pe piept şi la guler cu diverse motive florale, alb pe alb, şi cu izmene largi, din 8 laţi, - ambele făcute din pânză de bumbac ţesută la război – şi cu laibăr negru cu bumbi metalici de alamă. Iarna purtau cioareci, pieptar de oaie cusut cu flori şi şubă, din lână ţesută în patru iţe. Şuba era ornamentată la piept şi la buzunare cu motive florale, cusute pe postav negru, şi…

Citește mai mult

Aug

18

2018

By Actualități Arad

Monografii: Arădeni în Primul Război Mondial

Actualitatiarădeni, în, mondial, monografii, primul, război

Primul Război Mondial (1914 - 1918), de la a cărei izbucnire se împlinesc anul acesta 104 de ani, a adus şi populaţiei municipiului Arad multă suferinţă. Durerea celor rămaşi acasă, ai căror fii, îmbrăcaţi în haina militară au căzut eroic pe fronturi se împletea cu sărăcia generală, lipsa forţei de muncă, spaima ocupaţiilor străine, a restricţiilor şi rechiziţiilor de tot felul a strămutării şi internării în lagăre, schimbărilor sociale. În sprijinul familiilor celor plecaţi pe front, al răniţilor, văduvelor şi orfanilor, Biserica Ortodoxă a adunat fonduri, instituind purtarea în biserică a unui tas de ajutor. Astfel, până în ianuarie 1915,…

Citește mai mult

Aug

11

2018

By Actualități Arad

Monografii: Cu bicicleta, în cartierul Gai

Actualitatibicicletă, cartierul, cu, gai, în, monografii

După 1920, a fost adoptat şi în Gai un nou mijloc de locomoţie individual, ieftin şi rapid: bicicleta. Chiar dacă la început a fost privită cu neîncredere ca orice noutate, bicicleta a devenit în scurt timp, un lucru obişnuit şi necesar. Deşi forma şi configuraţia de bază a cadrului, roţilor, pedalelor, şezutul şi ghidonul, existau încă din 1885, când a fost construit şi primul model cu lanţ, în Gai, primele biciclete, de producţie germană, marca Adler, au apărut abia în perioada interbelică. Corespunzător unei ordonanţe a Primăriei, proprietarii, trebuiau să le înscrie la poliţie, bicicletele putând fi folosite pe drumurile…

Citește mai mult

Aug

04

2018

By Actualități Arad

Monografii: Portul popular la Șepreuș

Actualitatila, monografii, popular, portul, Şepreuş

Portul popular din localitatea Șepreuș este specific Bazinului Crișului Alb. Odinioară hainele au fost făcute în casă, din pânză cu tinari iar mai târziu din bumbac. Vestimentația era în funcție de ocazie. La lucru se purtau haine simple, pe când la sărbători se îmbrăcau haine bogat ornamentate. Astfel, în zilele de sărbătoare, la biserică sau la joc, barbații au îmbrăcat odinioară, vara, gaci largi, din opt lați, până la glezne și chimeșe de misir sau bumbac cu cipcă, laibăr negru din satin, înflorat, și cizme cu foi sau șlarfe. Ulterior gacii au devenit haine de lucru, la sărbători fiind înlocuiți…

Citește mai mult