Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Monografii. Meşteşugari şi comercianţi la Miniş

Monografii. Meşteşugari şi comercianţi la Miniş

Se poate spune că Minişul a avut o tradiţie în domeniul serviciilor, aşa cum reiese din documente, încă din secolul al XVIII-lea, când au fost menţionaţi primii meşteşugari şi comercianţi. Pentru satisfacerea nevoilor zilnice ale cetăţenilor au existat mai multe magazine, toate amplasate în vadurile comerciale de pe şoseaua ce străbătea satul de la un capăt la altul. Mai răzbat şi astăzi, pe ici pe colo, numele vechilor firme: „La Schreiber”, „La Megyeşu”, „La Terezia”, „La Pintăriţa”, „La Fischer”. Alături de acestea a funcţionat ceva mai târziu cooperativa sătenilor „Minişana”, care avea şi regim de birt. Un alt birt funcţiona…
Citește mai mult
Monografii: Plutaşii din Micălaca

Monografii: Plutaşii din Micălaca

Cercetând documentele păstrate la Arhivele Statului din Arad, istoricii şi cercetătorii arădeni Mircea Timbus şi Ioan Popovici au întocmit un studiu privind intitulat „Documente inedite despre navigaţia pe Mureş”, care scoate în evidenţă principala activitate a micălăcenilor, plutăritul. Încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, documentele relevă acţiunile întreprinse de autoritatea comitatului Arad în vederea curăţirii albiei râului Mureş, de copaci şi mărăciniş, cu scopul de a deschide drum, pe luciul apei, la început plutelor încărcate cu sare. (…) Faptul că plutăritul pe Mureş devenise, în perimetrul arădean şi, mai ales pentru locuitorii din Micălaca, o ramură distinctă…
Citește mai mult
Monografii: Ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor din Păuliş

Monografii: Ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor din Păuliş

Plugăritul şi creşterea animalelor erau ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor comunei Păuliş. Aceste îndeletniciri s-au dezvoltat în strânsă interdependenţă cu animalele, producătoare de materie primă pentru îmbrăcăminte, încălţăminte, dar şi îngrăşăminte naturale (gunoiul de grajd). O tradiţie existentă şi astăzi printre gospodari este îngrăşarea porcilor, a „bicilor” (tauri), care apoi erau valorificaţi sau sacrificaţi pentru hrana familiei. Mândria localnicilor erau boii şi caii, care erau folosiţi pentru tracţiune şi la muncile agricole. Plugarii foloseau plugul de lemn cu brăzdar de fier, cu corman mobil, care, de fiecare dată când ajungea la capătul ogorului arat, se întorcea de cealaltă parte a plugului,…
Citește mai mult
Monografii: Katharina Ackermann, în slujba comunităţii din Sântana

Monografii: Katharina Ackermann, în slujba comunităţii din Sântana

Născută la Sântana, în anul 1881, Katharina Ackermann a rămas în memoria locului drept o remarcabilă binefăcătoare, care şi-a dedicat întreaga viaţă întrajutorării semenilor, în spiritul valorilor creştine pe care le-a promovat cu asiduitate. Deşi s-a pregătit pentru a fi învăţătoare, firea sa bolnăvicioasă a împiedicat-o să îmbrăţişeze această profesie. În schimb, şi-a găsit menirea în propagarea credinţei şi în neobosita grijă pentru cei nevoiaşi. La fel ca şi predecesoarea sa, Margaretha de Tomjan-Bibics, de care se leagă construirea primei biserici şi înfiinţarea învăţământului, prin aducerea călugărilor piarişti în localitate, Katharina Ackermann şi-a pus pecetea, în mod hotărâtor, asupra comunităţii…
Citește mai mult
Monografii: Meşteşugurile tradiţionale la Şepreuş

Monografii: Meşteşugurile tradiţionale la Şepreuş

Meşteşugurile tradiţionale au cunoscut un avânt în localitate mai ales după 1820. În secolul al XIX-lea, în Sepreuş sunt menţionate rotăritul, dogăritul şi împletitul de nuiele. Dogăritul Dogăritul este menţionat de Fábián Gábor la Şepreuş în monografia sa din 1835. Autorul aminteşte despre comerţul cu “sarsamuri din lemn” lucrate în Şepreuş. Înflorirea acestui meşteşug trebuie pusă în legătură cu culturile de pruni şi cu tradiţia producerii rachiului de către toate satele din zonă. Dogarii produceau şi reparau căzi şi butoaie, de diferite mărimi, la care se adăuga confecţionarea de „măsuri” de cereale. Dogăritul ca meserie şi-a pierdut rentabilitatea odată cu…
Citește mai mult
Monografii: Medicina magică la Căprioara

Monografii: Medicina magică la Căprioara

Vindecare prin descântec Ca în toate satele româneşti şi în Căprioara au existat, în trecut, şi mai există şi azi, femei care ştiu să descânte la oameni şi la animale, de deochi. O asemenea descântătoare a fost, între cele două războaie, Veta lu' Adogatu. „Or fost descântătoare în sat. Descântau la vaci. Că tata când s-o dus odată, când o făcut casă, s-a dus după lemne cu vacile, da s-o dus sus în partea aia di deal, şi s-o dus prin sat cu carul şi s-a dus până într-on loc... şi vacile or fost frumoasă şi ujeru o fost frumos,…
Citește mai mult
Monografii: Casa şi gospodăria ţărănească, la Păuliş

Monografii: Casa şi gospodăria ţărănească, la Păuliş

Arhitectura caselor din localităţile comunei Păuliş se remarcă prin simplitate şi ornamentaţie extrem de modestă. De obicei, casele au fost construite perpendicular pe axa străzii, având pereţii groşi din văiugă, acoperiţi cu chirpici, şi spoite în culoarea albă. Casa tradiţională din localităţile comunei se compunea de obicei din trei camere, dintre care două aveau o destinaţie funcţională: bucătăria „tinda” şi dormitorul numit şi „soba dinapoi”, iar cea de-a treia, soba sau „casa dinainte”, era frumos amenajată, un fel de cameră de oaspeţi unde erau primiţi musafirii. Specific fiecărei case este pridvorul sau „târnaţul „susţinut de stâlpi groşi de formă dreptunghiulară…
Citește mai mult
Monografii: Popasul Regelui Carol al II-lea în Micălaca

Monografii: Popasul Regelui Carol al II-lea în Micălaca

Inundaţiile din anul 1932 au provocat distrugeri materiale şi umane în satul Micălaca. Autorităţile judeţene au intrat în stare de alertă, au format comisii şi au ţinut şedinţe pentru a fi luate măsuri. Bilanţul dezastrelor arată faptul că sute de case au fost năruite, familii întregi au rămas fără adăpost, îmbrăcăminte şi hrană. A fost creat un fond pentru sinistraţi şi s-au organizat baluri, concerte, şezători culturale pentru ajutorarea lor. Ziarul „Ştirea” anunţa, în 27 aprilie 1932, sosirea M.S. Regele Carol al II-lea, cu un tren special în zonele inundate. Însoţit de mai mulţi demnitari şi oficialităţi ale oraşului Arad,…
Citește mai mult
Monografii: Îmbrăcămintea în Aradul Nou

Monografii: Îmbrăcămintea în Aradul Nou

La muncă şi în zile lucrătoare, bărbaţii se îmbrăcau în pantaloni strânşi din in, ciorapi de lână şi saboţi (papuci), jachete din postav albastru şi pălărie neagră sau căciulă de blană. În zilele de duminică sau de sărbători ei purtau jachete strânse din stofă (postav), pantaloni albaştri strâmţi, de stofă pentru cizme şi câte o vestă. La cei de condiţie medie vesta avea nasturi din plumb, la cei înstăriţi nasturii erau de argint. Bărbaţii mai purtau duminica o pălărie neagră din fetru de lână de oaie. Încălţările erau cizme înalte, cu carâmb strâmt, din piele lustruită; iarna, jachetele/scurtele purtate din…
Citește mai mult
Monografii: Șezătorile în județul Arad

Monografii: Șezătorile în județul Arad

Șezătoarea are loc de obicei la sate și este o adunare de femei, bărbați și copii, unde fiecare are ceva de lucru, dar, pe lângă muncă, se cântă, se povestește și se glumește. La Șepreuș Șezătorile aveau loc la Șepreuș din postul Crăciunului până în Câșlegi, lunea, miercurea și joia și ele se țineau la câte o casă. Odinioară, aproape pe fiecare uliță se făcea șezătoare la cineva. La o casă se adunau câte 10 - 15-16 fete, verișoare, prietene, vecine. O asemenea casă de șezătoare a fost la „A Nușchii”. Cele mai multe au fost șezători de tors, depănat,…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.