Ziarul electronic al arădenilor

Author: Actualități Arad

KIRO-M5 este robo-asistenta care detectează mirosul scutecelor murdare.

Stiati ca
Japonia şi Korea investesc masiv în creare roboţilor capabili să realizeze sarcinile specifice personalului medical. Cel mai nou astfel de prototip se numeşte KIRO-M5 şi este dotat cu o serie de mecanisme care îi permit să monitorizeze pacientul mult mai bine decât o fac alţi roboţi. KIRO-M5 este un robot medical creat în scopul de a eficientiza sistemul medical. Pe lângă faptul că poate transporta materiale necesare asistentelor şi doctorilor, robotul are capacitatea de a steriliza şi odoriza aerul, dar asta după ce anunţă personalul medical când este momentul potrivit pentru schimbarea scutecelor pacienţilor în vârstă. Citiți mai multe pe descopera.ro

Infecţiile pielii pot fi vindecate cu lumină.

Stiati ca
Lumina albastră poate vindeca infecţiile produse de bacteria Pseudomonas aeruginosa la nivelul pielii şi al ţesuturilor moi, menţinând totodată integritatea stratului extern al pielii, a arătat un studiu realizat de cercetătorii de la Massachusetts General Hospital şi Harvard Medical School, SUA. Rezultatele au fost publicate în jurnalul Antimicrobial Agents and Chemotherapy. Netoxic şi fără antibiotice, un asemenea tratament poate fi foarte valoros în tratarea infecţiilor cutanate, mai ales a celor produse de bacterii rezistente la antibiotice, aşa-numiţii supermicrobi. Citiți mai multe pe descopera.ro

Letea este cea mai nordică pădure subtropicală din Europa, cu o floră specifică, din care nu lipsesc zece specii de orhidee.

Stiati ca
Zona strict protejată cuprinde doar o parte din suprafața totală a pădurii, parte ce a fost pusă sub ocrotire încă din anul 1930 și devenită rezervație naturală începând cu 1938. Pădurea s-a dezvoltat sub forma unor fâșii late (“hasmacuri”) în spațiile dintre dunele de nisip și este formată din stejar de luncă, stejar brumăriu, plop alb, frasin de luncă, tei alb. O caracteristică a pădurii o constituie abundența de plante cățărătoare: vița sălbatică, hameiul, curpenul de padure și nu în ultimul rând liana grecească (Periploca graeca), cea care dă pădurii un aspect mediteranean. sursa: info-delta.ro  

Fulgerele pot provoca dureri de cap insuportabile, mai ales celor care suferă de migrene.

Stiati ca
Se pare că aceste fenomene meteorologice produc creşteri ale nivelului de ozon, un gaz care la altitudini mici este poluant şi care provoacă eliberarea unor spori de ciuperci ce pot determina apariţia migrenelor. Acesta este rezulatul unui studiu în care au fost implicaţi voluntari care sufereau în mod regulat de migrene. Pentru fiecare dintre aceşti indivizi specialiştii au înregistrat activitatea zilnică a migrenelor timp de 3 sau 6 luni. De asemenea, s-a ţinut o evidenţă a locurilor în care se produceau fulgerele în relaţie cu casele participanţilor la studiu. Analizând aceste date, specialiştii americani au putut observa că durerile de cap şi migrenele apar cu 30% mai des în zilele în care se produceau fulgere. citiți mai multe pe descopera.ro

Balul vienez şi valsul vienez (Wiener Ball und Wiener Walzer)

Din Austria
Niciunde, balurile nu sunt atât de romantice și de festive ca în Viena, această tradiție fiind iubită atât de localnici, cât și de turişti. În Viena, iarna au loc peste 400 de baluri, care sunt frecventate de 300.000 de vizitatori și doritori de dans. Punctul cuminant este în ianuarie şi februarie, când tradiţia carnavalului este prezentă peste tot în capitala austriacă. Înclinația pentru carnaval și bal a vienezilor începe în secolul al XVIII-lea, când numai nobilii aveau voie să se mascheze și să se costumeze în cercuri private. Ca o compensare, împăratul Josef al II-lea a deschis la Hofburg o sală (Redoutensälen) pentru evenimente dansante, la care puteau participa toţi cei interesaţi. Vienezii s-au aliniat regulilor de la “curte” ale acestei sărbători, reguli din care unele s-

Japonezii au creat în premieră ţesut renal din celule suşă.

Stiati ca
Cercetătorii japonezi au anunţat că au reuşit să obţină ţesut renal pornind de la celule suşă pluripotente induse, o premieră mondială, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Communications. Cercetările echipei coordonate de Kenji Osafune, profesor asociat la Centrul medical al Universităţii din Kyoto, asupra celulelor suşă pluripotente au permis generarea de ţesut al mezodermului intermediar - care formează mare parte din rinichi -, cu o rată de reuşită de 90%, după cultivarea celulelor timp de 11 zile în laborator. Citiţi mai multe pe mediafax.ro

Un australian a produs vinul care luptă împotriva oboselii cronice şi a artritei.

Stiati ca
Un biochimist australian afirmă că a conceput un vin special, ce conţine numeroşi antioxidanţi, ce poate trata un număr mare de afecţiuni. Greg Jardine a brevetat o serie de compuşi pe care i-a creat în timpul procesului de vinificaţie despre care afirmă că au un rol antiinflamator, ajutând la combaterea unor afecţiuni precum artrita sau oboseala cronică. Jardine crede că băutura creată de el aduce beneficii concrete sănătăţii umane. Citiți mai multe pe descopera.ro

Oymyakon, o mică localitate din nord-estul Republicii ruse Yakutia este locul cel mai friguros de pe glob.

Stiati ca
Cunoscut sub numele de „Polul Frigului“, cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată la Oymyakon a fost de minut 71,2 grade Celsius, scrie Daily Mail. În sat nu se poate cultiva nimic, astfel că locuitorii se hrănesc cu carne de ren şi cal. În oraş există un singur magazin şi o şcoală, care nu se închide decât atunci când temperatura scade sub minus 52 de grade Celsius. Satul este situat la 750 de metri deasupra nivelului mării, astfel că durata unei zile poate varia de la trei ore în decembrie la 21 de ore pe timpul verii. sursa: mediafax.ro

Singura specie de delfini ce trăieşte atât în apă dulce, cât şi în apă sărată, riscă să dispară în curând.

Stiati ca
Delfinul La Plata (Pontoporia blainvillei), o specie mică ce trăieşte în apele de pe coasta atlantică a Americii de Sud, este ameninţat cu dispariţia de pescuitul cu plase de mari dimensiuni, avertizează cercetătorii brazilieni. Cel puţin 1.000 de delfini din această specie mor anual în apropiere de coasta Braziliei, în zona Rio Grande do Sul, afirmă cercetătorul Emanuel Carvalho Ferreira. Citiţi mai multe pe descopera.ro