Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Cercetătorii clujeni au inventat jeleul cu nanoparticule de aur.

O echipă de cercetători de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca a inventat „Golden Jelly”, un jeleu de portocale, căpşuni şi cocos, cu nanoparticule de aur, acestea având caracteristici antibacteriene şi antioxidante. Prin adăugarea de nanoparticule de aur la jeleul din fructe – portocale, căpşuni şi cocos, se prelungeşte durata de valabilitate a produsului, iar aceste nanoparticule au şi caracteristici antibacteriene şi antioxidante. Cercetătorii au folosit extracte naturale, compuşi biologici active și speră că produsul să se regăsească pe piaţă, în alimentaţie, ca desert. sursa: mediafax.ro
Citește mai mult

Cercetătorii americani au creat prima inimă funcțională.

O echipă de cercetători de la Massachusetts General Hospital şi Harvard Medical School a reuşit să dezvolte în laborator o inimă perfect funcţională, folosind celule stem. Cercetarea a folosit celule de piele prelevate de la oameni, care au fost reprogramate pentru a se transforma în celule stem pluripotente. Apoi, ele au fost transformate în două tipuri de celule, care s-au dezvoltat foarte repede şi au învelit scheletul cardiac. După două săptămâni, structura formată semăna deja cu o inimă imatură, dar complexă. Atunci când cercetătorii le-au dat acestor inimi impulsuri electrice, ele au început să bată. cititi mai mult pe mediafax.ro
Citește mai mult

Cercetătorii elveţieni au concluzionat că fumatul de canabis provoacă pierderi de memorie.

Cercetătorii din cadrul Universităţii din Lausanne, Elveţia, au ajuns la concluzia că fumatul regulat de canabis provoacă pierderi de memorie, în urma unui studiu ce a analizat efectele canabisului asupra creierului, în special a zonei cerebrale care gestionează memoria. Consumul îndelungat şi regulat de canabis provoacă o pierdere a memoriei, care se manifestă îndeosebi la nivelul vorbirii. Persoanele care fumează mulţi ani canabis au tendinţa să uite cuvinte, în ritm de unul la cinci ani. cititi mai mult pe mediafax.ro
Citește mai mult

Primii câini concepuţi în eprubetă au fost aduşi pe lume prin fertilizare in vitro.

Primii căţeluşi concepuţi în eprubetă s-au născut în Statele Unite în vara anului 2015, marcând astfel, după mulţi ani de eşecuri, succesul unei proceduri de fertilizare in vitro care este utilizată deja pe scară largă pentru oameni de peste trei decenii. Tehnica respectivă, utilizată pe oameni începând din 1978, a eşuat întotdeauna în cazul câinilor, până în vara acestui an. Cei şapte căţeluşi s-au născut în iulie, reprezintă un amestec de rase - beagle, labrador şi cocker - şi sunt cu toţii într-o stare de sănătate perfectă. citiţi mai multe pe mediafax.ro
Citește mai mult

Premiul Nobel pentru chimie a fost obţinut de cercetătorii Tomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar.

Cercetătorii Tomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar au primit premiul Nobel pentru chimie pe 2015, pentru studiile lor despre mecanismele celulare de reparare a ADN-ului. Cercetările lor au furnizat informaţii fundamentale despre modul în care funcţionează celulele vii şi au fost utilizate pentru dezvoltarea unor noi tratamente împotriva cancerului. cititi mai multe pe mediafax.ro CITITI SI: Scriitoarea Svetlana Alexievich a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2015. Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat pentru studii despre mecanismele celulare de reparare a AND-ului. Premiul Nobel pentru fizică a fost atribuit unui cercetător japonez şi unui canadian. Premiul Nobel pentru…
Citește mai mult

Cercetătorii scoțieni au creat un sortiment de îngheţată care nu se topeşte.

Cercetătorii au reușit acest lucru cu ajutorul unei proteine dintr-un aliment japonez tradiţional, care face ca preparatele culinare să îşi păstreze forma solidă pentru o perioadă mai îndelungată. Proteinele, care „leagă“ împreună aerul, grăsimile şi apa din îngheţată, este conţinută într-un aliment japonez tradiţional, servit la micul dejun, denumit „natto“. Cercetătorii de la Universitatea Edinburgh şi de la Universitatea Dundee au descoperit că, prin adăugarea acestei proteine în îngheţată, desertul rămâne intact pentru o perioadă mai îndelungată. cititi mai multe pe mediafax.ro
Citește mai mult

Cercetătorii au identificat secretul genei care permite macilor să producă morfină.

Cercetătorii britanici au identificat gena care permite macilor să producă morfină, deschizând astfel calea pentru dezvoltarea unor metode mai bune de obţinere a acestei substanţe cu rol important în medicină, probabil chiar fără a mai fi nevoie de cultivarea industrială a acestor plante. Noua descoperire ar putea duce la obţinerea pe cale agricolă a unor medicamente precum noscapină (narcotină), un antitusiv eficient şi împotriva cancerului, ca şi a unor varietăţi ameliorate de plante care să conţină concentraţii mai mari de morfină. citiţi mai multe pe mediafax.ro
Citește mai mult

Cercetătorii au creat un material care permite unei aripi de avion să se repare singură.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Bristol din Marea Britanie au reuşit să obţină, la finalul unui studiu care s-a întins pe durata a trei ani, un material inovator din care vor putea să construiască o aripă de avion ce va fi capabilă să se repare singură în cazul apariţiei unor fisuri. Ddupă trei ani de cercetări, savanţii au găsit o astfel de soluţie sub forma unor „microsfere“ care pot fi adăugate în carbon. În cazul unui impact, microsferele eliberează, spărgându-se, un lichid care se infiltrează în fisuri şi se întăreşte la contactul cu un catalizator. Durata procesului de „vindecare“…
Citește mai mult

Cercetătorii din Olanda au reuşit să creeze neuroni din celule sanguine.

Cercetătorii olandezi au reuşit în premieră să transforme celule sanguine în neuroni pentru sistemul nervos central şi periferic. Această tehnică ar putea să îi ajute pe medici să crească celule nervoase pentru pacienţi şi astfel să ajungă cu un pas mai aproape de “medicina personalizată”. “Problema este că, spre deosebire de sânge, o mostră de piele sau chiar de ţesut obţinut prin biopsie, nu poţi lua o bucăţică din sistemul nervos al pacientului. Acesta funcţionează ca o reţea complexă răspândită în tot corpul şi porţiuni din ea nu pot fi prelevate şi studiate”, spune Mick Bhatia, cel care a condus…
Citește mai mult

Primul peşte cu sânge cald din lume a fost descoperit de cercetătorii americani.

Primul peşte cu sânge cald din lume a fost descoperit recent de oceanologii americani în largul coastelor californiene. Această caracteristică deosebită oferă peştelui-lună (Lampris guttatus) un avantaj major în mediul său natural - apele reci de pe fundul oceanului. Peştii posedă câteva mici vase de sânge la nivelul branhiilor care transportă sângele cald provenind din interiorul corpului. Acele vase sangvine înconjoară şi încălzesc alte vene sangvine din jurul branhiilor, organul respirator al acestor vieţuitoare. În final, sistemul de încălzire internă permite peştelui-lună să îşi menţină creierul la o temperatură mai ridicată şi să îşi păstreze muşchii activi, pentru a înota…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.