Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Hai la… boicot!

A strigat ca din gură de şarpe că nu-i corect. Drept urmare, Parlamentul i-a dat voie să se apere. Să plece şi să revină. Şi iar să plece din sală. Cu acelaşi zâmbet pe care l-a afişat şi-n noaptea cu “I-am ciuruit...”. A cerut să se constate că ar fi un conflict între el şi Parlament, dar nu i-a mers. (Deşi, dacă e să fim corecţi, domnia sa a fost mai mereu în conflict cu Parlamentul, dar nu din vina Parlamentului). A cerut să vină UE şi unii de acolo mai – mai că au şi venit. Noroc că acolo…
Citește mai mult

Punct și de la capăt. Gânduri de week-end (II)

Domnul Cristian Preda – un eurodeputat împins în faţă de PDL pe vremea când portocalii nu bănuiau ce relaţie cu năbădăi va fi acest „mariaj” politic – ne căinează că o să fim puşi să votăm prin restaurante şi alte locante de acest fel. Mă îndoiesc că USL îşi va asuma riscuri de felul acesta acum, când ochii „Doamnei Europa” sunt aţintiţi pe România dar chiar aşa să fie, care ar fi problema? La urma-urmei, este vorba că poporul este chemat să-şi spună problema într-o chestiune ce depăşeşte – sau cel puţin aşa ar trebui să fie! – interese de…
Citește mai mult

150 de ani de la naşterea lui Gustav Klimt

Pictorul Gustav Klimt, de la a cărui naştere se împlinesc, în acest an, 150 de ani, este omagiat în zece muzee din Viena, prin diverse expoziţii, care vor putea fi văzute până în 6 ianuarie 2013. Gustav Klimt, care s-a născut la 14 iulie 1862, în Viena, a contribuit ca stilul Jugend vienez să fie cunoscut în lumea întreagă. Pictura sa „Sărutul”, care se poate vedea la „Belvedere“, se numără printre cele mai cunoscute opere ale artei moderne, iar „Goldene Adele” (Adela aurită) a ajuns, acum 6 ani, la rangul de cea mai scumpă lucrare de artă din lume. Galeria…
Citește mai mult

Numerologie mioritcă

Pe vremea „Geniului din Carpaţi” erai cineva numai dacă pe tabliţa maşinii tale strălucea un număr de înmatriculare format din 3 (trei!) cifre. Dar nici atunci nu puteai fi sigur de succes dacă acel număr nu începea cu cifra „1” (unu). Restul aproape că nu mai conta. Prima cifră să fie miraculosul „1”, cum ar fi, de pildă, 1-AR-123. Acel „1” de la 123, acela însemna totul: deschidea uşile, rigidiza spinări de patrule, încremenea agenţi de circulaţie, tot ce mişca în sistem. Asta nu înseamnă, însă, că „2” sau chiar şi „3” ca primă cifră a unui număr format din…
Citește mai mult

Doamnele de caritate din societatea vieneză de altă dată

Grija pentru cei săraci a avut la aristrocrați o lungă tradiție şi avea la bază un amestec de datorie de onoare ca stăpân, angajament personal și răspundere motivată religios.  În anul 1903, când principesa Marie Kinsky a organizat la Viena un program de caritate pentru ajutoarea copiilor nevoiași a făcut-o într-un stil deosebit de mare. Astfel, Ringul Vienez a fost închis pe jumătate, a fost îngrădit de standuri pentru cumpărături, iar aristrocratele din înalta societate au căutat să adune cât mai mulţi bani din donații, cu pușculițele în mână, încercând să convingă lumea să fie cât mai generoasă. La acest…
Citește mai mult

Punct și de la capăt. Nevoia de schimbare

Multă lume – de pe la noi şi de aiurea – vorbeşte în fel şi chip despre cele petrecute când cu suspendarea lui Traian Băsescu. Acuze grele, sentinţe pe măsură. Se uită un lucru extrem de important: la numărătoarea bilelor depuse în urne s-a dovedit că, fără a-şi declina identitatea, au fost şi câţiva pedelişti care au votat pentru suspendare, fără să punem la socoteală pe cei care au părăsit partidul mai înainte. Pe lângă faptul că a fost vorba de un vot parlamentar, ce ar mai trebui demonstrat atunci când oameni din partidul preşedintelui – şi nu greşesc când…
Citește mai mult

Punct și de la capăt. Gânduri de week-end

Vineri seara, într-un interviu surprinzător de relaxat, Crin Antonescu s-a făcut purtătorul de cuvânt al românilor, afirmând că poporul doreşte să fie în Europa, că românii sunt ataşaţi ferm ideii de Europă, că nici urmă de euroscepticism la noi. Chiar şi… Într-adevăr, românii îşi doresc să fie în Europa. Cu îndreptăţire, românii vor să facă parte din Europa. Dar nu oricum. În primul rând, nu în genunchi. Nici urecheaţi sau chelfăniţi. Și, în nici un caz, nu aşa cum doresc unii din cei care apasă, vremelnic, pe butoane în Uniunea Europeană. Ne poate mustra Uniunea Europeană? De putut, sigur că…
Citește mai mult

Şniţel vienez

Ingrediente: 8 felii de spate de vițel fiecare de cca. 90 de grame, 4 ouă, 200 g. de pesmet fin, 100 g, de făină, 300 g, untură, 100 g. de ulei din plante, sare, felii de lămâie și pătrunjel ca și garnitură. Mod de preparare: Feliile de șnițel bine curățate și bătute la o grosime de 2-4mm, se sărează pe ambele parți. Într-o farfurie plată se amestecă scurt ouăle cu furculița (nu se bat ouăle prea mult ca să nu devină prea dur amestecul). Se trece carnea prin făină, ou și în cele din urmă prin pesmet. Într-o tigaie mare…
Citește mai mult

Şniţelul vienez

Șnițelul vienez este o bucată de carne fragedă de vițel care se trece prin făină, ou şi pesmet. Rețetele de șnițel se găsesc încă din secolul al XVIII-lea în cărțile de bucate vieneze. Conform legendelor, mareşalul Radetzky a adus reţeta cu el, ca suvenir din Milano, de unde a fost alungat în 1848 de milanezii ce se revoltaseră împotriva dominaţiei austriece. Preparatul s-a bucurat de succes şi a fost adoptat cu entuziasm de boema austriacă. În anul 1900 se vorbea despre el ca despre “şniţel vienez”. Şniţelul vienez are o crustă crocantă din pesmet, este auriu şi subţire şi se…
Citește mai mult

Când noroc nu e…

Înţelepciunea populară ne zice că norocul şi-l face omul cu mâna lui. Mi-ar place să cred că, în felul acesta, românul s-ar defini, cât de cât, ca un neam realist. Deşi, dacă e să mă gândesc la zicerea cu „para mălăiaţă”... Tradiţia, ba chiar şi istoria – aşa cum e ea, câteodată, parşivă – par să ne ofere destule exemple când, nu-i aşa, românul a ştiu să „producă” noroc chiar şi pe stoc. Venind, însă, la zilele noastre şi dacă vorba cu norocul e corectă, m-aş opri o clipă şi aş zice: dacă în ultimii ani – cel puţin –…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.