Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Aripioare caramel

Ingrediente: un kg aripioare pui, două portocale, 100 ml bere, 4 linguri miere, două linguri oțet balsamic, doi căței usturoi, sare, piper, ghimbir, condimente pentru pui Mod de preparare: Condimentăm aripioarele cu condimentul pentru pui și le prăjim în tigaia de teflon unsă cu puțin ulei. Aripioarele le vom prăji doar pe jumătate. Punem mierea într-un castron și o subțiem cu oțetul balsamic. Adăugăm berea, cățeii de usturoi pisați sarea, piperul, ghimbirul și sucul de portocale. Turnăm amestecul rezultat în tigaie peste aripioare. Le lăsăm pe foc până ce se caramelizează sosul din tavă. sursa: caietulcuretete.com
Citește mai mult

Punct și de la capăt. Dacă n-ai minte, nici cumpărată n-ajută…

El, sărmanul, atâta poate! Ranchiună învelită-n staniol ieftin. Nimic mai mult. Aşa acum, aşa mai demult şi încă nu de puţine ori. Vorba aia, prostu’ nu e prost destul dacă nu e şi... Citesc în presă că meciul fetelor de la ICIM cu cele de la Satu Mare a fost amânat. Măsură înţeleaptă din partea celor de la CCCLT. Că de era după şmecheraşii de la Satu Mare... Sunt unii în lumea asta care nu-şi cunosc locul. Aşa şi feciorul de se dă mare antrenor la Satu Mare. De parcă nu le-ar fi fost de-ajuns când fetele noastre i-au scos…
Citește mai mult

Chef în parcare…

Unul a venit cu ideea: ce-ar fi s-o facem şi anul ăsta...? Ceilalţi au fost, repede, foarte repede, de acord: hai s-o facem! Unul a venit cu nişte pahare de carton, altul cu farfurii aşişderea şi cu tacâmuri de unică folosinţă. Apoi, a sosit şi un grătar, nici nu se ştie de unde, cărbunii i-a adus un altul, într-un sac de hârtie, marcându-şi traseul ca să nu rătăcească, mai târziu, drumul către casă. Fleicile le-au luat din congelatorul unuia e la etajul şapte, mititeii – reţetă proprie, prin urmare, incertă. În nici două ceasuri, chef mare, mare de tot! Către…
Citește mai mult

Borș de fasole cu zeamă de varză

Ingrediente: 1/2 kg fasole, un ciolan afumat, 2-3 cepe, un morcov, un păstârnac, un l zeamă de varză murată, cimbru, boia, tarhon Mod de preparare: Se alege fasolea, se spală și se pune la fiert. După ce a dat într-un clocot se scurge de zeamă. Se adaugă apoi altă apă . Se toacă mărunt legumele și se pun în oală. Se adaugă și ciolanul tăiat în bucățele mai mici. Se pune sare, piper, boia, cimbru și tarhon și se lasă la fiert. Când s-a fiert fasolea și legumele se adaugă zeama de varză (dacă zeama de varză este sărată nu…
Citește mai mult

Prostie, prostie, dar pe banii cui?

Cu ceva vreme în urmă, strada Crişan a fost un şantier în toată regula. Au fost nişte săpături, nişte ţevăraie plantate în şanţuri, vânzoleală multă, nervi şi praf cât încape. Circulaţia a fost dată peste cap mai multe săptămâni, deşi s-ar fi putut găsi cel puţin două soluţii pentru a nu călca pe nervii oamenilor. Iar dacă s-ar fi lucrat ca pentru o lucrare ce reclama urgenţă, este limpede că ea ar fi putut fi gata în jumătate de timp. Apoi, mare bucurie-mare, şantierul s-a finalizat, şanţul a fost acoperit inclusiv cu un strat proaspăt de bitum – lucru mai…
Citește mai mult

Budincă de pâine

Ingediente: 6 felii pâine mai veche, 100 gr stafide, 200 gr zahăr, o esență vanilie, 4 ouă, 300 ml lapte, nucșoară Mod de preparare: Tăiem pâinea cubulețe și o așezăm în tava unsă cu unt. Presărăm stafidele și nucșoara după gust. Batem ouăle cu zahărul, adăugăm laptele și esență și turnăm peste pâine. Dăm la cuptor la foc iute până se rumenește. Lăsăm să se răcească de tot apoi porționăm. sursa: caietulcuretete.com
Citește mai mult

Punct și de la capăt. Să nu furi!

Decalogul formulează simplu şi imperativ. Interdicţia nu suportă nici un comentariu. Nu lua, sub nici o formă, ceea ce nu-ţi aparţine. Orice ar fi! De aici, însă, încep problemele. În nimicnicia sa sofisticată, omul-alcătuire subtilă, căutând mereu să găsească poteci, uşiţe, firicele de scăpare de sub tridentul divin al responsabilităţii – a „tălmăcit” porunca după cum i s-a părut că, abaterea ar atrage riscuri minime. Şi pedeapsa, la fel. Să nu furi bani, să nu furi casă – sau „din” casă – să nu furi cirezi, rodul pământului şi altele asemeni. Să nu-i furi omului pământul de pe care-şi culege…
Citește mai mult

Punct și de la capăt. Să nu ucizi!

Confesiunea unui veteran din cel de-al Doilea Război Mondial, într-una din zecile de mii de secvenţe dintr-unul din miile de filme dedicate acestui moment al istoriei. Un tip mărunţel, fără nimic deosebit. Nici chiar, de acum anecdotica imagine a unui piept garnisit cu medalii.  Zorzoane, ar zice unii. Trofee, vor riposta ceilalţi. El, nimic din toate astea. Întruchiparea portretului soldatului de rând. Milioane ca el. Mai mult sau mai puţin viteji, eroi, cum vreţi să le ziceţi. Mai mult sau mai puţin norocoşi, în ultimă instanţă. Căci el, da, el a avut noroc. Aşa se face că poate sta în…
Citește mai mult

I left My Heart – locuri de suflet (VII)

Pâncota – Şiria – Covăsânţ – Cuvin – Ghioroc – Miniş - Păuliş. Mici perle într-un colier. Prea puţin cunoscut, prea puţin preţuit: Podgoria Aradului. În 1928, Cadarca de Miniş obţinea Medalia de aur Europeană la categoria vinuri roşii. Pâncota unde, la sărbători, bărbaţii ieşeau la plimbare – am văzut nişte fotografii ale vremii – purtând costume din cea mai fină stofă englezească, pantofi la comandă şi baston cu măciulie. În Şiria mai pluteşte şi azi spiritul cald şi atât de universal - ardelenesc al lui Slavici. De pe dealuri coboară, la vremea culesului, ecou de cântece vesele, de clinchet…
Citește mai mult

I left My Heart – locuri de suflet (VI)

Lipova. Există locuri în care, odată ajuns, trăieşti un sentiment straniu: ai mai fost cel puţin o dată pe acolo, ai mai văzut străduţele şi piaţetele ascunse în umbra unor copaci –bătrâni şi ei de-atâtea desfrunziri. O întoarcere perpetuă în timp, ca un film cu derulare automată şi neapărat cu încetinitorul. De aici şi senzaţia că paşii te poartă, iarăşi şi iarăşi, pe trasee cunoscute de nici nu se ştie unde. Oricât s-ar fi străduit nişte „ctitori ai epocii de aur” acest oraş s-a păstrat aşa cum a fost desenat de cei de dinante. Încet, cu răbdare şi cu aplicaţie.…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.