Ziarul electronic al arădenilor

I left My Heart – locuri de suflet (VI)

Lipova.

Există locuri în care, odată ajuns, trăieşti un sentiment straniu: ai mai fost cel puţin o dată pe acolo, ai mai văzut străduţele şi piaţetele ascunse în umbra unor copaci –bătrâni şi ei de-atâtea desfrunziri.

O întoarcere perpetuă în timp, ca un film cu derulare automată şi neapărat cu încetinitorul. De aici şi senzaţia că paşii te poartă, iarăşi şi iarăşi, pe trasee cunoscute de nici nu se ştie unde.

Oricât s-ar fi străduit nişte „ctitori ai epocii de aur” acest oraş s-a păstrat aşa cum a fost desenat de cei de dinante. Încet, cu răbdare şi cu aplicaţie. Un spaţiu unde să poţi trăi şi să-ţi şi placă. Te uiţi la strada principală şi-ţi dai seama că pe acolo defilau caleşti, trăsuri cu lume fină. O eleganţă a locului, dar eleganţă!

Mai încolo, bazarul turcesc – ce minuni s-ar putea imagina în colţul acela greu de istorie? M-aş putea vedea şezând pe un scăunel în mijlocul unei cafenele iar „turcul” să vină cu ibricul în care abureşte o cafea la nisip. Dincolo, o locantă cu ceai aromat şi narghilele, să-ţi depeni visele prin perdele dese de fum. Arome ale Orientului, plutind peste apele domoale ale Mureşului. Aducând din amonte, miresme de păduri risipite de-o parte şi de alta a văii.

Iar părculeţul de peste drum – nişte bănci unde-aş putea întâlni câţiva bătrâni, ninşi de ani şi de experienţe ce nasc înţelepciune. O măsuţă cu o tablă de şah, cu un rege pregătit de mutarea decisivă.

Şi ceasul de pe frontispiciul Primăriei, ticăindu-şi plictisul.

Silviu Rațiu

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.