Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Monografii: Ocupaţii în Micălaca

Monografii: Ocupaţii în Micălaca

Morăritul În secolul al XVIII-lea în Micălaca funcţiona o moară plutitoare pe Mureş, din care Toader Lup deţinea a şaisprăzecea parte iar sârbul Subota Iaksin o pătrime. Odată cu secolul al XX-lea locul morilor de apă este luat de morile cu abur. În 1936 în Micălaca Nouă, pe Calea Radnei, funcţionau o moară de măcinat a lui Adolf Braun, moara de sare a lui Dozsa şi moara de urluit a lui Ursitz Augustin. În Micălaca veche ultimii proprietari locali de mori au fost Păcurar Teodor cunoscut ca Mumer, Huţ Savu, supranumit Cloabăr, Nini Cuzman şi Cosma Gheorghe. Pescuitul O altă…
Citește mai mult
Monografii: Tramvaiul electric în Arad

Monografii: Tramvaiul electric în Arad

La 16 februarie 1942, Ministerul Afacerilor Interne a consultat conducerea Intreprinderii Comunale din Arad despre posibilitatea şi oportunitatea introducerii în Arad a tramvaiului electric, ca mijloc de transport în comun. La răspunsul afirmativ, cu propunerea traseului Gai – Gara CFR – Aradul Nou, au fost demontate de pe străzile Odesei şi aduse în Arad, instalaţii vechi, din 1911, compuse din 16 km de şină tip Phoenix şi Vignol, 250 de diferiţi stâlpi metalici, tubulari, profilaţi şi cu zăbrele, 12 macazuri, 8 vagoane cu remorci pe un ecartament de 1 m şi 2 staţii de redresare. A fost cea mai neinspirată…
Citește mai mult
Monografii: Katharina Ackermann, în slujba comunităţii din Sântana

Monografii: Katharina Ackermann, în slujba comunităţii din Sântana

Născută la Sântana, în anul 1881, Katharina Ackermann a rămas în memoria locului drept o remarcabilă binefăcătoare, care şi-a dedicat întreaga viaţă întrajutorării semenilor, în spiritul valorilor creştine pe care le-a promovat cu asiduitate. Deşi s-a pregătit pentru a fi învăţătoare, firea sa bolnăvicioasă a împiedicat-o să îmbrăţişeze această profesie. În schimb, şi-a găsit menirea în propagarea credinţei şi în neobosita grijă pentru cei nevoiaşi. La fel ca şi predecesoarea sa, Margaretha de Tomjan-Bibics, de care se leagă construirea primei biserici şi înfiinţarea învăţământului, prin aducerea călugărilor piarişti în localitate, Katharina Ackermann şi-a pus pecetea, în mod hotărâtor, asupra comunităţii…
Citește mai mult
Monografii: Popasul Regelui Carol al II-lea în Micălaca

Monografii: Popasul Regelui Carol al II-lea în Micălaca

Inundaţiile din anul 1932 au provocat distrugeri materiale şi umane în satul Micălaca. Autorităţile judeţene au intrat în stare de alertă, au format comisii şi au ţinut şedinţe pentru a fi luate măsuri. Bilanţul dezastrelor arată faptul că sute de case au fost năruite, familii întregi au rămas fără adăpost, îmbrăcăminte şi hrană. A fost creat un fond pentru sinistraţi şi s-au organizat baluri, concerte, şezători culturale pentru ajutorarea lor. Ziarul „Ştirea” anunţa, în 27 aprilie 1932, sosirea M.S. Regele Carol al II-lea, cu un tren special în zonele inundate. Însoţit de mai mulţi demnitari şi oficialităţi ale oraşului Arad,…
Citește mai mult
Monografii: Îmbrăcămintea în Aradul Nou

Monografii: Îmbrăcămintea în Aradul Nou

La muncă şi în zile lucrătoare, bărbaţii se îmbrăcau în pantaloni strânşi din in, ciorapi de lână şi saboţi (papuci), jachete din postav albastru şi pălărie neagră sau căciulă de blană. În zilele de duminică sau de sărbători ei purtau jachete strânse din stofă (postav), pantaloni albaştri strâmţi, de stofă pentru cizme şi câte o vestă. La cei de condiţie medie vesta avea nasturi din plumb, la cei înstăriţi nasturii erau de argint. Bărbaţii mai purtau duminica o pălărie neagră din fetru de lână de oaie. Încălţările erau cizme înalte, cu carâmb strâmt, din piele lustruită; iarna, jachetele/scurtele purtate din…
Citește mai mult
Monografii: Șezătorile în județul Arad

Monografii: Șezătorile în județul Arad

Șezătoarea are loc de obicei la sate și este o adunare de femei, bărbați și copii, unde fiecare are ceva de lucru, dar, pe lângă muncă, se cântă, se povestește și se glumește. La Șepreuș Șezătorile aveau loc la Șepreuș din postul Crăciunului până în Câșlegi, lunea, miercurea și joia și ele se țineau la câte o casă. Odinioară, aproape pe fiecare uliță se făcea șezătoare la cineva. La o casă se adunau câte 10 - 15-16 fete, verișoare, prietene, vecine. O asemenea casă de șezătoare a fost la „A Nușchii”. Cele mai multe au fost șezători de tors, depănat,…
Citește mai mult
Prima proiecție a unui film în Arad a fost în 1897

Prima proiecție a unui film în Arad a fost în 1897

Prima proiecţie cinematografică prezentată la Arad a fost o producție a fraților Lumiere, în 13 ianuarie 1897 și a stârnit un val de curiozitate. Filmul cu durata de jumătate de oră a fost programat să fie proiectat în cursul a trei zile. Însă, ca urmare succesului avut la public, caravana a fost nevoită să-şi amâne plecarea, rămânând 12 zile în oraş, fiind făcute 13 proiecții. În cartea sa intitulată „File din istoria urbanizării Aradului“, istoricul Ujj Janos menționează că la fiecare reprezentanţie, „sala mare a Hotelului Crucea Albă (în prezent Hotel Ardealul (foto) - n.r.) era plină până la refuz“.…
Citește mai mult
Monografii: Paza (Poliţia) de câmp în Gai

Monografii: Paza (Poliţia) de câmp în Gai

Încă din Legea articolului XXII din 1886 se prevedea în agenda Comunelor dreptul de a administra Poliţia de câmp. Organizarea acestui sector poliţienesc a suferit, însă, de-a lungul timpului, diferite modificări. Ca măsură de încurajare a agriculturii, în 18 septembrie 1939, prin Decizia nr. 6077, a fost aprobat Regulamentul referitor la organizarea şi reglementarea pazei bunurilor agricole, din hotarul municipiului Arad. În conformitate cu acest act normativ, au fost numiţi, pe lângă Sectorul Administrativ Gai, un număr de 12 paznici agricoli publici şi un comandant. Toţi erau plătiţi de oraş, dintr-un fond special alimentat prin taxa de hotar sau de…
Citește mai mult
Monografii: Autobuzele în cartierul Gai

Monografii: Autobuzele în cartierul Gai

Trecând peste insistentele solicitări ale arădenilor şi specialiştilor privind introducerea tramvaiului electric, în anul 1928, Primăria a demontat calea ferată, dezvoltând integral transportul urban cu autobuze. La început au fost folosite cele franceze, de tip Renault, Citroen, iar mai târziu, au fost construite autobuze la Astra Arad. Autovehiculele arădene aveau scheletul caroseriei din lemn de frasin, iar în interior erau lambrisate cu lemn de molid. Aveau o capacitate de 16 locuri pe scaune, două pe peron şi unul lângă şofer. Ferestrele cu geamurile încadrate în rame de lemn, erau fixe. Scaunele din lemn de esenţă tare erau prevăzute cu perne…
Citește mai mult

În Arad vor fi amplasate peste 20 de stații pentru închirierea bicicletelor. VEZI unde

În municipiul Arad vor fi amplasate mai multe stații pentru închirierea de biciclete, se arată într-un proiect de hotărâre al municipalității, care urmează să fie supus votului în Consiliul Local Municipal Arad. În documentul citat se arată că „punerea în aplicare a acestui proiect va duce la dezvoltarea unui transport public ecologic și în același timp sănătos, relativ mai ieftin, care va aduce locul de muncă mai aproape de locuințele oamenilor și va asigura o calitate mai bună a vieții în oraș“. În proiectul care urmează să fie supus votului consilierilor municipali se menționează că vor fi 22 de stații…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.