Site-ul nostru web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți și personaliza experiența și pentru a afișa reclame (dacă există). Site-ul nostru web poate include, de asemenea, cookie-uri de la terți precum Google Adsense, Google Analytics, Youtube. Prin utilizarea site-ului, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Ne-am actualizat Politica de confidențialitate. Vă rugăm să faceți clic pe butonul pentru a verifica Politica noastră de confidențialitate.

Obiceuri de Sf. Ioan Botezătorul, apostolul care a anunţat venirea lui Hristos

Obiceuri de Sf. Ioan Botezătorul, apostolul care a anunţat venirea lui Hristos

Ziua Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie) reprezintă încheierea oficială a Sărbătorilor de Iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. Tradiţia populară spune că cine nu este vesel în această zi va avea parte de probleme tot anul. Tot pentru spor şi sănătate, există credinţa ca de Sfântul Ioan să ne stropim cu agheasmă pe faţă pentru a fi ocoliţi de boli. O altă vorbă din bătrâni spune că după această sărbătoare se botează gerul, adica frigul se mai înmoaie şi începe să se facă mai cald. „În satele din Bărăgan încă se mai păstrează obiceiuri din bătrâni. Se ştie…
Citește mai mult
1834 – Festivităţile de proclamare a Aradului oraş liber regesc

1834 – Festivităţile de proclamare a Aradului oraş liber regesc

Într-o broşură din 1835, editată de Joseph Beichel, aflată la Complexul Muzeal Arad, sunt redate evenimente care s-au desfășurat cu ocazia „intrării și a predării Diplomei de Slobozire semnate de către Majestatea Sa Apostolică Regală și Împărătească, a preamilostivului și mult iubitului Tată al Țării Franz I“. Decret regal de ziua Imperiului din Pressburg, 1826 Majestatea Sa Apostolică Regală şi Împărătească, având în milostiva Sa vedere meritele multiple, pe care le-a obţinut faţă de rege şi patrie, şi considerând statutul şi importanţa acestuia, a binevoit să ridice Oraşul Regal Cameral Aradul Vechi din graţia Sa la un Oraş Liber Regesc.…
Citește mai mult
Din presa de acum un secol. Vasile Goldiș și Cicio Pop, la petrecerea de Revelion

Din presa de acum un secol. Vasile Goldiș și Cicio Pop, la petrecerea de Revelion

Dacă vă întrebați cum au petrecut arădenii sărbătorile de iarnă acum un secol, presa vremii vă poate ajuta să vă întoarceți în timp. În urmă cu peste o sută de ani, adică în 1912, ziarele locale nu abundau în informații de sezon, fiind preocupate mai mult de situația politică tulbure a acelor vremuri. Ziarul „Românul” a avut, totuși, un supliment de Crăciun, în care a publicat mai ales poezii, glume, povești, felicitări, dar și informații despre petrecerile care erau programate în oraș. Cu un an mai devreme, din același ziar aflăm că la „Revelionul românesc”, organizat la Hotel Central, au…
Citește mai mult
Monografii. Obiceiuri de Ignat, în județul Arad

Monografii. Obiceiuri de Ignat, în județul Arad

În preajma zilei de 20 decembrie, când este Ignatul, în gospodăriile din județul Arad se taie porcul, din care se prepară diverse produse pentru iarnă. La Șepreuș O activitate în care era implicată toată familia la Şepreuş era tăiatul porcului. Odinioară, tăierile aveau loc în jurul datei de 20 decembrie, adică „de Ignat”. Activitatea începea dimineaţa devreme. Vecinii şi prietenii se adunau la casa celui ce urma să-şi taie porcul. După ce beau un păhărel de rachiu să îşi facă curaj, mergeau la coteţ, prindeau porcul şi unul din familie sau un om cu care s-a vorbit dinainte îl înjunghea.…
Citește mai mult
Monografii: Fabrica de Cânepă de la Iratoşu

Monografii: Fabrica de Cânepă de la Iratoşu

Printre unităţile industriale naţionalizate la 11 iunie 1948 a fost şi Intreprinderea Crişana - Ţesătorie de In şi Cânepă din Drumul Iratoşului. Vechiul proprietar, Bocsanschi Ladislau, a avut sediul, succesiv, în Arad, Bd. Dragalina nr. 16, şi str. Cloşca nr. 11, aflată în proprietatea lui. De-a lungul timpului, numeroşi găieni, în special cei din sălaşe, au avut legături însemnate cu acest stabiliment construit de contele Nadasdy, în 1930. Relaţiile erau consolidate, atât în calitatea lor de cultivatori ai inului şi cânepii, cât şi în cea de angajaţi sezonieri sau permanenţi ai fabricii. În 1942, unul din proprietarii fabricii, George Roxin…
Citește mai mult
Monografii: Tradiţii de nuntă la Secusigiu

Monografii: Tradiţii de nuntă la Secusigiu

Odinioară, în familiile româneşti din Secusigiu, părinţii erau cei care hotărau căsătoria tinerilor. De obicei căsătoriile se făceau numai cu tineri din sat sau din Igiş şi Saravale. După ce găseau fata, părinţii feciorului trimiteau la părinţii fetei pe cineva din vecini sau nişte rude, care să pregătească peţitul. Aceştia explicau cam ce pretenţii au părinţii feciorului în legătură cu zestrea (cât pământ, ce mobilă, ce haine, câţi bani). După aceasta urma adevărata tocmă dintre părinţii feciorului şi cei ai fetei. Tocmeala putea avea loc în casa unei rude sau acasă la fată. Înţelegerea era pecetluită de căpară, adică de…
Citește mai mult
Monografii: Ocazii de socializare la Secusigiu

Monografii: Ocazii de socializare la Secusigiu

Târgul şi piaţa Dincolo de schimbul de mărfuri, specific economiei de subzistenţă a ţăranilor, târgurile anuale şi pieţele săptămânale reprezentau şi reprezintă şi azi una din importantele ocazii de socializare, în care oamenii din satele învecinate au ocazia să se întâlnească, să comunice, să stabilească anumite legături. Un punct de întâlnire al oamenilor din satele aflate pe cursul inferior al Mureşului, pe malul sudic, era chiar târgul din Secusigiu, care, în perioada 1844 - 1940, s-a ţinut de trei ori pe an, în 25 ianuarie, 27 iulie şi 23 octombrie. Alături de acesta, în zonă, mai erau târgurile de la…
Citește mai mult
Monografii: „Zilierul“ învățătorului Iosif Țiucra de la Bârsa

Monografii: „Zilierul“ învățătorului Iosif Țiucra de la Bârsa

Pus în circulaţie de urmaşii familiei Ţiucra, în forma sa prescurtată, abia în urmă cu un deceniu, „Diariul”, cum îi plăcea învăţătorului român din Bârsa să-l numească, reprezintă unul dintre cele mai vechi jurnale ale unui dascăl român de la sat, cunoscute în zona Aradului. Întins pe o durată de 29 de ani, în care însemnările zilnice trec cu uşurinţă de la probleme personale şi de la cronica de familie la „întâmplările” din sat şi la consemnarea unor date istorice, economice, şcolare şi culturale locale, jurnalul se transformă, pe durată lungă, într-o adevărată cronică locală, povestită, aşa cum a fost…
Citește mai mult
Monografii: Jocul de duminică pe Valea Petrişului

Monografii: Jocul de duminică pe Valea Petrişului

Jocul era una din cele mai îndrăgite activităţi la care participa întreaga suflare a satului. În horă se prindeau toţi tinerii, iar oamenii mai în vârstă asistau de pe margini lăudând fiecare modul în care odrasla lui juca. În horă nu aveau voie să participe tinerii care aveau mai puţin de 14 ani. La Corbeşti, jocul începea duminică după-masa şi se desfăşura în intervalul orar 14.00-19.00. De fapt, în toate localităţile Văii Petriş acest interval orar era respectat de toată lumea. Feciorii ar mai fi stat, dar mamele îşi urmăreau cu străşnicie fetele şi la orele 19.00 plecau cu ele…
Citește mai mult
Monografii: Obiceiuri din viața comunității de la Nadăș

Monografii: Obiceiuri din viața comunității de la Nadăș

Pe lângă tradiţiile legate în principal de sărbătorile religioase de peste an, la Nadăş găsim şi obiceiuri care au legătură cu anumite situaţii sau evenimente din viaţa comunităţii sau a locuitorilor. Paparudele În trecut, în verile secetoase, se apela uneori la paparude. De regulă, femeile ţigănci din sat îşi puneau peste haine frunze de căptălan (brustur) şi porneau din casă-n casă, iar gazdele aruncau apă din fântână pe ele, în timp ce paparudele cântau: „Dădăloaie, loaie Doamne dă să ploaie Ploiţă curată De la Domnul dată Prin nori strecurată“. Gospodarii le răsplăteau cu alimente, pâine şi slănină. Culesul țarinii și…
Citește mai mult
No widgets found. Go to Widget page and add the widget in Offcanvas Sidebar Widget Area.